{"id":15513,"date":"2013-05-16T11:41:28","date_gmt":"2013-05-16T09:41:28","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15513"},"modified":"2013-05-16T11:41:28","modified_gmt":"2013-05-16T09:41:28","slug":"cand-criza-ii-loveste-si-pe-cei-mai-bogati","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cand-criza-ii-loveste-si-pe-cei-mai-bogati\/","title":{"rendered":"Cand criza ii loveste si pe cei mai bogati&#8230;"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Criza economica, \u00een Europa ca si \u00een Statele Unite, a facut clasa mijlocie mult mai vulnerabila la acele mutatii care \u00eemping familiile iremediabil spre saracie. \u00cen tarile mai nevoiase, \u00een ciuda progresului incontestabil realizat de unele dintre ele, marea majoritate a populatiei continua sa nu depaseasca pragul saraciei. \u00cen acelasi timp, \u00eensa, inegalitatea economica se acutizeaza. Un economist si specialist \u00een globalizare de talia lui Mois\u00e9s Na\u00edm constata ca \u00eentre 1970 si 2012 venitul acelui 1% cel mai bogat din toata populatia americana s-a dublat, sarind de la 10 procente la 20 de procente din total. Aceasta \u00een vreme ce 10 la suta dintre cei mai saraci au \u00eenregistrat o crestere de doar 3,6 procente! Si stim ca nici \u00een Europa nu cei mai bogati au suportat majoritatea greutatilor aduse de criza economica&#8230;<\/strong><\/em><br \/>\n\u00cen spatele acestei realitati dure, continua specialistul de la Carnegie Endowment, se ascunde si o alta tendinta care a \u00eenceput chiar \u00eenainte de criza economica si pare destinata sa continue si dupa ce criza va fi total depasita: marile \u00eentreprinderi si acei super-manageri ai lor pierd din ce \u00een ce mai mult puterea. Aceasta pare cam greu de crezut daca ne g\u00e2ndim la at\u00e2t de rasp\u00e2ndita si justificata indignare populara pentru o criza provocata tocmai de deciziile luate de cei mai puternici oameni de afaceri si de faptul ca cei mai multi dintre ei nu au platit preturi prea mari pentru propriile erori. Si totusi asa este!<br \/>\nPersoanele cele mai bogate din lume, cei care conduc \u00eentreprinderi ce pareau altadata fortarete inexpugnabile, sunt astazi mult mai vulnerabili dec\u00e2t \u00eenainte si risca chiar sa-si piarda puterea, banii si prestigiul. Asta nu \u00eenseamna ca am avea de ce sa le pl\u00e2ngem de mila, caci, \u00eendeobste, ei stiu si reusesc sa depaseasca aceste hopuri de parcurs. Dar a crede ca acolo sus, \u00een sferele \u00eenalte ale banului si puterii economice, nu s-au \u00eent\u00e2mplat transformari profunde \u00een acesti ani ar fi o eroare.<br \/>\nDupa Emmanuel Saez, de la Universitatea din California, citat de Naim, acel 1% cel mai bogat din America a suferit o reducere a veniturilor de 36 la suta ca urmare a crizei, c\u00e2ta vreme restul de 99 la suta a pierdut numai 11,6 procente din venituri. \u00cen 2012, 441 din persoanele cele mai bogate din lume au suferit o serioasa scadere a averilor patrimoniale. \u00cen mod evident, o cadere de 11 procente din venituri pentru o famile care traieste cu greu de la o luna la alta este o catastrofa, c\u00e2ta vreme pierderea unei treimi din venit pentru cineva foarte bogat are consecinte mult mai limitate. Ram\u00e2ne, \u00eensa, indubitabil faptul ca si cei care c\u00e2stiga foarte mult nu mai au siguranta si aplombul de altadata.<br \/>\nSi, de fapt, nu este vorba numai de o chestiune de venituri, un important factor de risc, ce nu exista \u00eenainte, este chiar siguranta propriului lor loc de munca. \u00cen Statele Unite, permanenta la conducere a unui manager de v\u00e2rf s-a scurtat la jumatate fata de anii &#8217;90, ajung\u00e2nd de la zece la cinci ani \u00een medie. Iar \u00een anul 2011, 14 la suta dintre responsabilii la cel mai \u00eenalt nivel ai celor 2500 de \u00eentreprinderi cele mai importante din lume si-au parasit postul fara sa fie obligati de nimeni, din propria vointa. Si aceasta este adevarat si pentru \u00eentreprinderile ca atare: nu mai este tot at\u00e2t de usor ca altadata sa-ti mentii \u00een ziua de astazi pozitia privilegiata, de leadership. Un studiu \u00eentreprins de doi reputati analisti americani, Diego Comin de la Harvard si Thomas Philippon, a aratat cum, \u00een 1980, pentru o firma din Statele Unite ale Americii care facea parte din prima cincime, cea mai \u00eenalta, din sectorul respectiv, riscul de a-si pierde nivelul de prestigiu detinut \u00een urmatorii cinci ani era de abia 10 la suta. Douazeci de ani mai t\u00e2rziu, aceasta probabilitate crescuse p\u00e2na la 25 la suta, cu alte cuvinte era de cinci ori mai mare. \u00cen sectorul financiar \u2013 dintotdeauna unul dintre cele mai importante \u2013, marile \u00eentreprinderi traditionale fie au dat faliment, fie sufera concurenta tot mai puternica a unor noi actori. Dupa Mois\u00e9s Na\u00edm, \u00een al doilea semestru al anului 2010, cele mai importante zece hedge fund \u2013 \u00een buna parte complet necunoscute marelui public \u2013 au c\u00e2stigat mai mult dec\u00e2t cele mai mari sase banci din lume \u00eempreuna! Si aceste zece fonduri particulare opereaza cu numai c\u00e2teva mii de persoane, c\u00e2ta vreme cele sase banci de frunte din lume au sute de mii de angajati.<br \/>\nUn alt risc major pe care marile \u00eentreprinderi si liderii lor \u00eel traiesc astazi, cu mult mai mult dec\u00e2t altadata, este acela de a avea de \u00eenfruntat un incident care sa le ruineze reputatia. Un sondaj condus de Oxford Metrica a revelat faptul ca firmele ce poseda numele de marca cel mai cunoscut \u00een lume au o probabilitate de 82 la sut\u00e3 ca, pe parcursul a cinci ani, sa fie confruntate cu o situatie care sa le reduca, \u00een mod drastic sau p\u00e2na la compromitere, numele. Imaginati-va, cu numai douazeci de ani \u00een urma, acest risc era doar de 20 la suta.<br \/>\nCe \u00eenseamna, p\u00e2na la urma, toate acestea? \u00cen fond, statisticile \u00een sine nu trebuie luate ca litera de evenghelie, sunt multi care nu au \u00eencredere \u00een ele si multi care considera, pe buna dreptate, ca ele trebuie interpretate pentru a se putea stabili o cauzalitate semnificativa si coerenta. Iata c\u00e2teva elemente ale unei astfel de interpretari. Nu ar fi vorba, de fapt, de o disparitie a puterii economice, nici, cu at\u00e2t mai putin, de declinul capacitatii ei de influenta asupra politicii si guvernelor. \u00censeamna, totusi, si aici sunt cu totul de acord cu Mois\u00e9s Na\u00edm, ca situatia celor exceptional de bogati si ai conducatorilor, acei super-manageri ai \u00eentreprinderilor celor mai mari si mai influente din lume, nu mai este la fel de confortabila si inatacabila cum era odata, nu chiar cu foarte mult timp \u00een urma. Puterea economica, ca si multe alte puteri din ziua de azi, e acum mult mai usor de obtinut, mai dificil de exercitat si \u00een mod cert mai usor de pierdut.<br \/>\nO fi bine, o fi rau? Asta depinde numai de perspectiva din care privim lucrurile!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Criza economica, \u00een Europa ca si \u00een Statele Unite, a facut clasa mijlocie mult mai vulnerabila la acele mutatii care \u00eemping familiile iremediabil spre saracie. \u00cen tarile mai nevoiase, \u00een ciuda progresului incontestabil realizat de unele dintre ele, marea majoritate a populatiei continua sa nu depaseasca pragul saraciei. \u00cen acelasi timp, \u00eensa, inegalitatea economica se&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cand-criza-ii-loveste-si-pe-cei-mai-bogati\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Cand criza ii loveste si pe cei mai bogati&#8230;<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[8845,8846],"class_list":["post-15513","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-criza-economica-in-sua","tag-criza-tari-bogate"],"views":1006,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15513","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15513"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15513\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15513"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15513"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15513"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}