{"id":1551,"date":"2010-02-25T12:12:41","date_gmt":"2010-02-25T10:12:41","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1551"},"modified":"2015-01-15T17:30:31","modified_gmt":"2015-01-15T15:30:31","slug":"jocuri-si-complicitati","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/jocuri-si-complicitati\/","title":{"rendered":"Jocuri \u015fi complicit\u0103\u0163i"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><em><strong>M-a impresionat dupa alegerile prezidentiale hotar\u00e2rea pe care au luat-o c\u00e2tiva jurnalisti de la noi de a nu mai scrie despre politica. Si ma \u00eentrebam atunci, la fel ca alti colegi, daca decizia lor era un lucru bun. Caci, daca acceptam ca jurnalistii \u00eensisi au obosit si s-au sc\u00e2rbit p\u00e2na-ntr-at\u00e2t \u00eenc\u00e2t au preferat sa-si vada de alte treburi \u2013 serioase \u2013, c\u00e2ti cititori nu se vor fi simtit ispititi sa faca la fel? Sigur, ar fi multe de spus despre eficienta si despre credibilitatea ziarelor noastre. Sa nu uitam \u00eensa ca, \u00eentotdeauna c\u00e2nd oamenii politici sunt mai atenti la functii dec\u00e2t la soarta celor pe care pretind ca \u00eei reprezinta, sunt singurele care fac opozitie. Dar mai bine sa nu absolutizam. <\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n<p>Treptat, politicienii au devenit mai imuni la reactiile presei, dupa cum\u00a0 si aceasta s-a mai schimbat. Cert e ca, cei ce s-au vazut odata la putere, si au \u00eenceput sa-si faca interesele, si le fac pe toate: cu orice pret, cu orice riscuri pentru noi ceilalti, orice s-ar spune sau scrie, orice s-ar \u00eent\u00e2mpla. Din pacate, odata cu criza, presa a intrat, si ea, \u00een deriva. Au disparut din peisaj mai multe publicatii. La c\u00e2t au fost \u00een arena de bataioase si de orgolioase, ma asteptam ca unele sa fie \u00eengropate grandios. Redactii, altadata justitiare si vocale, s-au repliat, s-au autoflagelat scutur\u00e2ndu-se de vechi prieteni si de infideli. Cu alte cuvinte, s-au repozitionat. Greu de spus cum vor fi p\u00e2na \u00een 2012, la viitoarele alegeri. Vor ram\u00e2ne cum sunt, \u00eesi vor pastra culoarea si, mai ales, se va mai putea vorbi cu adevarat de independenta?<br \/>\nSi-apoi, daca avem sau nu presa, daca ea se citeste sau nu se citeste, aproape nu mai conteaza. Multi prefera informatia din surse, de nu chiar zvonul dupa ureche, iar c\u00e2nd e vorba de politica, avem destui priceputi. Or fi? N-or fi ? Nu se stie. In orice caz, at\u00e2t le \u00eencurca viata, ca nici n-ar mai putea trai fara ea. Profesionistii, ce-i drept, pentru ca sunt stimulati si de un oarece profit material. Diletantii, \u00eensa, \u00eenduiosator de pasionati, sunt dependenti de ea doar verbal. Dar, patima e patima. Si daca nu suntem facuti sa o \u00eentelegem, macar sa avem \u00eentelepciunea de-a n-o dispretui. Pentru ca, iata, o jumatate de declaratie, at\u00e2t de ritoasa ca aceasta pe care eu, de exemplu, am auzit-o \u00een treacat la televizor, s-ar putea sa\u00a0 ne sune deodata mai rau dec\u00e2t\u00a0 o sfidare politica. \u201eE jucaria mea\u201c \u2013 doar trei cuvinte,\u00a0 aparent nevinovate, au \u00eempreuna at\u00e2ta forta \u00een ele \u00eenc\u00e2t ne sugereaza ca autorul lor\u00a0 \u00eesi apara fieful cu vointa de fier. Comportamentul pare, din pacate, politic. Iar mesajul nu e pueril.<br \/>\nSi totusi, ludicul s-ar zice ca b\u00e2ntuie imaginarul adultilor mai tare dec\u00e2t pe al\u00a0 copiilor. Politicienii, de pilda, sunt recunoscuti ca maestri ai jocurilor de campanie si ai jocurilor de culise care le aduc uneori mult noroc. Dar, \u00een timp ce copiii \u201enumai se fac\u201c: ca se spioneaza, ca se bat, ca se omoara, ca-si pedepsesc \u201edusmanii\u201c rasucindu-le m\u00e2inile la spate si azv\u00e2rlindu-i in \u00eenchisoare, noi\u00a0 ne vedem linistiti de treaba stiind prea bine ca e vorba de o pura conventie; \u00een schimb, desi par si ele tot o \u201eminciuna\u201c, nebuniile politicienilor sunt purul adevar! Un adevar cu c\u00e2t mai inacceptabil, cu at\u00e2t mai greu de crezut.<br \/>\nObservam, apoi, ca si jucariile sunt total diferite: cele pentru copii sunt de plus, de lemn, de portelan, de plastic, sunt electronice, vorbitoare, muzicale, animate sau robotizate, pe c\u00e2ta vreme, politicienii se joaca nestingheriti cu instrumentele democratiei, cu cele financiar-bancare si, parca tot mai nesabuit, cu proiectele de reformare.<br \/>\nSi pentru a truca toata aceasta perversitate politica \u2013 adica adevarul inacceptabil pentru a-l face \u00eenca mai greu de crezut \u2013, au fost atrase \u00een joc anumite cercuri\u00a0 din media. Orice rau a devenit \u00een felul acesta posibil, strategiile dezinformarii si ale manipularii au preluat controlul asupra corpului social. Dar daca orice rau a devenit posibil, el nu a fost \u00eenregistrat si constientizat imediat. Resimtim, bunaoara, complicitatile, \u00eencrengaturile dintre politica-afaceri-interlopi abia dupa ce ele au facut istorie; prietesugurile, \u00eenrudirile, fratietatile si \u00eencuscririle, abia dupa ce s-au consolidat. Dupa ce s-au multiplicat si au implicat magistrati si politisti pentru a opera \u00een libertate si<\/p>\n<p>\u00een perfecta legalitate. Dupa ce interlopii au cotizat ani la r\u00e2nd si i-au sponsorizat pe unii politicieni, dar si partidele. \u201eToate partidele!\u201c \u2013 cum, de altfel, s-a si declarat. Evident, \u201epentru actiunile lor\u201c. Asa ca, ne place ori nu ne place, numele interlopilor celor mai notabili si mai \u201erespectabili\u201c troneaza acum pe agenda \u201emarilor\u201c evenimente mondene, politice ori religioase, unde revin cu insistenta revendic\u00e2ndu-si, de buna seama, \u201edrepturile\u201c tot mai deplin. Sa mai spunem, oare, ceea ce demult ne facem ca nu stim? Ca gesturile lor caritabile au si ele un pret?\u00a0 Ca prin ele interlopii au patruns nu numai \u00een actualitate, ci, mult mai ad\u00e2nc, la fel ca\u00a0 manelele, \u00een propriul nostru destin? Nu demult, urmarind stirile si comentariile \u00eensotite de imagini copioase de la botezul de pomina al nepoatei lui Bercea Mondialu \u2013 nas fiind chiar fratele presedintelui tarii \u2013, ma g\u00e2ndeam \u00eentr-o doara la tinerii nostri politicieni \u2013 mai de cur\u00e2nd jucatoare si jucatori. Se vor bucura ei de preacinstitii, si mostenitii, lor nasi ?\u00a0 Care nasi s-ar putea foarte bine sa fie vreun Sile Pietroi, vreun Fane Spoitoru, vreun Genica Boerica ori vreun Fluturica?&#8230;<br \/>\nDar c\u00e2te o cristelnita \u201ebotezata\u201c cu bani, cum a fost aceea din biserica din \u201eCartierul 4-5\u201c din Constanta, se afla cu siguranta si \u00een sediile de partid, caci o multime de tineri destoinici si-au primit \u00een vremea din urma botezul politic: odrasle destepte de politicieni destepti, menite sa-si urmeze parintii p\u00e2na sus, \u00een v\u00e2rful puterii. Acolo, unde alesii nostri recunosc ca se fac jocurile. Adica ei fac jocurile: trag de fr\u00e2iele puterii c\u00e2t pot, si cum pot \u2013 pe liste c\u00e2nd \u00eenchise, c\u00e2nd deschise, c\u00e2nd \u00een echipa, c\u00e2nd individual \u2013, dar\u00a0 \u00eentotdeauna \u00een interes propriu. Cu noi, cetatenii, \u00eensa se joaca. Si, din pacate,\u00a0 au si cu ce: cu pensiile noastre si cu salariile, cu sanatatea noastra si cu educatia si, \u00een general, cu tot ce ne-ar da dreptul la un trai decent. \u201eToti sunt lepre\u201c, spunea deunazi<br \/>\ndespre tagma sa unul dintre cei mai mediatizati politicieni si nu vad de ce l-am contrazice. Dar mai putem vorbi astazi, oare, de joaca \u00eentr-o tara macinata de saracie si zguduita de tragedii? \u00cen Rom\u00e2nia, spun statisticile, unde indicele de inflatie este cel mai ridicat, se declara zilnic 64 de falimente, \u00een timp ce 1000 de oameni intra, tot zilnic, \u00een somaj. Sa mai punem la socoteala c\u00e2ti\u00a0 mor prin spitalele sau \u00een afara lor din lipsa de medicamente sau de tratament adecvat? Dar vorba aceluiasi sincer g\u00e2nditor, in momentul de fata unul din etaloanele g\u00e2ndirii noastre politicie, \u201esa nu ne \u00eemb\u00e2rligam \u00een \u00eemb\u00e2rligaciunile noastre\u201c. Caci at\u00e2tor milioane de cetateni, nu le-a bagat nimeni cu forta buletinele de vot \u00een urne.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>M-a impresionat dupa alegerile prezidentiale hotar\u00e2rea pe care au luat-o c\u00e2tiva jurnalisti de la noi de a nu mai scrie despre politica. Si ma \u00eentrebam atunci, la fel ca alti colegi, daca decizia lor era un lucru bun. Caci, daca acceptam ca jurnalistii \u00eensisi au obosit si s-au sc\u00e2rbit p\u00e2na-ntr-at\u00e2t \u00eenc\u00e2t au preferat sa-si vada&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/jocuri-si-complicitati\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Jocuri \u015fi complicit\u0103\u0163i<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4],"class_list":["post-1551","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial"],"views":2660,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1551","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1551"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1551\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1551"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1551"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1551"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}