{"id":15450,"date":"2013-05-09T12:48:33","date_gmt":"2013-05-09T10:48:33","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15450"},"modified":"2013-05-09T12:48:33","modified_gmt":"2013-05-09T10:48:33","slug":"doua-balete-desprimavarate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/doua-balete-desprimavarate\/","title":{"rendered":"Doua balete desprimavarate"},"content":{"rendered":"

Nu stiu alt colectiv la fel de harnic ca acela al companiei de balet a Teatrului National de Opera si Balet \u201eOleg Danovski\u201c din Constanta. Nu ca ar avea mai multi membri sau un buget mai mare dec\u00e2t altele, ba dimpotriva! Un festival de traditie, la care participa \u00een fiecare toamna, un turneu de iarna \u00een spatiul germanofon cu patru titluri mari si-acum, iata, a treia premiera a stagiunii\u00a0 \u2013 ca sa nu mai vorbim de divertismentele din repertoriul curent.<\/strong> <\/em><\/p>\n

Spectacolul coup\u00e9 cu \u201eNoaptea Valpurgiei\u201c si \u201eCarmen\u201c a reunit pe afis doua lucrari \u00eendragite ale unor compozitori francezi, Gounod si Bizet, cel din urma \u00een varianta pentru balet apartin\u00e2nd\u00a0 lui Scedrin.
\nCoregrafii respectivi au \u00eensa \u00een comun si spatiul asiatic. Florin Br\u00e2ndusa, cu ani \u00een urma prim-balerin nu doar al Ansamblului de Balet Clasic si Contemporan \u201eFantasio\u201c din Constanta, ci si al Operelor din Cluj, Timisoara si Bucuresti, a fost ulterior maestru de balet si profesor la principalele companii din Seul; Won Kook Lee, dansator scolit \u00een SUA si Coreea de Sud, cunoscut publicului rom\u00e2n ca invitat al Operei Nationale Bucuresti \u00een anii ’90, a fost prim-solist si coregraf al Baletului National Coreean si al Universal Ballet Company din aceeasi tara.
\n\u201eNoaptea Valpurgiei\u201c, singurul divertisment dintr-o opera care poate fi considerat un balet \u00een sine, a inspirat numerosi coregrafi de-a lungul vremii, unii dintre ei cre\u00e2nd versiuni de referinta, precum cea ruseasca a lui Leonid Lavrovsky sau, la noi, cele ale lui Oleg Danovski de la Bucuresti si Gabriela Taub de la Cluj.
\nDin multitudinea de personaje cu care ne-a obisnuit, Florin Br\u00e2ndusa se opreste asupra a doua dintre cele mai reprezentative cupluri de \u00eendragostiti \u201edamnati\u201c \u2013 Paris si Elena (Sergiu Dan si Eliza Maxim), respectiv Antoniu si Cleopatra (Horatiu Chereches si Delia Luca), \u00eenconjurati alegoric de Nimfe si Fauni, la care adauga un cuplu de Demoni (Aliss Tarcea si Adrian Mihaiu).
\nCoregraful insista asupra laturii senzoriale, imprim\u00e2nd acestei nopti de vraja o atmosfera mai degraba de celebrare a vietii si renasterii naturii, de sarbatoare pag\u00e2na, dec\u00e2t de memento mori impregnat de spaime religioase. Scos din contextul actului V al operei \u201eFaust\u201c, tabloul \u00eesi pastreaza atmosfera orgiastica, dar este epurat de tenebrele pentru care era evocat de catre Mefisto \u2013 aici p\u00e2na si dracusorii sunt simpatici!
\nCoregrafia e cursiva, clasica, \u00een buna traditie rusa, plina de prize spectaculoase si foarte muzicala, miz\u00e2nd \u00eendeosebi pe fluiditatea bratelor.
\nScenografia Carmencitei Brojboiu adauga culoare si miros de primavara, \u00eembin\u00e2nd sugestia antica a costumelor solistilor cu coloritul pastel destul de intens pentru ansamblu. Mult fum, decoruri simple, alcatuite din panouri-oglinzi ce reflecta stralucirea luminilor difuze. Cezar si Cleopatra intr\u00e2nd si iesind din scena rulati \u00een covoare \u2013 aluzie istorica adaptata \u2013 ofera un moment special, de impact vizual.
\nNumai ca scena \u2013 destul de mica si-asa \u2013 e plina de lume, iar cele douasprezece perechi ale ansamblului nu au avut suficient timp sa se armonizeze. Evolu\u00e2nd pe acelasi plan cu solistii, \u00een ad\u00e2ncime, se creeaza o impresie de \u00eencarcat care ar fi putut fi evitata folosind doar jumatate din efectivul de dansatori \u2013 c\u00e2teodata less is better.
\nBaletul \u201eCarmen\u201c are si el referinte mai vechi pentru spectatorii constanteni, versiunea aceluiasi Oleg Danovski bucur\u00e2ndu-se ani de-a r\u00e2ndul de un nestirbit succes at\u00e2t \u00een interpretarea Teatrului de Balet, c\u00e2t si a Operei bucurestene.
\nViziunea lui Won Kook Lee se apropie \u00eensa mai cur\u00e2nd de cea a lui Roland Petit, prin costumele care aduc a cabaret (scenografia si regia \u00eei apartin tot coregrafului) si accentul pus pe relatiile amoroase ale unei Carmen vazute nu ca o gitana razvratita, traind pe muchie de cutit, ci ca o t\u00e2nara capricioasa si nestatornica.
\nDin nuvela lui Prosper M\u00e9rim\u00e9e a ramas doar scheletul, motivatia psihologica fiind \u00eenlocuita cu un personaj nou, Joker \u2013 obiectivare a ideii de destin care se joaca cu viata muritorilor, r\u00e2z\u00e2ndu-si de ei. Dar Joker-ul (excelent dansat de Adrian Mihaiu) arata si se comporta ca Bufonul din \u201eLacul lebedelor\u201c, iar cele c\u00e2teva perechi care constituie ansamblul au un rol mai mult formal si decorativ, fara o implicare reala \u00een desfasurarea povestii.
\nAceasta reinterpretare \u00eei creeaza provocari coregrafului-regizor, muzica \u00een general descriptiva nemaipotrivindu-se cu ceea ce se \u00eent\u00e2mpla pe scena, iar evantaiul de pe fundal ne duce cu g\u00e2ndul mai degraba la gheise, la fel ca si paleta cromatica, ceea ce induce corespondente mai marcate cu simbolistica orientala dec\u00e2t cu perceptiile europene.
\nRam\u00e2ne pe retina momentul impropriu rezolvat din finalul duetului de dragoste dintre Carmen si Don Jos\u00e9 \u2013 altminteri frumos g\u00e2ndit coregrafic si plin de emotie \u2013, c\u00e2nd Carmen \u00eesi dezbraca ultima piesa de lenjerie ca si cum ar fi \u00een dormitorul de-acasa…
\n\u00cen succesiunea relatiilor dintre personaje, Aliss Tarcea (Carmen) \u00eesi pastreaza sinceritatea si lirismul fata de fiecare dintre partenerii sai, Horatiu Chereches (Don Jos\u00e9) \u00eesi investeste eroul cu caldura si dramatism, iar Sergiu Dan (Escamillo) culege cu nonsalanta un fruct ce abia asteapta sa i se ofere.
\nCu bune si mai putin bune, compania de balet a TNOB \u201eOleg Danovski\u201c ram\u00e2ne un colectiv admirabil, cu solisti capabili sa interpreteze la cote ridicate doua roluri complet diferite \u00een aceeasi seara si un ansamblu cu aspect fizic tot mai omogen. Iar daca ne g\u00e2ndim ca \u00een oras exista c\u00e2teva scoli de balet redutabile, avem convingerea ca \u00een timp si publicul local va lua tot mai des drumul salii de spectacole.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Nu stiu alt colectiv la fel de harnic ca acela al companiei de balet a Teatrului National de Opera si Balet \u201eOleg Danovski\u201c din Constanta. Nu ca ar avea mai multi membri sau un buget mai mare dec\u00e2t altele, ba dimpotriva! Un festival de traditie, la care participa \u00een fiecare toamna, un turneu de iarna… Cite\u0219te mai mult »Doua balete desprimavarate<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[66],"tags":[8834,8833],"class_list":["post-15450","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-balet-oleg-danovski","tag-baletul-teatrului-national-de-opera"],"views":976,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15450","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15450"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15450\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15450"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15450"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15450"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}