{"id":15441,"date":"2013-05-09T12:42:08","date_gmt":"2013-05-09T10:42:08","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15441"},"modified":"2013-05-09T12:42:08","modified_gmt":"2013-05-09T10:42:08","slug":"plinul-si-golul","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/plinul-si-golul\/","title":{"rendered":"Plinul si Golul"},"content":{"rendered":"

 
\nCuvintele sunt doar cuvinte, iar \u00een \u201eDictionar\u201c toate cuvintele au un statut de egalitate, participa la un fel de \u201edemocratie lingvistica\u201c. Dar, ca si oamenii, se grupeaza si ele dupa diverse creiterii. Astfel, avem sinonimele si antonimele. Sinonime sunt \u2013 cu un exemplu al lui Sadoveanu \u2013 praf, colb, pulbere. Sinonimele \u00eentretin \u201epacea cuvintelor\u201c. Dar, cu toata \u201edemocratia lingvistica\u201c, pe \u00eentregul \u201eDictionar\u201c se adevereste titlul unui film: \u201eNu-i pace sub maslini\u201c. Intra \u00een joc antonimele, unde razboiul este deschis, explicit. Aici avem, spre exemplu, antonimele sus-jos, st\u00e2nga-dreapta.
\nPropriu si figurat<\/strong>
\nUnele cuvinte pot fi folosite \u00een doua registre, la propriu si la figurat. \u00cen acest dublu statut putem identifica un \u00eenceput elitar-elitarist. Vorba pinguinului profesorului Kotter: \u201e\u00cen icebergul nostru a aparut o fisura\u201c.
\nDaca reluam primele doua antonime, sensul lor propriu este evident pentru toata lumea. Numai ca, daca introducem criteriul lui Axis mundi, \u201esus\u201c desemneaza si lumea valorilor, iar atunci poate fi scris cu majuscule, \u201eSus\u201c, iar \u201ejos\u201c desemneaza lumea anti-valorilor, sau a pseudo-valorilor si poate fi scris \u201eJos\u201c. Primul exprima \u00eenaltarea, al doilea exprima decaderea. Apoi, \u201est\u00e2nga\u201c si \u201edreapta\u201c indica pozitia celor doua m\u00e2ini si a celor doua picioare ale omului, sensul lor fiind anatomic. Dar ele indica si orientarea spatiala, asociata cu m\u00e2na st\u00e2nga si cu m\u00e2na dreapta. \u00cen sf\u00e2rsit, ele ajung si \u00een lumea valorilor, iar atunci desemneaza doua orientari politice (ideologice), respectiv doua doctrine aflate \u00een opozitie (\u00een principiu). La sinonimele lui Sadoveanu \u2013 praf, colb, pulbere \u2013, \u00eentelesul lor propriu este simplu, evident. Dar, daca eliminam termenul de mijloc, ram\u00e2ne expresia \u201epraf si pulbere\u201c, care indica un dezastru generalizat.
\nCu dublul lor statut, unele cuvinte trec de la \u00eentelesul propriu la \u00eentelesul figurat, urc\u00e2nd din sensul logic \u00een \u00eentelesul axiologic, din Fizica \u00een Metafizica.
\nSituatia este similara si \u00een cazul celor doua cuvinte \u00eenscrise \u00een titlul \u201ePlinul si Golul\u201c. Sensurile lor proprii sunt evidente si, vorba lui Aristotel, este inutil sa argumentam evidenta, ea fiind propriul ei argument.
\nDaca intram \u00eensa \u00een sfera sensurilor figurate si conotative, limba rom\u00e2na ne ofera un spectacol aproape deconcertant, din care selectam un esantion foarte restr\u00e2ns.
\nSa zicem ca P1 este cu \u201ecapul plin\u201c (de g\u00e2nduri sau de griji), \u00een timp ce P2 este cu \u201ecapul gol\u201c. \u201eCapul gol\u201c are doua \u00eentelesuri. Este cu \u201ecapul gol\u201c pentru ca nu poarta palarie, sau altceva, pe cap. La o limita trista, el este chiar chel. Dar P2 poate fi cu \u201ecapul gol\u201c si pentru ca nu are nimic, dec\u00e2t poate nimicul, \u00een cap (nici un g\u00e2nd, nici o grija). La noi, Bula zice despre cineva \u2013 care poate fi si matusa lui \u2013 ca \u201eUita de la m\u00e2na p\u00e2na la gura\u201c. Poate ca matusa lui Bula a cumparat \u201ecu m\u00e2na\u201c ceva (carne de vaca), dar cu gura man\u00e2nca acum altceva (carne de cal). Aici, nu matusa lui Bula este neatenta sau uituca, ci v\u00e2nzatorul este foarte atent, are el ceva \u00een cap! Dar Bula are confrati si pe alte meridiane, spirituale si lingvistice. La englezi, Hob afirma despre matusa sa Aggie ca este uituca, \u00eentruc\u00e2t ce \u00eei intra printr-o ureche \u00eei iese printr-a doua. Hob comenteaza: nu este nimic \u00eentre cele doua urechi care sa retina informatia, deci matusa Aggie \u201eare cap\u201c, dar nu are nimic \u201e\u00een cap\u201c.
\nLa \u201ecapul gol\u201c se refera si Itic. \u00cen spatiul limbii ebraice, lui X \u00eei treceau prin cap unele si altele, fiind celebru pentru caracterul prolific al g\u00e2ndirii lui. \u00centr-o zi, Strul \u00eel \u00eentreaba pe Itic daca stie ce i-a mai trecut prin cap lui X, prietenul lor. Itic \u00eei raspunde ca stie: ultima data lui X \u201ei-a trecut prin cap un glont, uite-asa de mare!\u201c. Aceste figuri, nationale si internationale \u2013 adica Bula, Hob, Itic \u2013 probabil ca alcatuiesc o mafie secreta, despre care noi, muritorii de r\u00e2nd, nu stim aproape nimic, sau mai nimic. Dar toate aceste situatii, cu expresiile lor figurative, sunt puse \u00een umbra de \u00eentelesurile lui plin-gol atunci c\u00e2nd este vorba despre pahar.
\nJumatatile paharului<\/strong>
\nSa \u00eencepem cu precizarea ca \u201eplinul\u201c si \u201egolul\u201c sunt termeni sau concepte-limita. Nu poti spune, nici logic si nici gramatical, \u201emai plin\u201c sau \u201emai gol\u201c, dec\u00e2t printr-o licenta, pe care de regula o neglijam. Daca ceva este plin, atunci este plin, iar daca este gol, atunci este gol. Asadar, plinul si golul nu au nici grade, nici grade de comparatie .
\nDupa ce au gustat din \u201emarul interzis\u201c, parintii nostri originari, adica Adam si Eva, erau numai goi, nu erau \u201emai goi\u201c sau \u201efoarte goi\u201c. Descoperind pentru prima data ca sunt goi, i-a \u00eencercat sentimentul de pudoare, primul sentiment moral al omului (Hegel). De aceea ei si-au acoperit sexele (\u201epartile rusinoase\u201c) cu frunze de vita de vie. Este interesant ca frunzele sunt de vita de vie. Dar oare nu puteau sa fie altfel de frunze, de artar, de exemplu, \u201efrunze canadiene\u201c? Aceasta ar putea \u00eensemna ca \u00eentre sexe si vita-de-vie ar fi o legatura tainica, secreta. Cu istetimea lui nativa, Bula o si intuieste: \u201eMaica-ta de-i vie\/ Spune-i ca sa vie\/ P\u00e2n-la noi, la vie!\u201c
\nDesi sunt termeni sau concepte-limita, sensibilitatea omului simte nevoia sa pluseze, sa reliefeze suplimentar aceste limite. Si cum nu exista at\u00e2tea cuvinte c\u00e2te realitati sunt (Aristotel), \u201ehomo loquens\u201c recurge la repetitie (poetica sau retorica). Iar atunci avem \u201eplin-plinut\u201c si \u201egol-golut\u201c. Elegant este dubletul \u201eplin-deplin\u201c, care este vecin cu Perfectiunea. \u00censa Perfectiunea este un atribut exclusiv al lui Dumnezeu, care nu poate fi doar \u201eplin-plinut\u201c.
\nDar ce se \u00eent\u00e2mpla cu intervalul dintre plin si gol, \u00een cazul paharului? Daca despre pahar nu pot spune ca este \u201emai plin\u201c sau \u201emai gol\u201c, cu at\u00e2t mai mult nu pot spune asa ceva despre \u201ejumatatea\u201c paharului, unde 0,50=0,50. Intervalul dintre plin si gol este gradual, si trebuie sa fie masurat. \u00cen g\u00e2ndirea cotidiana, intervalul poate fi doar aproximat, dar foarte vag: aproape plin \u2013 aproape gol. Este memorabila si expresia lui Eugen Barbu, c\u00e2nd spune despre cineva ca are \u201eScapari de geniu si goluri de capat\u00e2i\u201c. Sinteza vacuitatii o da expresia populara \u201eNici prea prea, nici foarte foarte\u201c. Gradele sau nuantele graduale dintre plin si gol pot fi doar masurate si exprimate matematic, asadar prin procente si frecventa statistica. \u00cen limbaj stiintific, un pahar cu apa poate avea 99,9% apa si 0,1% aer, primul procent fiind al lui Thales, al doilea fiind al lui Anaximene. \u00cen viata cotidiana, procentele sunt decisive, indiferent de starile de agregare: solide, lichide, gazoase, plasmatice.
\nPunctele de vedere ca \u201evedenii\u201c<\/strong>
\nPutem avea \u201ebatai de cap\u201c daca trecem acum la cele doua \u201ejumatati ale paharului\u201c. Avem \u00een fata un pahar cu doua \u201eparti\u201c, una plina, alta goala, diferenta dintre ele fiind evidenta. Si, totusi, P1 vede doar jumatatea plina, iar P2 vede doar jumatatea goala a aceluiasi pahar. Este clar ca \u201evederea\u201c paharului de catre P1 si P2 are si un coeficient variabil de \u201evedenie\u201c. Are fiecare \u201epunctul lui de vedere\u201c (opinia lui), pe care chiar si Constitutia \u00eel considera un drept al cetateanului. Aplic\u00e2nd aici psihologia, putem conchide ca P1 este un optimist (nativ), iar P2 este un pesimist (tot nativ).
\nFenomenul \u201evederilor \u00eempartite\u201c este evident pretutindeni, dar mai ales \u00een viata politica. Aici avem o tara si un stat, iar \u00een cazul Rom\u00e2niei, chiar un stat \u201eunitar\u201c, nu \u201efederal\u201c. Apoi, avem Puterea (Pozitia) si Opozitia. Sa zicem acum ca P1 este pe Pozitie si P2 este \u00een Opozitie. \u00cen aceasta situatie este firesc, \u00eentr-un fel, ca P1 \u2013 fiind un optimist nativ \u2013 sa vada preponderent, sau chiar exclusiv, doar \u201epartile pozitive\u201c (plinul) din \u201ePaharul Patriei\u201c, iar P2 \u2013 care este un pesimist nativ \u2013 sa vada doar \u201epartile negative\u201c (golul) din acelasi \u201ePahar\u201c. Numai ca se \u201erastoarna Puterea\u201c \u2013 ca prin alegeri, ca prin lovitura de stat \u2013 si observam cu uimire ca pesimistul nativ (P2) devine brusc optimist, iar optimistul nativ (P1) devine, la fel de brusc, un pesimist. Cei doi \u00eesi schimba \u201eca la Ploiesti\u201c punctele lor de vedere. Noi ne putem \u00eentreba firesc: curate \u201evedenii\u201c sunt oare fostele sau actualele \u201epuncte de vedere\u201c!? Oricum, nici optimismul, nici pesimismul nu sunt, nu au cum sa mai fie native. Ele sunt determinate si au o \u201echeie\u201c, iar cei doi parteneri \u00eesi imagineaza doar ca sunt fiinte libere, \u00een plina democratie si potrivit Constitutiei.
\nC\u00e2t priveste cele doua \u201epuncte de vedere\u201c (care se \u201e\u00eendoiesc\u201c si ajung sa fie patru), ne putem aminti de o strofa din \u201eMica Tiganiada\u201c, c\u00e2ntata de formatia Phoenix. Acolo, \u201etiganii\u201c (rromii) trec veseli \u201eprin paduri si prin livezi\u201c, p\u00e2na c\u00e2nd \u201evezi ca nu-i mai vezi\u201c. Cum s-a \u00eent\u00e2mplat acolo si atunci (cu \u201etiganii\u201c), asa se \u00eent\u00e2mpla acum si aici cu noi, care \u00eei privim pe P1 si pe P2: adica vedem ca nu mai vedem si \u00eentelegem ca nu mai \u00eentelegem…
\nEste preferabil, atunci, sa ne \u00eentoarcem la un c\u00e2ntec metafizic din Maramures, care vorbeste despre \u201e\u00eempartirea norocului\u201c \u00een Lume. \u201eC\u00e2nd s-a-mpartit norocu\/ Fost-am dus eu la lucru\u201c. Asadar, omul era \u201edus la lucru\u201c, nu umbla \u201efrunza frasinelului\u201c sau \u201ePrin paduri si prin livezi\u201c. Consecinta acestei \u201eabsente\u201c vine fara \u00eendurare: \u201eCa la toti le-a dat cu carul\/ Mie numai cu paharul\u201c. Intra \u00een joc si metafizica \u201ejumatatii\u201c: \u201eNici acela n-a fost ras\/ Jumatate-a fost necaz\u201c. Si, la limita ne\u00eendurarii: \u201eNici acela n-a fost plin\/ Jumatate-a fost venin\u201c. Aici a intrat \u00een joc Destinul nedrept, fara \u00eendurare fata de truda si truditor. Se vede bine, chiar de la distanta, diferenta fata de P1 si P2, care convertesc \u201earbitrar\u201c libertatea garantata de Constitutie \u00een libertinism si libertinaj, ambele av\u00e2nd \u00eensa \u201echeia\u201c lor secreta.
\nPlec\u00e2nd de la sensul lor propriu, cuvintele \u201egol\u201c si \u201eplin\u201c pot urca treptat p\u00e2na la \u00eentelesul lor metafizic. Caci fundamentul metafizic al plinului este Fiinta, iar fundamentul metafizic al golului este Nefiinta.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

  Cuvintele sunt doar cuvinte, iar \u00een \u201eDictionar\u201c toate cuvintele au un statut de egalitate, participa la un fel de \u201edemocratie lingvistica\u201c. Dar, ca si oamenii, se grupeaza si ele dupa diverse creiterii. Astfel, avem sinonimele si antonimele. Sinonime sunt \u2013 cu un exemplu al lui Sadoveanu \u2013 praf, colb, pulbere. Sinonimele \u00eentretin \u201epacea cuvintelor\u201c.… Cite\u0219te mai mult »Plinul si Golul<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[],"class_list":["post-15441","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor"],"views":1391,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15441","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15441"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15441\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15441"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15441"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15441"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}