{"id":15407,"date":"2013-05-09T11:59:23","date_gmt":"2013-05-09T09:59:23","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15407"},"modified":"2013-05-09T11:59:23","modified_gmt":"2013-05-09T09:59:23","slug":"consecintele-crizei-din-peninsula-coreeana","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/consecintele-crizei-din-peninsula-coreeana\/","title":{"rendered":"Consecintele crizei din Peninsula Coreeana"},"content":{"rendered":"

Reala sau nu, criza din Peninsula Coreeana \u00eencepe sa devina o problema serioasa. Tensiunea a crescut dupa ce Coreea de Nord a \u00eentreprins o noua \u2013 a treia \u2013 experienta nucleara, ceea ce a determinat ONU sa ia masuri de sanctionare a regimului de la Phenian. Dupa o tactica veche, Phenianul a recurs la amenintari. Tot dupa o tactica veche, \u00een apele Oceanului Pacific din apropierea Peninsulei au \u00eenceput\u00a0 manevre militare americano-sud-coreene.<\/strong> <\/em>
\nPunctul critic a fost atins atunci c\u00e2nd regimul nord-coreean a amenintat\u00a0 Seulul si Washingtonul cu \u201erazboiul termonuclear\u201c. Nici Japonia nu a fost scutita de agresiuni verbale. La Tokyo au fost amplasate demonstrativ rachete Patriot. De data asta, spectacolul\u00a0 nu s-a mai limitat la declaratii. Secretarul de stat american John Kerry s-a deplasat la Seul si la Tokyo \u00een semn de solidaritate cu aliatii, apoi la Beijing pentru a cere autoritatilor chineze sa-si calmeze aliatul lor. Presa internationala ne-a prezentat evenimentele de la Phenian ca un produs vechi propagandistic legat, ca \u00een fiecare an, de aniversarea fondatorului Coreii comuniste. Dar aceasta interpretare este macar restrictiva. Ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Peninsula Coreeana \u00een ansamblu pare mai degraba o criza stimulata. Evenimentele \u2013 risc o opinie \u2013 au fost un spectacol politic bine \u00eentretinut mediatic. Belicoasa Coree de Nord a devenit h\u00e2rtia de turnesol cu rol de a indica gradul de periculozitate pentru \u00eencercarile de modificare a raporturilor de forta \u00een Asia-Pacific. Coreea de Nord este o proba, o ultima relicva cum a numit-o cineva, ca lumea bipolara din vremea existentei Uniunii Sovietice si a statelor cu regimuri de guvernare comunista nu a apus definitiv. \u00cen aparenta, responsabil pentru criza din aprilie sunt autoritatile comuniste de la Phenian. Dar amenintarea cu razboiul \u201etermo-nuclear\u201c asupra Coreii de Sud si Statelor Unite, de data asta, nu a mai fost luata ca o fanfaronada. Noroc ca asigurarile date de Washington aliatilor, ca \u00eei va apara \u00een caz de necesitate, au potolit Phenianul si, p\u00e2na la urma, \u201erazboiul termonuclear\u201c nu a fost dec\u00e2t o noua parada militara de proportii. Escaladarea amenintarilor s-a sf\u00e2rsit cu un ultimatum dat Japoniei de regimul de la Phenian care a cerut guvernului nipon sa ceara scuze pentru incendierea portretelor lui Kim Ir-sen si Kim Jong-il \u00een timpul unei demonstratii la Tokyo. Mai mult nu se putea face. Este de presupus ca Kim Jong-un, chiar daca a ajuns maresal la nici 30 de ani, are macar at\u00e2ta minte sa priceapa ca un atac termonuclear, oriunde l-ar fi declansat, \u00eel facea sa serveasca urmatoarea cina \u00een iad.
\nIesirea din izolare. Marea problema a Coreii de Nord este iesirea din izolarea \u00een care se afla de la crearea statului comunist. Iesirea din izolare si recunoasterea capacitatii ei nucleare. Phenianul are ambitia sa intre \u00een clubul statelor nucleare. Eroarea fundamentala a regimului de la Phenian \u00een strategia pe care si-a propus-o consta \u00een recursul la santaj. Cel politic, g\u00e2ndit \u00een jurul ambitiei de a deveni putere militara si de a poseda arma nucleara. Cel militar, de care face uz declans\u00e2nd frecvent tensiuni \u00een regiune pentru a demonstra ca poate tine piept lumii. Cel economic, prin care putinele supape pe care le mai are le \u00eenchide din calcule cinice. Cazul uzinei nord-sud-coreene de la Kaesong. Triumfalismul politic este disproportionat fata de puterea reala. Nu este cunoscuta\u00a0 capacitatea nucleara reala a Coreii de Nord \u2013 are, se spune, trei-patru bombe de mica putere \u2013, dar asta nu \u00eenseamna ca nu trebuie luata \u00een calcul. Numai ca recursul la amenintari \u2013 a dovedit-o timpul \u2013 este cea mai proasta dintre strategii. Sunt la mijloc, evident, si ambitii juvenile ale noului mostenitor al tronului politic, nepotul lui Kim Ir-sen care, probabil, are dificultati sa se impuna ca maresal \u00een propria lui armata. Cine l-a \u00eendemnat sa recurga la amenintarea vecinilor cu razboiul termonuclear pentru a-si c\u00e2stiga aceasta recunoastere l-a sfatuit rau. Aventura lui poate fi folosita ca pretext \u00een complicata batalie pentru noile ecuatii de putere \u00een Asia-Pacific. Tensiunea \u00een Peninsula Coreeana are, deocamdata, valoare de test. Pentru asta, sustin unii, nesabuinta lui Kim Jong-un a venit la timp.
\nSurse istorice ale tensiunii. \u00cempartirea Peninsulei Coreene a fost\u00a0 hotar\u00e2ta de Uniunea Sovietica si Statele Unite prin acordurile de la Cairo, Ialta si Postdam din timpul si imediat de dupa al Doilea Razboi Mondial. \u00cen baza acelor \u00eentelegeri, la 10 august 1945, Uniunea Sovietica ocupa partea de nord, iar la 8 septembrie trupele americane debarcau \u00een partea de sud a Peninsulei. La aceeasi data, Statele Unite au propus ca linia de demarcatie \u00eentre cele doua parti sa fie pe paralela 38. \u00centr-o convorbire particulara la Ialta \u2013 la care ma opresc pentru ca ecourile ei le percepem si azi \u2013, Stalin si Roosevelt au hotar\u00e2t nu numai soarta Peninsulei Coreene. Cu acea ocazie, cei doi lideri au convenit ca China sa ram\u00e2na \u00een zona de influenta americana. Mao Zedong si viitorul lider coreean Kim Ir-sen, la vremea respectiva doar capitan \u00een Armata Sovietica, se \u00eenteleg sa nu accepte aranjamentul sovieto-american. Armata nord-coreeana trece frontiera de la paralela 38 si cucereste Seulul. Agresiunea intra \u00een Consiliul de Securitate. Delegatul Moscovei absenteaza \u2013 ciudat! \u2013 de la dezbateri \u201e\u00een semn de protest fata de prezenta la Consiliul de Securitate a delegatiei Chinei nationaliste, careia nu-i recunostea legitimitatea\u201c (Sergio Romano, \u201e50 de ani de istorie mondiala\u201c). \u00centelegerea Stalin-Roosevelt s-a erodat odata cu instalarea \u00een China continentala a regimului comunist condus de Mao (si el instruit la Moscova), pe care Uniunea Sovietica nu putea sa nu-l recunoasca. Razboiul din Peninsula are girul ONU. Statele Unite sprijina Coreea de Sud nationalista. Chinezii trimit 200.000 de voluntari \u00een sprijinul Coreei de Nord comuniste. Mao \u00eei spune lui Stalin: nu cred ca vrei ca SUA sa ajunga \u00een coasta Uniunii Sovietice. Aluzia i-a trezit pe sovietici, care au intrat cu avioane de lupta \u00een razboi. Armistitiul din 1953 va consolida \u00eempartirea Peninsulei Coreene, asa cum o stabilisera Stalin si Roosevelt. Aici stau temeiurile divizarii Peninsulei Coreene si tot aici trebuie cautate cauzele piedicilor \u00een calea reunificarii. Exista un interes din partea marilor puteri ca aceasta tara sa ram\u00e2na divizata. O singura Coree ar \u00eensemna un stat puternic, militar si economic, si nimeni din regiune nu se entuziasmeaza fata de o astfel de perspectiva. Felul \u00een care s-a facut reunificarea Vietnamului (prin razboi) si rezultatul (iesirea din zona de influenta a Statelor Unite) sporesc prudenta, \u00eentaresc convingerea ca divizarea unor state si \u00eenghetarea conflictelor sunt mai profitabile. Nici Rusia federala, nici Statele Unite nu pot sa neglijeze pericolul unei Coreei reunificate. Pe de alta parte, at\u00e2ta timp c\u00e2t se arata ca o forta militara rezonabila, China va fi interesata \u00een partajul peninsulei si existenta Coreei de Nord ca baraj care o desparte de Rusia. Despre calculele Japoniei de a obstructiona re-unificarea Coreei vorbeste mai bine istoria. Tensiunile din Peninsula au urcusuri si cobor\u00e2suri, dar marile puteri se straduiesc sa foloseasca orice prilej pentru a c\u00e2stiga, daca se poate, \u00eenca ceva.
\nReactii internationale. Statele Unite nu au diminuat riscurile crizei din Peninsula Coreeana, dar nici nu le-a supraevaluat. La 11 aprilie, presedintele Obama a cerut Phenianului sa renunte la \u201eatitudinea agresiva\u201c. Secretarul de stat John Kerry a facut, chiar \u00een timpul crizei, vizite la Seul, Tokyo si Beijing; cea mai importanta poate fi socotita cea din urma care a avut ca scop nu numai solicitarea interventiei Chinei pentru calmarea aliatului, ci si reluarea discutiilor privind denuclearizarea Peninsulei Coreene. Presedintele Xi Jinping a afirmat: \u201eMomentul (pe plan international) este cu adevarat critic, cu provocari foarte greu de depasit printre care se afla si cele din Peninsula Coreeana\u201c. China a facut apel la calm chiar \u00eenainte de a sosi la Beijing Kerry. Fara sa numeasca explicit Coreea de Nord, presedintele Xi Jinping a avertizat ca nimeni nu are dreptul sa arunce peninsula \u00een haos. Un \u00eenalt functionar american considera ca \u201eChina are tot interesul \u00een stabilitatea din regiune si cauta sa convinga Coreea de Nord ca ambitia ei de a se dota cu arma nucleara este inamicul stabilitatii. Aceasta ne da noua si chinezilor un obiectiv comun foarte puternic pentru denuclearizarea (peninsulei)\u201c. Rusia a condamnat escaladarea conflictului cu jumatate de gura, a stimulat luarea rezolutiilor \u00een Consiliul de Securitate, dar trebuie observat ca Moscova urmareste, \u00een paralel, scoaterea Coreei de Nord din izolare pentru a crea Phenianului un plus de obligatii. Nu este nevoie de demonstrat ca interesele Rusiei federale sunt identice cu cele imperiale si sovietice. Ceea ce merita sa mai fie remarcat este o sensibila modificare a pozitiei Statelor Unite, care se arata, dupa criza din aprilie, deschise negocierilor cu Coreea de Nord privind denuclearizarea. Accentul este pus, de data asta, pe conditiile de reluare a dialogului: Phenianul trebuie sa se angajeze sa respecte obligatiile internationale asa cum acestea au fost convenite. John Kerry: \u201eStatele Unite sunt deschise negocierilor credibile si sub control\u00a0 privind denuclearizarea, dar problema este \u00een tabara Phenianului, care trebuie sa faca pasi importanti pentru a demonstra ca-si va onora angajamentele si va respecta legile si normele internationale. Pericolul programului nuclear al Coreii de Nord nu ameninta numai pe vecini, ci si propriul ei popor\u201c.
\nLa 7 mai, noua presedinta a Coreei de Sud, Park Geun-Hue, va \u00eencepe o vizita la Washington pentru a discuta la Casa Alba \u201eproblema denuclearizarii Peninsulei Coreene si masurile de contracarare a amenintarilor Coreei de Nord\u201c. Iata cum spectacolul politic mediatic creat \u00een jurul crizei coreene din aprilie va deveni obiect pentru noi calcule strategice.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Reala sau nu, criza din Peninsula Coreeana \u00eencepe sa devina o problema serioasa. Tensiunea a crescut dupa ce Coreea de Nord a \u00eentreprins o noua \u2013 a treia \u2013 experienta nucleara, ceea ce a determinat ONU sa ia masuri de sanctionare a regimului de la Phenian. Dupa o tactica veche, Phenianul a recurs la amenintari.… Cite\u0219te mai mult »Consecintele crizei din Peninsula Coreeana<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[8816],"class_list":["post-15407","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-criza-coreeana"],"views":1009,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15407","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15407"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15407\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15407"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15407"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15407"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}