{"id":15398,"date":"2013-04-18T15:02:28","date_gmt":"2013-04-18T13:02:28","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15398"},"modified":"2013-04-18T15:02:28","modified_gmt":"2013-04-18T13:02:28","slug":"institutia-boicotului-a-la-roumaine-din-vara-pana-n-primavara","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/institutia-boicotului-a-la-roumaine-din-vara-pana-n-primavara\/","title":{"rendered":"Institutia boicotului \u00e0 la roumaine \u2013 din vara pana-n primavara"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Daca Salonul Cartii de la Paris (22-25 martie 2013) si-a \u00eenchis portile \u2013 cu un profit mai mult sau mai putin consistent pentru invitatul de onoare al acestei editii, literatura rom\u00e2na \u2013, atitudinea intelectualilor rom\u00e2ni care au preferat sa boicoteze evenimentul a ramas un subiect \u00eenca viu \u00een media si pe blogurile frantuzesti. <\/strong><\/em><br \/>\n<em><strong>Replic\u00e2nd unui articol al lui Mirel Bran, aparut \u00een \u201eLe Monde\u201c, Vincent Duclert surprinde, pe blogul \u201eLa Recherche \u2013 Le Blog des Livres\u201c, nuante care scapa celor mai multi dintre comentatorii externi ai afacerii \u201eBoicotul\u201c, necunoscatori ai contextului politic rom\u00e2nesc, victime ale manipularii exercitate de una dintre partile implicate \u00een conflict sau pur si simplu partizani pilotati de anumite interese.<\/strong><\/em><br \/>\nArticolul \u201eIntelectualii rom\u00e2ni boicoteaza Salonul Cartii\u201c (22 martie 2013) al lui Mirel Bran (autor Humanitas, printre altele) se rezuma la a pune cap la cap declaratii ale unor personalitati reprezent\u00e2nd, zice-se, \u201ecrema culturii rom\u00e2ne\u201c, ca Mircea Cartarescu (recomandat ca\u2026 ex-tatona(n)t al Nobelului pentru Literatura pe 2012 \u2013 \u201epressenti en 2012 pour le prix Nobel de litt\u00e9rature\u201c), care \u00eesi echivaleaza absenta cu un \u201eprotest\u201c fata de degradarea \u201esituatiei\u201c din Rom\u00e2nia; ca Gabriel Liiceanu \u2013 \u201efondator al editurii Humanitas \u2013 acest Gallimard rom\u00e2nesc\u201c (!) \u2013 care s-a sfiit sa aduca, prin prezenta sa, \u201espectacolul problemelor noastre\u201c la Paris; sau ca, inevitabil, Andrei Plesu \u2013\u00a0 care gaseste \u201eimorala\u201c prezenta sa \u00een programul unei institutii (ICR-ul) aflata \u201e\u00een plin derapaj\u201c, Rom\u00e2nia \u201eneridic\u00e2ndu-se la nivelul sanselor ce i-au fost oferite\u201c. Spatiul dintre aceste declaratii e umplut, \u00een articolul din \u201eLe Monde\u201c al lui Bran, de o simili-justificare a temeiurilor acestui boicot \u201eal intelectualilor\u201c din martie 2013, care rezoneaza firesc cu acordurile boicotului din iulie 2012, de pura extractie prezidentiala. Autorul arata, asadar, ca \u201etensiunile\u201c se explica prin \u201ecriza politica\u201c din Rom\u00e2nia verii lui 2012; ca premierul socialist (- si plagiator) Ponta a calcat \u00een picioare regulile statului de drept, \u00een dauna unui presedinte \u201ede centru-dreapta\u201c; ca \u201emarul discordiei\u201c \u00eel reprezinta soarta ICR-ului, just pastorit de H.-R. Patapievici si \u00eengropat odata cu substituirea acestuia prin Andrei Marga (\u201ela 11 septembrie 2011\u201c \u2013 sic!) \u2013 calificat drept \u201eun turiferar al noului regim\u201c, \u201eadmirator al lui Vladimir Putin\u201c si, nu \u00een ultima instanta, drept \u201eM. Radiateur\u201c.<br \/>\n\u00cen \u201eLettres roumaines, suite\u201c (26 martie 2013, www.larecherche.typepad.fr\/le_blog_ de_livres\/), istoricul Vincent Duclert (profesor la EHESS, specialist \u00een Afacerea Dreyfus si istoric al st\u00e2ngii franceze postbelice), desface punctual toate argumentele lui M. Bran,\u00a0 afect\u00e2nd, \u00een treacat, si jurnalismul practicat de \u201eLe Monde\u201c, care a permis aparitia unui astfel de material-\u201ecaricatura\u201c. Duclert arata, dintru \u00eenceput, ca \u201elucrurile sunt mult mai complicate dec\u00e2t le prezinta corespondentul \u00abLe Monde\u00bb\u201c si ca politica premierului rom\u00e2n a mers spre descurajarea tentativelor presedintelui Basescu de a beneficia de putere \u00een mod \u201epersonal si autoritar\u201c. Ca atare, demersul lui Mirel Bran e supus urmatoarelor \u201edoua corective importante\u201c: \u201epe de o parte, prim-ministrul nu actioneaza \u00ab\u00een afara oricarei reguli a statului de drept\u00bb, caci are sustinerea Parlamentului, partidul sau c\u00e2stig\u00e2nd ultimele alegeri. Astazi, 70% dintre parlamentari sunt ostili presedintelui Traian Basescu\u201c. Pe de alta parte, arata Vincent Duclert, trecutul presedintelui rom\u00e2n nu e fara pata, el apartin\u00e2nd \u201eretelei politico-financiare a sistemului dezvoltat de fostul dictator Ceausescu\u201c, iar asa-zisa reconvertire a sa la liberalism e aparenta, actualul presedinte nefiind interesat dec\u00e2t de \u201econservarea unei puteri exorbitante\u201c, scop \u00een care \u201ese foloseste de toate mijloacele mai mult sau mai putin legale (\u00eentre altele, utilizarea \u00een propriu interes a serviciilor de informatii)\u201c. \u00cen ce priveste soarta ICR, Duclert decodeaza \u00een scandalurile care n-au ocolit aceasta institutie o reactie a presedintelui la pierderea unui \u201einstrument de actiune si de influenta\u201c prin trecerea acestuia \u00een jurisdictia guvernului, iar \u00een speta particulara Patapievici vs. Marga, se arata ca acesta din urma, rector \u201eal prestigioasei universitati din Cluj\u201c, nu poate fi redus la caricatura prezentata \u00een \u201eLe Monde\u201c, nutrita de aceleasi intentii care-i opun pe \u201eintelectualii lui Basescu\u201c taberei intelectualilor critici. Vincent Duclert \u00eencheie prin a condamna, \u00een fond, suficienta publicatiei franceze, care, dincolo de limitele relatarii livrate de corespondentul sau de la Bucuresti, avea obligatia de a \u201econtextualiza mai bine adversitatile interne din Rom\u00e2nia si de a semnala ca \u00een aceasta tara \u2013 un mare prieten al Frantei \u2013 se joaca un nou capitol al iesirii din comunism\u201c.<br \/>\nMerita amintit, de asemenea, ca aceasta replica a lui Vincent Duclert a fost atacata \u00een aceeasi zi de un comentator anonim (recomandat drept \u201eRoumain\u201c), care a \u00eencercat sa apere ideea boicotului si \u00een special onoarea presedintelui Basescu, arat\u00e2nd ca acesta, din pozitia de \u201ecapitan \u00een marina comerciala\u201c, \u201en-a apartinut niciodata retelei politico-financiare a vechiului regim\u201c, si ca \u201etehnocratii\u201c de tipul directorilor, managerilor, functionarilor, expertilor etc. \u201enu faceau parte din nomenklatura\u201c si nu beneficiau de privilegiile acesteia. Raspunsul din 4 aprilie 2012 al lui Vincent Duclert releva pozitia unui ins solid documentat asupra particularitatilor politico-istorice ale Estului comunist si postcomunist si, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, asupra cazului rom\u00e2nesc. Reiter\u00e2ndu-si convingerea ca articolul din \u201eLe Monde\u201c a servit explicit si partizan cauza presedintelui Basescu, Duclert are stiinta si de existenta unor intelectuali rom\u00e2ni nealiniati (blogul \u201eLa Recherche\u201c gazduind, \u00een vara anului trecut, o petitie a unor \u201euniversitari si intelectuali de renume\u201c care au protestat \u201econtra manevrelor lui Basescu\u201c), dupa cum se arata si suficient de informat \u00een legatura cu toate resorturile suspendari(lor) presedintelui, din 2007 p\u00e2na \u00een iulie 2012 \u2013 pe care le constata legale (\u201eParlamentul a fost pe deplin \u00een rolul si \u00een dreptul sau c\u00e2nd l-a suspendat, \u00een iulie pe presedinte\u2026\u201c). C\u00e2t priveste pretinsa biografie imaculata a presedintelui, Duclert nu lasa loc de-ntors: \u201eA-l numi pe Basescu de dinainte de 1989 un tehnocrat al regimului Ceausescu \u00eenseamna a ignora probele care indica faptul ca a fost recrutat de Securitate \u00een tinerete \u2013 numele sau apar\u00e2nd pe o lista a colaboratorilor politiei politice rom\u00e2ne \u2013, precum si faptul ca n-ar fi putut ocupa acest post de rezident al companiei navale NAVROM\u00a0 la Anvers fara a avea legaturi cu aceasta politie politica. Sa ne amintim ca, \u00een momentul caderii lui Ceausescu, el era director general \u00een cadrul Ministerului Transporturilor si ca a recunoscut el \u00eensusi ca, la finele regimului comunist, dispunea deja de o avere \u00eensemnata, situatie conforma cu ceea ce stim despre privilegiile si oportunitatile de ordin material de care se bucurau indivizii angajati \u00een comertul exterior, \u00een anii Rom\u00e2niei comuniste\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Daca Salonul Cartii de la Paris (22-25 martie 2013) si-a \u00eenchis portile \u2013 cu un profit mai mult sau mai putin consistent pentru invitatul de onoare al acestei editii, literatura rom\u00e2na \u2013, atitudinea intelectualilor rom\u00e2ni care au preferat sa boicoteze evenimentul a ramas un subiect \u00eenca viu \u00een media si pe blogurile frantuzesti. Replic\u00e2nd unui&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/institutia-boicotului-a-la-roumaine-din-vara-pana-n-primavara\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Institutia boicotului \u00e0 la roumaine \u2013 din vara pana-n primavara<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[1999,8815,735,422,2787,8739],"class_list":["post-15398","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-andrei-marga","tag-articol-de-mirel-bran","tag-gabriel-liiceanu","tag-icr","tag-intelectualii-romani","tag-salonul-cartii-de-la-paris"],"views":3613,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15398","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15398"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15398\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15398"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15398"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15398"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}