Nici macar traditia, nici macar reusita nu rezista \u00een fata probei timpului, si mai cu seama \u00een fata schimbarii vremurilor… \u00cen capitalism, treptat, mentalitatile se modifica, iar presiunea economica a \u201epietei\u201c \u00eenlatura aparenta de \u201eeternitate\u201c legitima a faptelor. Totul devine relativ, interpretabil si negociabil. Ba chiar demn de paranteza uitarii. Din acest punct de vedere, Cupa Davis, competitia mondiala de tenis masculin pe echipe, care parea la un moment dat sa detina o minunata reteta de succes, una verificata \u00een saptezeci si trei de ani de existenta, nu face nici ea exceptie.
\nTreceam \u00een revista \u00een episodul trecut istoria glorioasa a Cupei Davis, entuziasmul trezit de aceasta \u00eentrecere-fanion a sportului alb masculin, alaturi de turneele de Grand Slam, dar si monopolul exercitat asupra \u201eSalatierei de Argint\u201c de patru natiuni: Marea Britanie, Franta, Australia si Statele Unite ale Americii. Nimic nu ameninta stabilitatea acestei traditii de o clasicitate aproape perfecta. Oare? Sa nu uitam ca \u00eenceputul anilor ’70 si, de fapt, \u00eentreg acel deceniu, cu exceptia primei crize a petrolului, cea din 1973, a \u00eensemnat o perioada de mare boom economic si financiar mondial. Paradoxal, ceea ce promitea sa fie o epoca de prosperitate inclusiv \u00een sportul alb a debutat \u00een momentul celei dint\u00e2i tensiuni generate de cutremurarea pietei petroliere internationale. Incidentul nu a afectat deloc aparitia ATP si nici cresterea exponentiala a premiilor, \u00eensa transformarea mai hotar\u00e2ta a sportului alb \u00eentr-o industrie \u00een plina expansiune a antrenat consecinte dure asupra Cupei Davis. Despre ce este \u00eensa vorba?
\nPrima lovitura o da Jimmy Connors. Americanul, \u00een 1974, \u00eel roaga pe Nastase sa medieze pe l\u00e2nga echipamentierul Sergio Tacchini obtinerea unui contract de sponsorizare. Nasty, lider mondial \u00een 1973 si titular al unui contract cu firma italiana, \u00eesi ajuta prietenul mai t\u00e2nar. \u00centreb\u00e2ndu-l pe Jimbo care este suma obtinuta, acesta raspunde simplu: 25 000 de dolari americani. Nastase sur\u00e2de verde: italienii nu-i dadusera dec\u00e2t 5 000 de dolari, desi sezonul 1973 fusese unul exceptional pentru rom\u00e2n. \u00cen 1973, \u00een sferturi de finala la Wimbledon, cu prilejul acelei editii \u201ecu c\u00e2ntec\u201c, boicotate de corpul tenismenilor profesionisti, cu exceptia lui Nastase si a lui Taylor, Bj\u00f6rn Borg pierde cu 1-6 8-6 6-3 3-6 5-7 \u00een fata englezului Roger Taylor. La finalul partidei, paradoxal, cel \u00eenconjurat de fani (\u00een imensa lor majoritate adolescente) este suedezul, iar nu britanicul. Mai mult, fetele, \u00eensufletite de un straniu amoc colectiv, sar gardul ce separa terenul de tribune. O premiera la Wimbledon…
\nCe \u00eenseamna toate aceste lucruri? Nimic altceva dec\u00e2t ca vremurile se schimbasera. Desi \u00eenca t\u00e2nar \u00een 1973, Ilie Nastase arata ca un \u201eprodus expirat\u201c avant la lettre, prin comparatie cu Jimmy Connors si Bj\u00f6rn Borg. Cei doi precoci campioni nu doar ca revolutionasera maniera de joc prin backhand-ul lor cu doua m\u00e2ini si ritmul ametitor al schimburilor, dar generasera si o isterie cvasigeneralizata \u00een r\u00e2ndul fanilor prin felul \u00een care se \u00eembracau si actionau, printr-o atitudine radical diferita. Potentialul economic al acestei isterii de masa fusese rapid sesizat de catre noii manageri din publicitate, iar atentia acordata sportului alb, gratie personalitatilor lui Borg si Connors, atrasese sporirea exponentiala a premiilor \u00een turnee si a contractelor de sponsorizare.
\n\u00cen acest context exploziv, doar Cupa Davis, alaturi de Federatia Internationala de Tenis, tineau la scrobita, dar vetusta lor haina de \u201eamatori\u201c. Pe scurt, sportivii care \u00eesi reprezentau culorile nationale pe echipe nu primeau nici un ban, \u00een afara unor marunte recompense remise de propriile lor federatii. Si asta \u00een vreme ce Borg, Connors, Vilas, Panatta, Gerulaitis, Solomon si ceilalti \u201elupi tineri\u201c ai circuitului ATP c\u00e2stigau bani grei particip\u00e2nd la competitii paralele, fie profesioniste, gen WCT, sau demonstrative, \u00een careuri de c\u00e2te patru. Iar daca Borg si-a ajutat echipa nationala sa c\u00e2stige \u201eSalatiera de Argint\u201c \u00een premiera, \u00een 1975, Connors a ignorat cu sistem participarea sa \u00een Cupa Davis, adun\u00e2nd la total abia sapte selectii sub culorile drapelului national: de doua ori \u00een 1975, una \u00een 1981 si patru \u00een 1984, prilej cu care Jimmy a disputat si finala, pierduta de americani cu 1-4 \u00een fata suedezilor, la Gothenburg. Dar atunci Connors se pregatea pentru amenajarea finalului de cariera, deci se poate spune ca revenise la sentimente mai bune fata de competitia destinata echipelor reprezentative…
\nAnchiloza FIT si a oficialilor Cupei Davis, ca si sistemul de disputare, cu ale sale grupe zonale si finale de baraj pentru patrunderea \u00een fazele superioare, au facut \u00eenca si mai putin \u201esimpatica\u201c, adica vizibila publicitar si atractiva pecuniar, aceasta competitie. Fara stimulentul financiar, fara aportul punctelor din circuitul ATP, Cupa Davis devenise pur si simplu de nefrecventat de catre tenismenii de top. Doar jucatorii din tarile blocului comunist, tenismenii tineri si flam\u00e2nzi de afirmare si sportivii clasamentului median mai nazuiau sa joace \u00een \u201eSalatiera\u201c. De aici si decaderea acestei frumoase si vechi competitii…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nici macar traditia, nici macar reusita nu rezista \u00een fata probei timpului, si mai cu seama \u00een fata schimbarii vremurilor… \u00cen capitalism, treptat, mentalitatile se modifica, iar presiunea economica a \u201epietei\u201c \u00eenlatura aparenta de \u201eeternitate\u201c legitima a faptelor. Totul devine relativ, interpretabil si negociabil. Ba chiar demn de paranteza uitarii. Din acest punct de vedere,… Cite\u0219te mai mult »Inventarea tenisului (35)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[6257],"class_list":["post-15396","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-istoria-tenisului"],"views":1499,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15396","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15396"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15396\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15396"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15396"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15396"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}