{"id":15388,"date":"2013-04-18T14:53:06","date_gmt":"2013-04-18T12:53:06","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15388"},"modified":"2013-04-18T14:53:06","modified_gmt":"2013-04-18T12:53:06","slug":"un-muzeu-exemplar-de-istorie-militara-iii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-muzeu-exemplar-de-istorie-militara-iii\/","title":{"rendered":"Un muzeu exemplar de istorie militara (III)"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Muzeul de Istorie Militara al Armatei Federale din Dresda este unul dintre acele lacasuri din spita marilor muzee ale lumii care nu \u00eesi propun doar sa expuna, spectaculos, niste obiecte si sa sustina o idee; scopul profund si vizibil al acestor institutii este acela de provoca vizitatorii la o mediatie asupra vietii sociale.<\/strong><\/em><\/p>\n<p>La parter, acolo unde vizitatorul revine, dupa ce \u00eencheie periplul prin expozitia tematica si este gata sa intre \u00een cea cronologica, aceasta din urma este deschisa de un perete imens pe care este proiectata o instalatie video, \u00een care sunt \u201ejucate\u201c, \u00een formate si limbi diferite, doua cuvinte: dragoste si ura. S-ar zice ca razboaiele moderne nu s-ar \u00eentemeia pe ura, din moment ce un militar \u2013 care a fost trimis, poate, \u00eempotriva vointei lui, sa lupte \u00eempotriva unor necunoscuti \u2013 nu are, personal, nimic de \u00eempartit cu strainii din tabara adversa, pe care \u00eencearca sa \u00eei omoare. Asa s-au g\u00e2ndit si militarii francezi si germani care au sarbatorit, \u00eempreuna, Craciunul din 1917, \u00een timpul \u201erazboiului ciudat\u201c purtat \u00een transeele care desparteau Franta si Germania, \u00een Primul Razboi Mondial. Si, totusi, nu este asa. Studiile recente arata ca soldatii sunt \u00eenvatati, de catre instructorii lor militari, sa \u00eesi urasca inamicii, tocmai pentru ca, daca nu ar fi motivati de ura, nu ar avea o fundamentare psihologica suficient de puternica pentru a-i putea ucide. Ecuatia propusa de muzeografii germani este simpla: ura + violenta = razboi. Tocmai de aceea, prin toate manifestarile pe care le organizeaza, muzeul \u00eencearca sa demonteze mecanismele care duc la aparitia urii \u00een societate, pentru a-i face pe oameni sa \u00eenteleaga care sunt urmarile urii si a-i \u00eentreba, \u00een consecinta, daca sunt gata sa plateasca pretul final pe care orice act de razboi \u00eel are: suferinta si moarte. Un exemplu de expozitie temporara care se supune acestei paradigme, fara a avea vreo legatura cu tema militara a muzeului, este cea dedicata miscarilor de extrema dreapta din Germania, care sunt, asa dupa cum se stie, deosebit de violente. Dar mesajul final al expozitiilor temporare este acelasi, si \u00een cazuri mult mai apropiate de aria tematica normala a muzeului, asa dupa cum este cazul expozitiei numite Stalingrad. Dedicata \u00eemplinirii a 70 de ani de la sf\u00e2rsitul sau \u2013 care a marcat cotitura decisiva a razboiului, din momentul acela \u00eencep\u00e2nd procesul ireversibil de retragere a armatei germane din teritoriile invadate \u00een totii anii dinainte \u2013, expozitia, care marcheaza aniversarea bataliei de la Stalingrad (o lupta a carei miza imediata o constituia rezervele de petrol de la sud de actualul Volgograd) si care a fost pusa \u00een opera cu sprijinul mai multor muzee din Rusia, nu este realizata din perspectiva vreuneia dintre partile combatante; ea nu \u00eencearca sa ne spuna daca razboiul purtat de vreuna dintre cele doua tabere a fost unul \u201edrept\u201c sau nu. Mesajul sau fundamental este cel legat de suferinta pe care toti participantii la acea imensa \u00eenclestare au simtit-o. Marea arta a muzeografilor germani sta \u00een faptul ca acest mesaj este transmis exclusiv prin intermediul unor obiecte autentice, \u00eensotite de etichete cu explicatii minimale. Ca rom\u00e2n, am fost impresionat, desigur, de una dintre scrisorile pe care un militar rom\u00e2n le-a trimis acasa, exprim\u00e2ndu-si speranta ca va ajunge \u00een satul sau, \u00een cel mai scurt timp posibil. Scrisoarea nu a mai fost citita de destinatari, deoarece militarul rom\u00e2n a murit \u00eenainte ca ea sa fie expediata, iar acum este obiect de muzeu. Exemplul acestei scrisori este multiplicat de foarte multe exponate asemanatoare, care nu spun mai nimic despre eroism si vitejie, dec\u00e2t daca acestea sunt provocate de teama pe care perspectiva mortii o pune \u00een fata ochilor fiecarui om. \u00cen schimb, vorbesc despre dragoste si ura, teama si curaj, viata si moarte.<br \/>\nLa organizarea expozitiei Stalingrad, muzeografii rusi, care au adus obiectele incluse \u00een expozitie, au recunoscut ca un asemenea mesaj nu ar putea fi acceptat de autoritatile ruse de astazi si ca, \u00een consecinta, expozitia nu ar putea fi organizata de nici un muzeu rusesc, \u00een acest fel. Iata cum un muzeu reuseste sa faca politica, fara sa faca propaganda! Este vorba despre o politica dedicata pacii, o politica ce transcende interesele marunte ale guvernarilor actuale, de oriunde ar fi ele, ajung\u00e2nd la dorintele fundamentale ale oamenilor, care, indiferent daca sunt rusi, germani, unguri sau rom\u00e2ni, sunt legate de pace si dragoste, nu de ura si razboi.<br \/>\nSi aceasta expozitie, ca toate expozitiile temporare ale muzeului, de altfel, a prilejuit mai multe dezbateri desfasurate \u00een austera sala \u201eforum\u201c a institutiei. Din c\u00e2te am aflat, participantii au apreciat, \u00een proportie cov\u00e2rsitoare, maniera de realizare a expozitiei si mesajul sau. A fost o dovada ca o expozitie care utilizeaza, \u00een mod inteligent, patrimoniul cultural poate produce efecte cu mult mai puternice dec\u00e2t una care \u00eencearca sa convinga prin vorbe si imagini. Desigur, nici aici nu lipsesc imaginile (nimic glorios prin ceea ce exprima ele!) si vorbele (explicatii amanuntite pot fi primite din dosarul de expozitie si, mai ales, prin masivul catalog care \u00eensoteste expozitia), dar modul aparent neutru al acestora este cu mult mai de efect dec\u00e2t orice \u201e\u00eenscenare\u201c menita sa convinga vizitatorul despre \u201eadevarul\u201c pe care muzeografii \u00eencearca sa \u00eel transmita.<br \/>\nMuzeul nu fuge de temele dificile. C\u00e2nd l-am vizitat, \u00een februarie, colegii de acolo se documentau pentru o expozitie care urmeaza sa fie deschisa \u00een 2014 si care va fi rezervata situatiei homosexualilor \u00een armata federala de astazi. Este un exemplu de implicare civica pe care muzeografii germani o dovedesc, \u00eenteleg\u00e2nd care este menirea sociala a institutiei muzeale din lumea de azi \u2013 o dovada pe care mi-as dori sa o priceapa si multi dintre conationalii mei, fie ei politicieni, profesionisti ai muzeelor sau simpli vizitatori!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Muzeul de Istorie Militara al Armatei Federale din Dresda este unul dintre acele lacasuri din spita marilor muzee ale lumii care nu \u00eesi propun doar sa expuna, spectaculos, niste obiecte si sa sustina o idee; scopul profund si vizibil al acestor institutii este acela de provoca vizitatorii la o mediatie asupra vietii sociale. La parter,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-muzeu-exemplar-de-istorie-militara-iii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Un muzeu exemplar de istorie militara (III)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[8809],"class_list":["post-15388","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-muzeu-exemplar-de-istorie"],"views":1398,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15388","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15388"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15388\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15388"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15388"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15388"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}