{"id":15364,"date":"2013-04-18T14:01:44","date_gmt":"2013-04-18T12:01:44","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15364"},"modified":"2013-04-18T14:04:10","modified_gmt":"2013-04-18T12:04:10","slug":"pasunisme-beasts-of-the-southern-wild-de-benh-zeitlin","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/pasunisme-beasts-of-the-southern-wild-de-benh-zeitlin\/","title":{"rendered":"Pasunisme: \u201eBeasts of the Southern Wild\u201c de Benh Zeitlin"},"content":{"rendered":"<p>Din lunga expozitiune care precede genericul, aflam care sunt personajele principale (micuta Hushpuppy si tatal ei, Wink), intram \u00een contact cu comunitatea din care acestia fac parte (Bathtub, o asezare imaginara \u00een mlastinile din Louisiana) si, cel mai important, suntem lasati sa \u00eentelegem care e inamicul comun al lui Hushpuppy, al lui Wink si al tuturor sufletelor din Bathtub. Acel inamic e omul din oras. \u201eTata spune ca, dincolo de dig, oamenii se tem de apa mai ceva ca niste copii mici. Ei au construit zidurile care ne separa. (&#8230;) Ei n-au nimic din ceea ce avem noi. Asteapta un an \u00eentreg sa-si ia o vacanta. Au peste \u00een ambalaje de plastic. \u00cesi tin copiii \u00eenchisi \u00een carucioare.\u201c<br \/>\nInutil de precizat, \u00een Bathtub nu e deloc asa. La replica despre carucioare, vedem copiii lasati sa zburde liber pe imas, \u00een timp ce, \u00een cadrul urmator, Wink descarca o captura impresionanta de peste proaspat, cu zero la suta concentratie de plastic. \u00cen mod curios, atunci c\u00e2nd sunt dusi \u00eentr-un adapost destinat victimelor uraganului Katrina, locuitorii din Bathtub se comporta ca si cum li s-ar fi facut cel mai mare rau. Ca niste prizonieri \u00eentr-o \u00eenchisoare, singurul lor g\u00e2nd e sa evadeze (ceea ce, \u00een cele din urma, si fac). Odata ajunsa \u00een adapost, Hushpuppy primeste haine noi si curate, iar parul ei v\u00e2lvoi e spalat, periat si prins \u00een codite. Vaz\u00e2nd-o asa cum se presupune ca ar trebui sa fie \u00eembracata orice alta fetita de v\u00e2rsta ei, ne pare ca a fost supusa celei mai groaznice cazne (aceeasi impresie am avea-o \u00een cazul contrar \u2013 o fetita dintr-o familie de conditie medie rapita de o familie de rednecks si \u00eembracata cu niste c\u00e2rpe murdare ne-ar revolta la fel de mult). Asta \u00eenseamna ca filmul \u00eesi face treaba remarcabil de bine. \u00centrebarea e cum.<br \/>\nPrincipala atractie a lui \u201eBeasts\u201c este Quevenzhan\u00e9 Wallis, interpreta rolului principal. Cizmele de cauciuc cu multe numere mai mari sunt pentru Hushpuppy ceea ce melonul si bastonul erau pentru Charlot, \u00eensa ce uimeste \u00eentr-adevar la protagonista e imaginatia ei. C\u00e2nd \u00eesi loveste tatal si din \u00eent\u00e2mplare tot atunci se aud si primele tunete, micuta \u00eesi \u00eenchipuie ca ea, si nu altceva, a provocat uraganul Katrina.<br \/>\nNu e, \u00eensa, \u00eentotdeauna o imaginatie de copil. C\u00e2nd agata un tricou al mamei ei pe un scaun, iar tricoul capata viata si \u00eei spune lui Hushpuppy exact ce ar vrea ea sa auda, aceasta nu se \u00eent\u00e2mpla pentru ca e absolut normal ca un orfan sa aiba genul asta de fantezii, ci pentru ca Zeitlin a simtit nevoia sa apese pedala de melodrama. Puternic impresionata de povestea ultimei glaciatiuni, Hushpuppy ajunge sa se creada haituita de un bour, care vrea s-o \u00eenghita de vie. E singura, lipsita de ajutor, nevoita sa se confrunte cu situatii pe care nu le \u00eentelege si nu le poate controla. Ca orice alt copil, \u00eesi \u00eenchipuie vrute si nevrute, dar o justificare mai probabila ar fi ca nevoia de un laitmotiv care sa dea bine pe sticla face ca bourul sa devina cea mai prezenta vietate nedomesticita din bayou, devans\u00e2nd crocodilii si insectele hemofage.<br \/>\nCatre final, Hushpuppy \u00eenoata \u00een larg, e primita pe o luntre si dusa la un bordel plutitor care se numeste C\u00e2mpiile Elizee. Acolo primeste lectii de viata de la o angajata a stabilimentului, care eviscereaza un crocodil (adica exact ceea ce face mama ei \u00een povestile spuse de Wink). Putem trata episodul ca pe o noua fantezie, dar mai aproape de adevar ar fi sa vedem \u00een el aspiratia lui Zeitlin de a presara \u00een filmul sau si niscaiva realism magic. \u00cen sf\u00e2rsit, din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, Hushpuppy \u00eempartaseste cu noi din \u00eentelepciunea ei de viata: \u201eOriunde, permanent, toate inimile bat, vorbindu-si una alteia \u00een moduri pe care nu le \u00eenteleg.\u201c \u201eTrebuie ca toate sa se potriveasca perfect pentru ca universul sa fie \u00een echilibru. Daca poti repara piesa defecta, lucrurile se \u00eentorc la normal.\u201c \u201eSunt o bucatica mica dintr-un univers mare, mare de tot\u201c s.a.m.d.<br \/>\nFilmul lui Benh Zeitlin nu a str\u00e2ns 19,7 milioane de dolari \u00een \u00eencasari din biletele taiate \u00een mlastinile din jurul orasului New Orleans. S-au dus sa-l vada domnii de la oras. Au primit o invitatie la autoflagelare, un \u00eendemn la nostalgie catre un illo tempore vag definit si o cura completa cu pastile de ezoterism new wave. Pe scurt, elemente extrem de des \u00eent\u00e2lnite \u00een filmele laureate la Sundance, festival care a participat la finantarea filmului si care l-a recompensat apoi cum se cuvine. Acestora li se adauga ingredientul sine qua non, povestea de succes a unei comunitati alternative, alta dec\u00e2t familia moderna \u00een care parintii sunt divortati sau au acelasi sex, vazute aici \u00een rol de bolovan mic care rastoarna un car mare. Carul mare e establishment-ul, iar mecanismul e at\u00e2t de eficient, \u00eenc\u00e2t acesta se bucura de propria lui \u00eenfr\u00e2ngere: doar nu degeaba \u00eei zice happy end.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Din lunga expozitiune care precede genericul, aflam care sunt personajele principale (micuta Hushpuppy si tatal ei, Wink), intram \u00een contact cu comunitatea din care acestia fac parte (Bathtub, o asezare imaginara \u00een mlastinile din Louisiana) si, cel mai important, suntem lasati sa \u00eentelegem care e inamicul comun al lui Hushpuppy, al lui Wink si al&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/pasunisme-beasts-of-the-southern-wild-de-benh-zeitlin\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Pasunisme: \u201eBeasts of the Southern Wild\u201c de Benh Zeitlin<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[8791,83],"class_list":["post-15364","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-beasts-of-the-southern-wild","tag-film"],"views":1273,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15364","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15364"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15364\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15364"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15364"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15364"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}