Dan Diaconescu reprezinta un exemplu clasic de politician \u201eby-product\u201c care si-a dob\u00e2ndit capitalul electoral prin exploatarea imaginii unui brand de succes, creat sau condus de acesta si consolidat pe piata de-a lungul anilor. Ascensiunea acestui tip de politician constituie o consecinta fundamentala a procesului de comunicare prin care cota de piata a produsului conduce la o identificare tot mai pronuntata cu aceea a producatorului sau conducatorului sau. Scopul primar al acestui proces este obtinerea unui numar c\u00e2t mai mare de voturi \u00een r\u00e2ndul grupurilor tinta pe care politicianul respectiv si le-a fixat si fidelizat, anterior, \u00een scop comercial. Voturile cetatenilor devin astfel produse derivate sau secundare. Cu alte cuvinte, votul se transforma, la r\u00e2ndul sau, \u00eentr-un \u201eby-product\u201c al instalarii unei confuzii emotionale \u00eentre candidat, produs si politica. Pe o astfel de progresie comercial-politica, programul si discursul politic al candidatului are cele mai mari sanse sa se dezvolte pe un fond populist.
\nDan Diaconescu nu este un caz unic \u00een Rom\u00e2nia, din perspectiva caracteristicilor prezentate mai sus. George Becali este un caz de ascensiune \u201eby-product\u201c foarte interesant daca privim evolutia politica a acestuia \u00een ultimii zece ani. Popularitatea clubului FC Steaua Bucuresti, patronat de acesta din anul 2002, constituie, \u00een continuare, cel mai important culoar politic pentru mosier, \u00een absenta caruia si-ar pierde o mare parte din fidelitatea grupului tinta asociat. Succesul produce emotie, iar aceasta se transforma \u00een capital electoral pentru persoana care \u00eesi asociaza imaginea cu un simbol national. Un caz celebru, de pilda, este cel al fostului premier italian Silvio Berlusconi, care \u00eesi leaga cariera politica de evolutia fantastica a celui mai popular club de fotbal din Italia, AC Milan.
\nMai aproape de schema evolutiei politice a lui Dan Diaconescu, este important sa mentionam \u00eencercarea esuata lui Corneliu Vadim Tudor, presedintele PRM, de a-si construi o televiziune de partid, anume Cosmos TV. \u00centr-o maniera similara cu cea a OTV, acest experiment tele-politic, asociat cu imaginea lui Vadim si a partidului sau, a avut sarcina de a functiona ca o \u201elocomotiva\u201c electorala pentru a produce voturi. Postul a fost \u00eenfiintat \u00een anul 2007, \u00eentr-un moment \u00een care PRM si presedintele sau se confruntau cu o scadere masiva \u00een popularitate. Motivul pentru care Cosmos TV nu a produs rezultatele scontate este legat tot de schema prezentata \u00een preambul. \u00cen primul r\u00e2nd, succesul unui \u201eby-product\u201c politic este garantat de anterioritatea produsului fata de politicianul care \u00eei exploateaza imaginea. \u00cen al doilea r\u00e2nd, produsul trebuie sa aiba o cota mare pe piata, bazata pe o consolidare graduala si durabila, pentru a putea da rezultate comerciale si apoi electorale. \u00cen acest caz, PRM si Vadim Tudor nu numai ca au reprezentat un brand politic anterior celui comercial, dar au si actionat ca promotori ai postului TV. Asadar, acestia s-au situat deasupra produsului, iar din punct de vedere al popularitatii, dinamica a ajuns sa fie contrara logicii \u00eentreprinderii lor. \u00cen plus, ratingul Cosmos TV a fost unul slab \u00een conditiile \u00een care emisiunile politice ale lui Vadim Tudor nu prezentau nicio forma de divertisment, adica un mod de a convinge telespectatorii sa-i ram\u00e2na fideli. Patronajul ineficient al lui Vadim a adus postul, \u00eentr-un final, aproape de faliment, renunt\u00e2nd la acesta \u00een anul 2009, c\u00e2nd PRM nu a reusit sa treaca pragul electoral necesar accederii \u00een Parlament.
\nDe ce am adus \u00een discutie exemplul Cosmos TV? Pentru a reliefa modul \u00een care Dan Diaconescu a \u00eencercat sa copieze \u00eencercarea lui Vadim de a transforma cota de piata a unei televiziuni \u00een capital electoral. Patronul acum defunctului post de televiziune OTV este unul din primii realizatori de talk-show din Rom\u00e2nia, fiind un om de presa foarte activ la \u00eenceputul anilor \u201990. A fost directorul ziarului \u201eJurnalul National\u201c \u00eentre anii 1992 si 1995, director al ziarului \u201eCotidianul\u201c \u00eentre 1998 si 2000 si realizator TV la Tele 7 abc \u00een aceeasi perioada. Deschide OTV \u00een anul 2000, iar \u00een anul urmator reuseste sa obtina premiul pentru cel mai bun talk-show de televiziune la Gala Radio Rom\u00e2nia. Emisiunea care i-a consacrat imaginea si care l-a facut celebru \u00een spatiul media autohton s-a numit \u201eDan Diaconescu Direct\u201c (DDD), obtin\u00e2nd cu aceasta rating-uri foarte mari, mai ales \u00een timpul serii. De la \u00eenceput, OTV si-a fixat grupul tinta pe cetatenii simpli, fara o educatie \u00eenalta si aflati, mai ales, \u00een zona rurala a tarii.
\nSuccesul emisiunilor controversate sau de-a dreptul bizare realizate de catre Dan Diaconescu, au garantat acestui post o cota de piata importanta, sprijinita pe o fidelitate care semana cu cea electorala. Dan Diaconescu a devenit pentru multi oameni, gratie acestei emisiuni, un adevarat model. Asa cum fanii unui anumit produs cultural se pot identifica emotional cu acesta, produsul numit \u201eDan Diaconescu Direct\u201c a reusit sa devina pentru multi telespectatori un \u201eicon\u201c media si social. Cel mai interesant aspect, din acest punct de vedere, este dat de faptul ca DDD a reusit sa-si impuna modelul si \u00een restul spatiului media de televiziune. Succesul sau s-a dovedit a fi at\u00e2t de lesne de obtinut \u00eenc\u00e2t majoritatea televiziunilor rom\u00e2nesti au \u00eenceput sa patenteze tiparul lansat de OTV. Faptul ca \u201epresa se tabloidizeaza, iar pe cale de consecinta mesajul politic trebuie simplificat\u201c reprezinta cheia \u00eentelegerii acestui fenomen. Pentru partidul \u201eby-product\u201c al unei televiziuni, succesul electoral este direct proportional cu succesul pe piata.
\nO regula a marketingului politic este cea a schimbului. Alegatorilor trebuie sa le dai ceva \u00een schimb pentru voturile lor, iar divertismentul este o forma primara de persuasiune; nu \u00eentotdeauna ieftina. Partidul Poporului \u2013 Dan Diaconescu (PP-DD) s-a bazat la ultimele alegeri pe tipul de divertisment ieftin oferit de emisiunile OTV. Faptul ca printr-un astfel de model poti c\u00e2stiga audienta si voturi \u00eentr-un timp foarte rapid, fara efort electoral suplimentar, a determinat accentuarea tabloidizarii presei si a simplificarii mesajului si efortului politic de persuadare. Contagiunea poate fi observata \u00een cazul tuturor televiziunilor, de la Antenele trustului Intact, p\u00e2na la Rom\u00e2nia TV, Realitatea TV, B1 TV, Kanal D etc., grupate fiecare dupa interesele lor politice.
\nDaca \u00een sfera economica succesul unei companii se confunda \u00een mod natural cu imaginea chairman-ului (vezi cazul Steve Jobs \u2013 Apple sau Bill Gates \u2013 Windows), \u00een sfera politicului coeziunea \u00een jurul ideilor politicienilor de tip \u201eby-product\u201c este una falsa si\/sau efemera. Un aspect care poate aduce \u00eempreuna cele doua lumi este acela ca si partidele politice, ca organizatii, trebuie sa supravietuiasca liderului care le-a \u00eentemeiat. Ca exemplu, dupa moartea lui Steve Jobs, Apple nu a dat semne de scadere, consolid\u00e2ndu-si \u00een continuare pozitia de lider pe piata. Ce se observa \u00een cazul lui Dan Diaconescu, foarte interesant, este faptul ca OTV nu i-a supravietuit lui ca politician. PP-DD fiind un \u201eby-product\u201c al \u201eteleviziunii poporului\u201c, trebuie sa vedem daca acest partid politic poate sa supravietuiasca televiziunii care i-a dat nastere. Cu toate acestea, poate \u00eensusi Dan Diaconescu sa supravietuiasca mult timp fara OTV?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dan Diaconescu reprezinta un exemplu clasic de politician \u201eby-product\u201c care si-a dob\u00e2ndit capitalul electoral prin exploatarea imaginii unui brand de succes, creat sau condus de acesta si consolidat pe piata de-a lungul anilor. Ascensiunea acestui tip de politician constituie o consecinta fundamentala a procesului de comunicare prin care cota de piata a produsului conduce la… Cite\u0219te mai mult »Politicianul Joker si votul secund<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[2758,4958,8785,8784],"class_list":["post-15348","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-dan-diaconescu","tag-otv","tag-politician-by-product","tag-pp-dd"],"views":1198,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15348","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15348"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15348\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15348"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15348"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15348"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}