Nu sunt conspirationist si nu fac parte dintre cei care cred ca exista un complot universal menit sa distruga Rom\u00e2nia. Nu fac parte nici dintre cei care cred ca, odata dob\u00e2ndita calitatea de membru al Uniunii Europene, Rom\u00e2nia nu mai are nimic de facut pentru a-si \u00eembunatati viata publica, justitia, economia sau educatia. Am afirmat \u00eenca din 2007 ca aderarea este \u00eenceputul unei transformari, nu sf\u00e2rsitul ei, deci opiniile si experienta partenerilor nostri sunt, \u00een principiu, binevenite. \u00cen fine, nu am crezut p\u00e2na acum ca \u00een spatele diferitelor campanii de presa sau politienesti si judiciare \u00eempotriva imigrantilor rom\u00e2ni s-ar afla altceva dec\u00e2t niste probleme reale, provocate de interactiunea imigrantilor si a conditiilor locale. Am scris, cu trei ani \u00een urma, ca autoritatile italiene au dreptul sa ceara autoritatilor rom\u00e2ne o cooperare mai str\u00e2nsa pentru combaterea criminalitatii. Si n-am uitat pozitia de atunci a celor care, astazi, acuza USL de \u201enationalism\u201c si de \u201espirit antieuropean\u201c: aceiasi oameni instrumentau \u00een presa obedienta procese de intentie partenerilor italieni, \u00een loc sa-si faca, din postura de guvernanti rom\u00e2ni, datoria de parteneri.
\nFac toate aceste precizari pentru a arata foarte clar, de la bun \u00eenceput, ca nu am de g\u00e2nd sa deschid discutia despre antirom\u00e2nism \u00een termenii extremei, drepte sau st\u00e2ngi, cu care nu am nimic \u00een comun.
\nM-a surprins, \u00eensa, virulenta campaniilor \u00eempotriva rom\u00e2nilor purtate \u00een Marea Britanie si \u00een Germania, asociate si cu comentariile pe care unii oficiali europeni \u2013 \u00een speta, ambasadorul Frantei si, respectiv, al Germaniei la Bucuresti, si mai multi europarlamentari finlandezi \u2013 le-au facut la adresa tarii noastre. Am avut, de la bun \u00eenceput, sentimentul ca se exagereaza vizibil, poate pentru prima data, c\u00e2nd se vorbeste despre problemele pe care le cauzeaza cetatenii rom\u00e2ni. Ca se trece de la probleme reale, care necesita solutii reale, la ostilitate, la probleme inventate si la un nivel de discutii politice mai degraba visceral dec\u00e2t rational.
\nSa separam \u2013 desi nu am deloc convingerea ca ele sunt separate \u2013 campania pe tema imigrantilor rom\u00e2ni de cea pe tema coruptiei \u00een Rom\u00e2nia, si sa discutam despre prima problema.<\/p>\n
Concret, la 1 ianuarie 2014 \u00eenceteaza masurile tranzitorii pe piata muncii ale statelor membre la adresa Rom\u00e2niei si a Bulgariei. \u00cenceteaza pentru ca asa spun normele europene, si pentru ca asa e si normal sa se \u00eent\u00e2mple, la sapte ani de la aderare: state puternice, ca Germania, Marea Britanie sau Olanda, au avut tot timpul sa se pregateasca pentru aceasta noua etapa a UE.
\nDaca autoritatile britanice si germane n-ar fi lansat tot soiul de mesaje, mai mult sau mai putin discrete, de \u201e\u00eengrijorare\u201c si n-ar fi evocat \u201emasuri\u201c si \u201ereforme\u201c, nici n-am fi observat ca Rom\u00e2nia si Bulgaria, dintre cele 27 de state membre, au avut parte de cea mai lunga perioada de masuri tranzitorii si ca aceste masuri au fost activate de cele mai multe state. Stiu ca suntem saraci, dar la fel de saraci au fost, c\u00e2nd au aderat la Piata Comuna, si grecii, portughezii, spaniolii sau irlandezii. Stiu ca am trecut printr-o dictatura, dar si grecii, portughezii sau spaniolii (ca sa nu mai vorbim de statele baltice\u2026) veneau dupa dictaturi mai scurte sau mai lungi, atunci c\u00e2nd se alaturau Europei. Vreau, asadar, sa spun ca se pot cauta multe ratiuni mai mult sau mai putin sustenabile pentru a justifica nejustificabilul: si anume, ca Rom\u00e2nia a fost \u00eent\u00e2mpinata cu ne\u00eencredere si cu masuri pe care, daca am fi fost mai putin modesti, le-am fi putut califica drept vexatorii. Mai ales ca sapte ani de functionare \u00een interiorul Uniunii Europene au demonstrat ca Rom\u00e2nia este departe de a fi statul-problema al acesteia.
\nPractic, \u00een afara infractionalitatii provocate de unii cetateni de-ai nostri \u00een unele state membre, nici una dintre problemele interne ale Rom\u00e2niei nu a afectat UE. Coruptia rom\u00e2neasca nu a infestat Europa, care \u00eesi are, ca sa parafrazez un clasic, coruptii ei. Nu a fost nevoie de baronii rom\u00e2ni, de exemplu, ca bancile elvetiene sa anunte ca nu mai accepta deschideri de conturi de catre cetatenii germani dec\u00e2t daca acestia prezinta dovada ca si-au platit taxele la ei acasa. Condamnarea lui Adrian Nastase nu l-a \u00eempiedicat pe un fost ministru francez al Bugetului sa minta cu nerusinare, \u00een Adunarea Nationala, ca nu are un cont nedeclarat \u00een strainatate, cont pe care \u00een cele din urma \u00eel va recunoaste. Nu mogulii Rom\u00e2niei au determinat-o pe Angela Merkel sa ceara bancilor din Lichtenstein lista oficialilor germani care aveau conturi nedeclarate (si nefiscalizate) \u00een aceasta tara. Iar \u00eentre cele 200 de nume de pe lista primita de dna Merkel nu se aflau nici Dinu Patriciu, nici Dan Voiculescu, nici macar Adriean Videanu, ci numai cetateni germani, italieni si alti vest-europeni.
\nNu Rom\u00e2nia, apoi, a provocat criza economica si financiara prin care trece astazi continentul. Rom\u00e2niei nu i s-a permis, ca Greciei \u00eenainte de 2008, sa joace pe pietele financiare prin fonduri suverane si sa raporteze c\u00e2stigurile virtuale drept c\u00e2stiguri reale \u00een PIB. Nici nu i s-a permis, cum li s-a permis bancilor irlandeze, britanice si olandeze, sa speculeze pe piata subprime din SUA, si astfel sa importe criza din America \u00een Europa.
\nRom\u00e2nia, deocamdata, ram\u00e2ne un creditor net al UE. Cuantumul contributiei noastre la bugetul comun al Uniunii, timp de sapte ani, depaseste sumele nerambursabile prelevate de la acelasi buget, \u00een ciuda cresterii absorbtiei de fonduri din ultimul timp. Nu e un merit al nostru faptul ca nu atragem suficiente fonduri, de acord. Am putea discuta asupra cauzelor, care nu sunt \u00eentotdeauna de aflat la Bucuresti: chiar ma g\u00e2ndesc sa solicit autoritatilor noastre o evaluare a proiectelor eligibile care sunt blocate sau am\u00e2nate nejustificat de Bruxelles, sub diferite pretexte. Oricum, chiar daca este vina noastra ca nu atragem fonduri nerambursabile, aceasta nu produce nici un fel de pagube Germaniei sau Olandei.
\nRam\u00e2ne problema infractionalitatii. \u00centrebarea nu este: c\u00e2t e de grava aceasta infractionalitate? \u00centrebarea este daca state ca Marea Britanie, Germania sau Finlanda au dreptul sa arunce \u00een spinarea Rom\u00e2niei povara infractionalitatii cetatenilor rom\u00e2ni aflati pe teritoriul lor.
\nIar aici trebuie sa le spunem franc partenerilor nostri: singurele state care au, eventual, dreptul sa deschida discutii pe aceasta tema sunt cele care au ridicat deja restrictiile de pe piata muncii sau nu le-au activat niciodata. Pentru ca, din momentul \u00een care restr\u00e2ngi accesul pe piata muncii, prezenta cetatenilor europeni pe teritoriul tau este o problema de libera circulatie. Care nu poate fi restrictionata de statele de origine. Responsabilitatea pentru faptele pe care le comit pe teritoriul altor state revine acestor state, nu statelor de origine, care nu au nici un mijloc de a exercita vreo jurisdictie \u00een afara teritoriului national.
\n\u00cen locul criticilor generice la adresa Rom\u00e2niei sau a campaniilor de presa, ar fi fost, fireste, mai utila instalarea unor mecanisme de cooperare cu Politia Rom\u00e2na: Italia si Franta au dezvoltat acest sistem, iar rezultatele sunt satisfacatoare. Sau s-ar fi putut propune o norma europeana, prin care justitia din statele membre sa fie capabila sa pronunte pedepse care sa restr\u00e2nga libertatea de circulatie a anumitor categorii de infractori. Mai ales ca Rom\u00e2nia nu se opune repatrierii cetatenilor sai care \u00eencalca regulile liberei circulatii, si nici nu permite iesirea din tara a infractorilor care trebuie sa \u00eesi exercite pedeapsa \u00een \u00eenchisoare. Dar mai mult dec\u00e2t at\u00e2t nu poate face, pentru ca nu se poate face.
\nSi se mai pune si problema costurilor. Nu se stie, de pilda, c\u00e2t ne costa, \u00een cifre concrete, refuzul nejustificat al primirii \u00een Spatiul Schengen: nimeni nu a calculat c\u00e2ti investitori sunt alungati de cozile la controlul pasaportului si c\u00e2ti sunt convinsi sa nu mai vina \u00een Rom\u00e2nia, pentru simplul fapt ca Germania, Franta, Olanda sau Finlanda au impresia ca, vorba unui istoric contemporan, Rom\u00e2nia e altfel. Un fapt este, totusi, sigur: retragerea uzinei firmei finlandeze Nokia de la Jucu a provocat Rom\u00e2niei mai multe pagube dec\u00e2t pagubele provocate Finlandei de toata infractionalitatea rom\u00e2neasca de pe teritoriul ei. S-au facut investitii de infrastructura masive, s-au \u00eenceput afaceri, oamenii angajati au facut credite, dupa care firma finlandeza s-a retras, las\u00e2nd autoritatilor rom\u00e2ne povara tuturor acestor probleme. Nimeni \u00een Rom\u00e2nia nu s-a g\u00e2ndit sa faca din Finlanda (sau din firma Nokia) un inamic public, asa cum a facut Finlanda cu noi.
\nDe altfel, Marea Britanie, Franta sau Olanda sunt deja pline de imigranti provenind din tari non-UE. Oameni care, \u00een mod clar, au venit \u00een aceste tari doar pentru motive economice, si fara nici un drept provenind din niste obligatii ale UE fata de statul de unde au emigrat ei. Oameni pentru care avem toata compasiunea, dar care nu au nici pregatirea necesara, nici o etica a muncii de tip occidental, si care \u2013 dupa cum se poate vedea cu ochiul liber la Londra sau la Paris \u2013 \u00eengroasa r\u00e2ndurile somerilor, traiesc la marginea societatii, dezvolt\u00e2nd adesea ideologii anti-occidentale. Atentatele teroriste de la Madrid sau de la Londra nu au fost facute de rom\u00e2ni. Dimpotriva, rom\u00e2nii au fost, \u00een primul dintre ele, victime, ca si spaniolii: si unii, si altii se duceau la munca.
\nFinalmente, cred ca trebuie sa ne modificam, at\u00e2t la nivel de stat, c\u00e2t si la nivel individual, atitudinea fata de asemenea comportamente politice ale partenerilor nostri. Ele, aceste comportamente, sunt antieuropene. Nu avem de ce sa ne fie rusine, c\u00e2ta vreme oferim celorlalte 26 de state membre privilegii pe piata noastra (cu pretul concurentei la adresa propriei noastre economii) si ne platim corect contributiile. E momentul sa ne \u00eendreptam coloana vertebrala, sa fim sensibili la acele propuneri ale partenerilor nostri care sunt rezonabile si se \u00eenscriu \u00een cadrul normelor europene, si sa respingem antirom\u00e2nismul visceral. Reaction\u00e2nd prin intermediul instrumentelor europene.
\nNu c\u00e2stigam nimic daca acceptam, fara probe reale, conditia de corupti sau de infractori de serviciu ai Europei. Dimpotriva, pe principiul actiunii si reactiunii, se va dezvolta \u00een Rom\u00e2nia un sentiment antieuropean cu totul contraproductiv.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Nu sunt conspirationist si nu fac parte dintre cei care cred ca exista un complot universal menit sa distruga Rom\u00e2nia. Nu fac parte nici dintre cei care cred ca, odata dob\u00e2ndita calitatea de membru al Uniunii Europene, Rom\u00e2nia nu mai are nimic de facut pentru a-si \u00eembunatati viata publica, justitia, economia sau educatia. Am afirmat… Cite\u0219te mai mult »F\u0103r\u0103 prejudec\u0103\u0163i, despre antirom\u00e2nism<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4],"class_list":["post-15342","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial"],"views":1864,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15342","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15342"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15342\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15342"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15342"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15342"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}