{"id":15322,"date":"2013-04-11T13:39:41","date_gmt":"2013-04-11T11:39:41","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15322"},"modified":"2013-04-11T13:39:41","modified_gmt":"2013-04-11T11:39:41","slug":"raport-despre-invatamantul-romanesc","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/raport-despre-invatamantul-romanesc\/","title":{"rendered":"Raport despre invatamantul romanesc"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>\u00cen cadrul unui dosar dedicat de revista \u201eVatra\u201d (no. 1-2\/ 2013) situatiei \u00eenv\u00e3t\u00e3m\u00e2ntului rom\u00e2nesc mi-a atras atentia un excelent articol semnat de Cosmin Borza si Claudiu Turcus \u2013 \u201e\u00cenv\u00e3t\u00e3m\u00e2ntul rom\u00e2nesc \u00eentre mitologie si simulare\u201d. Cum \u201eVatra\u201d se g\u00e3seste cu o anumit\u00e3 dificultate, iar site-ul s\u00e3u i-ar inspira lui Heidegger noi unghiuri de atac asupra problematicii nimicului, ofer \u00een continuare c\u00e2teva extrase din articolul lui Borza si Turcus.<\/strong><\/em><br \/>\n<strong>Despre \u00eenv\u00e3t\u00e3m\u00e2ntul <\/strong><br \/>\n<strong>preuniversitar<\/strong><br \/>\n\u201e\u00cenv\u00e3t\u00e3m\u00e2ntul bazat pe competente si centrat pe elev constituie subiectul major al tuturor reformelor postdecembriste. Continuturile, zice-se, \u00eel t\u00e2mpesc si-l extenueaz\u00e3 pe elev, abia dob\u00e2ndirea competentelor destept\u00e2ndu-l \u00eentru devenirea lui ca fiint\u00e3 social\u00e3. (\u2026) conform ideologiei reformatoare, adolescentul nu trebuie doar s\u00e3 stie (savoir), ci s\u00e3 stie s\u00e3 fac\u00e3 (savoir faire), pentru ca, \u00een final, s\u00e3 ating\u00e3 dezideratul deodat\u00e3 inefabil si programatic: s\u00e3 stie s\u00e3 fie (savoir \u00eatre). Numai c\u00e3, tocmai aplicarea acestei viziuni s-a dovedit de-a dreptul incompetent\u00e3. De la clasa a cincea p\u00e2n\u00e3 la a dou\u00e3sprezecea, programele au fost trunchiate \u00een litera si foarte putin \u00een spiritul filosofiei didactice mentionate. De vreme ce continuturile sunt r\u00e3ul absolut, ele au fost supuse unui proces de exorcizare. De pild\u00e3, lu\u00e2nd ca etalon limba si literatura rom\u00e2n\u00e3, la gimnaziu nu se mai studiaz\u00e3 autori si opere literare, ci doar fragmente de text menite a servi drept suport pentru consolidarea unor deprinderi discursive generale. Valorile culturale si simbolice ale literaturii r\u00e3m\u00e2n doar amintiri dintr-o epoc\u00e3 de aur. Cu toate acestea, ghiozdanele se c\u00e2nt\u00e3resc si rezult\u00e3 perpetuu o program\u00e3 mult prea stufoas\u00e3, care se cere degrab\u00e3 usurat\u00e3. La nivel de continut, bine\u00eenteles. Nici liceul n-are alte pretentii. Si aici, elevii, p\u00e3rintii, rudele, acompaniate de tot soiul de ONG-uri reformiste de rit european, se declar\u00e3 indignate de cantitatea urias\u00e3 si \u00abinutil\u00e3\u00bb de informatie exercitat\u00e3 asupra bietilor scolari. \u00cen schimb, cine consult\u00e3 documentele constat\u00e3 c\u00e3, pentru a dep\u00e3si bacalaureatul la rom\u00e2n\u00e3 \u00een 2012, un t\u00e2n\u00e3r n-ar trebui s\u00e3 cunoasc\u00e3 mai mult de vreo zece poeme, sase romane, o nuvel\u00e3, dou\u00e3 piese de teatru, un basm. Totul, dup\u00e3 patru ani de mers la scoal\u00e3! (\u2026) Iat\u00e3 cum marota competentei presupune o drastic\u00e3 diminuare a continuturilor \u2013 proces \u00een permanent\u00e3 radicalizare \u2013 care, de fapt, nu face dec\u00e2t s\u00e3 camufleze o realitate alarmant\u00e3: sporirea incompetentei, dezinteresul accentuat pentru construirea unui orizont cultural, delegitimarea dimensiunii intelectuale a form\u00e3rii.\u201d<br \/>\n<strong>Despre \u00eenv\u00e3t\u00e3m\u00e2ntul <\/strong><br \/>\n<strong>universitar<\/strong><br \/>\n\u201eC\u00e2ndva, universitarul era un specialist, ast\u00e3zi, doar c\u00e2tiva reflect\u00e3 subiectele predate \u00een publicatii colective sau de autor. Chiar si \u00een cele patru mari universit\u00e3ti nationale (Bucuresti, Cluj, Iasi, Timisoara) a p\u00e3truns o categorie de cadre didactice f\u00e3r\u00e3 activitate stiintific\u00e3 relevant\u00e3. Destui profesori\/ coordonatori de doctorate se pot l\u00e3uda cu o singur\u00e3 carte substantial\u00e3 \u2013 dac\u00e3 se pot! \u2013, activitatea lor academic\u00e3 rezum\u00e2ndu-se la jurnalism cultural, adesea \u00een reviste or\u00e3senesti. Suporturile de curs litografiate sunt adev\u00e3rate rarit\u00e3ti, iar syllabus-urile, adesea, nu ar avea cum s\u00e3 treac\u00e3 nici m\u00e3car de cea mai indulgent\u00e3 comisie. Dar amurgul acestui mit (al specialistului) a cunoscut punctul critic de manifestare abia \u00een ultimii ani, c\u00e2nd bursele postdoctorale au devenit fenomen de mas\u00e3. Aceste retributii consistente impun disemin\u00e3ri stiintifice pe m\u00e3sur\u00e3: studii publicate \u00een reviste cotate CNCS, ERIH, ISI si particip\u00e3ri la prestigioase conferinte internationale. Or, peste cea dint\u00e2i categorie s-au suprapus pagini semnate \u00een gazete culturale, altfel respectabile: cronica de carte puncteaz\u00e3 c\u00e2te o cercetare teoretic\u00e3, eseul memorialistic, cu vagi insertii intelectualiste, pretuieste c\u00e2t un studiu articulat, iar notele de c\u00e3l\u00e3torie pretind reflectii acumulate prin bibliotecile lumii \u00een costisitoare stagii de mobilitate. Totul pentru prop\u00e3sirea cercet\u00e3rii, pentru formarea continu\u00e3 a specialistilor.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen cadrul unui dosar dedicat de revista \u201eVatra\u201d (no. 1-2\/ 2013) situatiei \u00eenv\u00e3t\u00e3m\u00e2ntului rom\u00e2nesc mi-a atras atentia un excelent articol semnat de Cosmin Borza si Claudiu Turcus \u2013 \u201e\u00cenv\u00e3t\u00e3m\u00e2ntul rom\u00e2nesc \u00eentre mitologie si simulare\u201d. Cum \u201eVatra\u201d se g\u00e3seste cu o anumit\u00e3 dificultate, iar site-ul s\u00e3u i-ar inspira lui Heidegger noi unghiuri de atac asupra problematicii&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/raport-despre-invatamantul-romanesc\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Raport despre invatamantul romanesc<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[17],"tags":[],"class_list":["post-15322","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor"],"views":1389,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15322","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15322"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15322\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15322"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15322"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15322"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}