Note din timpul razboiului rom\u00e2no-rom\u00e2n. A fost odata, dar niciodata, Rom\u00e2nia. Ce a fost? Chiar a fost? Mai este? Cel putin a \u00eencercat sa fie! Oare doar o ploaie de vara \u00een istoria universala? O frunte frumoasa pe care am crestat cu nebuneasca dibacie \u201eesec\u201c? Cine e de vina pentru acest esec? Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, cine s-ar face vinovat de un eventual succes!? Atunci c\u00e2nd tara ni se mai dezbraca un pic de Istorie, las\u00e2ndu-ne sa-i descoperim, cu vesela stupoare, miile de rani provocate de cusaturile ideologice \u00een piele, poporul \u00eesi \u00eentoarce prefacut privirea, strig\u00e2nd \u00een dezgust: lepra! Priviti cum ne descompunem! Ai cui vom ajunge noi, cei fara de \u00eenfatisare, dupa moartea mamei? Dar nicio grija fata de mama. Doar teama fara de iubire. Isterica.
\nRom\u00e2nii sunt realmente un popor terorizat si isterizat de istorie. Dar se pune \u00eentrebarea: \u00een ce masura? De care istorie sau istoriografie, mai degraba, suntem noi oprimati si ne purtam ca niste hiene z\u00e2mbarete \u00een jurul unei mortaciuni fara voie? Ca si hienele, rom\u00e2nul mediu r\u00e2de \u00een nestire, man\u00e2nca \u00een graba si arunca hoitul istoric c\u00e2t mai departe de propriile simturi. Izvor, Uranus, Antim, Buzesti, Berzei, Matache\u2026
\n***
\n\u00cen prezent, abia mai nutrim vreo legatura unii cu altii si (culmea!) ar fi mai bine daca nici nu prea ne-ar mai pasa at\u00e2t de mult de aceasta distantare mutuala! En d’autres mots, hai sa ne vedem cu totii de treaba! Dar ne place prea mult sa ne exasperam reciproc, sa ne scoatem ochii, sa ne bagam \u00een sufletul semenilor nostri. Cu cine? C\u00e2t? Cum? De unde p\u00e2na unde? Marele nostru cusur \u2013 aflarea \u00een treaba. De altfel, Petre Tutea si-a exprimat odata dorinta de a scrie o teza de doctorat pe tema aflarii \u00een treaba la rom\u00e2ni ca metoda de lucru. Ce lucrare ar fi fost aceea!
\nImaginea jalnica a acestei tari, de iobag jerpelit care \u00eesi poarta caraghios, dar m\u00e2ndru, jobenul rupt si ars de soare, este reprezentarea perfecta a incapacitatii noastre de a ne elibera dintr-un etern purgatoriu tragi-comic. Totul pentru ca suntem constienti ca facem totul degeaba. Ca nimic nu serveste la nimic, cum ar spune Cioran. La ce bun sa aranjam lucrurile si sa ne facem ordine \u00een curte daca oricum lumea asta o sa se sf\u00e2rseasca \u00eentr-o buna zi cu totul si nu va mai ram\u00e2ne nimic de pe urma noastra? Da, Soarele nostru va exploda \u00eentr-o buna zi, dupa regulile universului, iar sistemul solar va disparea. De ce at\u00e2ta efort pentru un soare care va apune pentru totdeauna? Este un tip de atitudine asumata inconstient de aproape toti rom\u00e2nii. Chiar si intelectualii sau mai ales de catre ei. Pacatul suprem.
\n***
\nNu pot sa-i \u00eenteleg pe cei care se uita superficial \u00een istorie si peroreaza despre propria identitate cu dezgust si eterna ignoranta. Uite, astia si-au construit castele, palate, domenii de mare valoare! Noi pe vremea aceea nu eram \u00een stare dec\u00e2t de crescutul oilor! Nu am fost \u00een stare de nimic! Ce tragic! \u00cen realitate, dragi cititori cu scaun la cap, suntem o natie de demolatori pentru ca nu suntem de acord cu nimic, nu ne convine nimic si ne certam pe orice lucru doar de dragul de a ne contrazice. Noi am uitat sa crestem oi, asta este marea noastra problema. Dar e mai usor sa demolezi \u00een numele Nimicului. Jos porcaria!
\n***
\nSuntem infectati si de virusul patriotard. Daca ne \u00eenjura vreun frantuz la o emisiune obscura de televiziune, sarim ca din gura de iad si ne laudam originile! La o jignire gratuita facuta de un sfertodoct pe care nu ar merita sa-l iei \u00een seama, ca de exemplu cea cu \u201epaduchiosii\u201c, am fi \u00een stare sa ne sinucidem din entuziasm patriotic, daca ni s-ar cere! Realitatea e ca apoi ne \u00eentoarcem la siluirea colectiva si repetata, cu o pofta bestiala, a propriei noastre tari si implicit a propriei noastre culturi, comit\u00e2nd aceasta fapta ori de c\u00e2te ori ne excitam la privirea unor titluri alarmante de presa. Tarisoara mea, sa o faca \u00een halul asta? M\u00e2ndru ca sunt rom\u00e2n! Traiasca bentita intolerantei! Autoflagelarea apare la foarte putin timp dupa. Un alt pacat sublim.
\n***
\n\u201eCe popor mai este si acesta?\u201c, a exclamat generalul german intrat \u00een proaspat ocupatul Bucuresti din 1918. Istoria ne spune ca \u00een loc sa arunce cu pietre \u00een cotropitor, lumea s-a veselit, \u00eent\u00e2mpin\u00e2ndu-i pe nemti mai degraba cu bucurie. Pare a fi o bucurie ciudata, aproape inconstienta. Ma g\u00e2ndesc, oare a vrut acest popor cu disperare sa esueze \u00een fata istoriei? Asa si la intrarea sovieticilor \u00een august \u201944. Asa si la venirea minerilor \u00een iunie \u201990 si septembrie 1991.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Note din timpul razboiului rom\u00e2no-rom\u00e2n. A fost odata, dar niciodata, Rom\u00e2nia. Ce a fost? Chiar a fost? Mai este? Cel putin a \u00eencercat sa fie! Oare doar o ploaie de vara \u00een istoria universala? O frunte frumoasa pe care am crestat cu nebuneasca dibacie \u201eesec\u201c? Cine e de vina pentru acest esec? Mai mult dec\u00e2t… Cite\u0219te mai mult »La trecutu-ti mare, care viitor?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[8779],"class_list":["post-15317","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-istoria-si-societatea-romanesca"],"views":909,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15317","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15317"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15317\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15317"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15317"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15317"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}