{"id":15313,"date":"2013-04-11T13:33:39","date_gmt":"2013-04-11T11:33:39","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15313"},"modified":"2013-04-11T13:33:39","modified_gmt":"2013-04-11T11:33:39","slug":"primul-imparat-al-dinastiei-vesnice-isi-trimite-armata-la-bucuresti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/primul-imparat-al-dinastiei-vesnice-isi-trimite-armata-la-bucuresti\/","title":{"rendered":"Primul Imparat al Dinastiei Vesnice isi trimite armata la Bucuresti"},"content":{"rendered":"

Infanteristi si arcasi \u00eensotiti de generalul lor, dar si de alte obiecte de mare valoare din patrimoniul cultural chinez se vor regasi \u00eentr-o expozitie fara precedent \u00een Rom\u00e2nia, care va aseza vara aceasta sub semnul Chinei. Este vorba despre 101 seturi de artefacte provenind din 11 muzee si institutii culturale, ce acopera o perioada de c\u00e2teva mii de ani si care vor fi expuse la Muzeul National de Istorie a Rom\u00e2niei: nimic altceva dec\u00e2t faimosii soldati \u2013 \u00een marime naturala! \u2013 care compun Armata de teracota, parte integranta a inventarului funerar al primului \u00eemparat chinez Qin Shi Huang.
\n\u201eO data \u00eentr-o generatie se poate vedea o astfel de expozitie\u201c<\/strong>
\n\u201eNici un muzeu din Rom\u00e2nia nu a fost g\u00e2ndit sa primeasca un cal de aproape o tona, iar numeroasele piese de jad, de portelan, de email cu metal, care sunt o panorama a ceea ce a creat civilizatia chineza \u00een continuitatea ei multimilenara, vor face ca distanta de 7.000 de kilometri dintre Bucuresti si Beijing sa se micsoreze si fiecare dintre natiuni sa vina \u00een acest concert cu ce are mai bun\u201c, a afirmat directorul Muzeului National de Istorie, dr. Ernest Oberlander-T\u00e2rnoveanu, la prima dintre conferintele care vor avea loc \u00een aceasta perioada. Un catalog trilingv (\u00een rom\u00e2na, chineza si engleza) va oferi detalii pentru fiecare exponat, o \u00eentreaga infrastructura fiind creata special \u00een vederea asigurarii microclimatului si supravegherii pieselor. Pentru aceasta a fost nevoie de un spatiu amplu si impozant, cu o suprafata minima de 800 de metri patrati, conditie stipulata de partea chineza. Astfel, ample lucrari arhitecturale sunt menite sa confere Holului de Onoare al Muzeului National de Istorie a Rom\u00e2niei destinatia speciala pe care o va avea \u00een aceasta vara: unificarea spatiala este asigurata de o pardoseala suspendata, iar o serie de modificari vor sublinia tematica sau punerea \u00een valoare a unor exponate.
\nDin zona centrala a expozitiei, artefactele pot fi vizionate \u00een desfasurare cronologica, asimilata perioadelor semnificative ale istoriei Chinei. Traseul este \u00eensotit de explicatii detaliate (text si ilustratie alaturate exponatelor), precum si de reprezentari istorice de mari dimensiuni \u2013 imprimeuri pe p\u00e2nza \u2013 ale unor personalitati marcante pentru istoria Chinei.
\nParcursul debuteaza cu o zona de introducere \u00een ampla tema a expozitiei. Zona \u201eIstoria Chinei\u201c, ilustrata prin \u00eenregistrari video, parcurge etapele istorice mentionate si se \u00eencheie cu un moment dedicat imaginii Chinei prezentata de calatori rom\u00e2ni, printre care binecunoscutul Neculai Milescu Spatarul. Fiecare vitrina are sisteme de absorbtie a umiditatii accidentale, iar spatiul, \u00een ansamblul sau, are un sistem de conditionare a climatului interior. Cheltuielile suportate de muzeu \u00eensumeaza 2,5 milioane de lei; vor fi pregatite carti postale, miniaturi ale pieselor, precum si alte obiecte ce vor putea fi achizitionate de catre cei ce vor dori sa pastreze amintiri legate de acest amplu demers cultural, iar, anul viitor, o expozitie intitulata \u201eComorile Rom\u00e2niei\u201c va fi deschisa la Beijing.
\n\u201eStap\u00e2nul celor Zece mii de Ani\u201c si armata sa de teracota<\/strong>
\n\u201eDinastia Vesnica\u201c a durat… 15 ani. Istoricii spun ca acest lucru s-a \u00eent\u00e2mplat din cauza impozitelor mari si a cruzimii \u00eemparatului. Care a dorit sa-si asigure si eternitatea, mausoleul care adaposteste ramasitele sale pam\u00e2ntesti fiind \u201eaparat\u201c de o armata de teracota, alcatuita din 7.500 de soldati \u00een marime naturala. Nu a fost primul conducator chinez care a \u00eengropat soldati de teracota, dar Qin Shi Huang este primul care a hotar\u00e2t ca soldatii sa aiba marime naturala si sa poarte arme perfectionate pentru a-l apara nu at\u00e2t de spiritele eventualilor dusmani, c\u00e2t mai ales de spiritele nerazbunate ale celor pe care i-a ucis. O suprafata uriasa, de 120.000 de kilometri patrati, a fost destinata sa \u201e\u00eencartiruiasca\u201c soldatii. Descoperiti \u00eent\u00e2mplator \u00een 1974, acestia au intrat \u00een patrimoniul UNESCO \u00een 1987. \u201eArmata de teracota este o comoara pentru China\u201c, a precizat excelenta sa, doamna Huo Yuzhen, ambasador extraordinar si plenipotentiar al Republicii Populare Chineze \u00een Rom\u00e2nia. Conform spuselor sale, legea chineza nu permite ca un numar mai mare de cinci piese care alcatuiesc aceasta armata sa paraseasca China pentru a fi expuse peste hotarele tarii si, cu toate ca anumite piese au fost expuse \u00een Anglia, Italia sau Germania, \u00een Rom\u00e2nia este adus numarul maxim permis. \u201eNe-am g\u00e2ndit sa mutam armata, ca prietenii rom\u00e2ni sa cunoasca acasa la ei aceste comori\u201c, a subliniat Huo Yuzhen. Si cum ca \u201emutarea\u201c presupune cheltuieli uriase de transport, dar si pentru asigurarea securitatii acestor obiecte, statul chinez a suportat investitia, pentru ca \u201eguvernul nostru acorda o importanta deosebita dezvoltarii relatiilor traditionale cu Rom\u00e2nia\u201c.
\nUn bun organizator, dar si un \u00eemparat extravagant<\/strong>
\nLa numai 13 ani, Qin Shi Huang (259-210 \u00ee. Hr.) a urcat pe tronul regatului Qin si \u00eentr-o perioada relativ scurta a unificat si centralizat China, abolind privilegiile conducatorilor locali si centraliz\u00e2nd administratia. Pentru aceasta a introdus standarde de masura, a creat un sistem valutar valabil si obligatoriu pe \u00eentinsul \u00eentregului imperiu, a stabilit lungimea \u201eaxei carului\u201c si latimea drumului, reforme menite sa-i consolideze puterea, sa-l ajute sa controleze mai usor imensul teritoriu pe care-l adusese sub ascultarea sa. \u00censa, \u00eentre cele mai importante masuri pe care le-a luat, standardizarea limbajului scris si unificarea limbii au contribuit la conservarea culturii chineze, \u00een pofida numeroaselor razboaie si tulburari politice care au marcat aceasta domnie.
\nBun patriot si strateg stralucit, el a \u00eenteles ca o buna aparare a tarii sale poate fi asigurata doar de unificarea zidului, care sa o protejeze de navalirile nomazilor din Nord, Marele Zid Chinezesc fiind recunoscut astazi ca una dintre cele mai importante si eficiente constructii militare din istoria omenirii. Cu granitele bine aparate, \u00eemparatul a reusit sa construiasca si o retea impresionanta de drumuri, de 4.000 de km, asigur\u00e2nd astfel o buna comunicare \u00eentre orase si o \u00eenlesnire a transportului intern. \u00censa toate aceste masuri au fost dublate de altele, care \u00eei determina pe istorici sa considere ca domnia sa a fost pe c\u00e2t de dura, pe at\u00e2t de extravaganta, si \u00een acest sens este amintit palatul imens pe care l-a construit, ca si trimiterea, spre sf\u00e2rsitul domniei, a unor nave pe mare \u00een cautarea… elixirului nemuririi. Cu toate acestea, Qin era cea mai mare tara din lume din acea perioada si unii istorici sunt de parere ca ar fi dat numele de azi al statului chinez. Se presupune ca numara o populatie de 10 milioane de oameni, dintre acestia, doua milioane fiind chemati la datorie, pentru \u00eentregirea Marelui Zid.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Infanteristi si arcasi \u00eensotiti de generalul lor, dar si de alte obiecte de mare valoare din patrimoniul cultural chinez se vor regasi \u00eentr-o expozitie fara precedent \u00een Rom\u00e2nia, care va aseza vara aceasta sub semnul Chinei. Este vorba despre 101 seturi de artefacte provenind din 11 muzee si institutii culturale, ce acopera o perioada de… Cite\u0219te mai mult »Primul Imparat al Dinastiei Vesnice isi trimite armata la Bucuresti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[8778,7969],"class_list":["post-15313","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-expozitie-armate-chineze","tag-muzeul-national-de-istorie"],"views":948,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15313","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15313"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15313\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15313"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15313"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15313"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}