Sunt momente \u00een istoria unui popor \u00een care eforturile spirituale se concentreaza pe o anume directie, dupa care interesul pentru problematica respectiva dispare aproape complet.
\nE si cazul, \u00eentre altele, al aparitiei aproape concomitente a celor doua lucrari fundamentale dedicate evidentierii superstitiilor si credintelor populare rom\u00e2nesti: \u201eSuperstitiile poporului rom\u00e2n \u00een asemanare cu ale altor popoare vechi si noi\u201c, de Gh. F. Ciausanu (1914) si \u201eCredinte si superstitii ale poporului roman\u201c, de Artur Gorovei (1915).
\nImpulsul concret \u00een realizarea celor doua opere l-a constituit, mai mult ca sigur, scoaterea la concursul Premiului Adamachi de 5.000 lei, de catre Academia Rom\u00e2na, a unei lucrari pe aceasta tema.
\nLa \u00eencheierea termenului, s-a prezentat doar Gh. F. Ciausanu, care a si primit Premiul.
\nLucr\u00e2nd mai greu si viz\u00e2nd cuprinderea c\u00e2t mai larga a spatiului etnic rom\u00e2nesc, Artur Gorovei nu a putut finaliza proiectul dec\u00e2t un an mai t\u00e2rziu, c\u00e2nd, \u00een \u201esedinta de la 14 mai 1914\u201c, se hotara tiparirea operei sale \u00een colectia \u201eDin vieata poporului rom\u00e2n. Culegeri si studii\u201c, vol. XXVII.
\nDesi ambele lucrari au, inevitabil, un fond comun de credinte si superstitii, uneori select\u00e2nd chiar variante ale unora si acelorasi texte, metoda de abordare e radical diferita.
\n\u00cen timp ce Gh. F. Ciausanu antameaza gruparea materialului pe structura unei mitologii rom\u00e2nesti ad hoc si pe compararea sistematica a mitemelor prezentate \u00een carte cu cele straine \u2013 pe verticala istoriei si pe extinderea spatiala pe c\u00e2t posibil larg cuprinzatoare, Artur Gorovei le ordoneaza pur si simplu alfabetic, \u00een functie de cuvintele cheie (708), restr\u00e2ns tematic, de la ac la zmau.
\nAparent, lucrarea lui Gh. F. Ciausanu e mai interesanta, fiind prima sinteza generala a mitologiei nationale, elaborata \u2013 nu prin aglutinarea tuturor categoriilor de texte culese, ca la Elena Niculita Voronca \u2013 ci prin utilizarea \u00een constructie doar a superstitiilor si credintelor care se preteaza la deschideri mitologice. \u00cen realitate, \u00eensa, prin detasarea totala de material si prin \u00eensiruirea lui ca \u00eentr-un ierbar, fara comentarii sau interpretari, volumul din 1915, \u00eentocmit de Artur Gorovei prin colectionarea \u2013 directa, sau prin excerptarea din studii tiparite si a culegerii prin intermediari \u2013 a numeroase probe de g\u00e2ndire si credinta (cca 4.500), ofera cercetatorului mai mari posibilitati de dezvoltare proprie a unor idei, proiecte si viziuni.
\nGh. F. Ciausanu \u00eeti ofera solutii personale, de multe ori captivante, fort\u00e2ndu-te sa le aprobi sau sa le respingi. Artur Gorovei pune la dispozitie materialul pentru tot at\u00e2tea edificii, c\u00e2ti constructori \u00eel abordeaza. Si unul, si altul aduc \u00eensa un material autentic, pe care cercetatorul nu-l mai gaseste astazi dec\u00e2t sub forma de cioburi, caci timpul, formele civilizatiei, bombardarea distrugatoare a mass-media asupra constiintelor, si ridicarea intelectuala a populatiei, \u00eendeosebi de la sate, a \u00eengropat pentru totdeauna multe din textele at\u00e2t de caracteristice mentalitatii rom\u00e2nesti la \u00eenceputul secolului al XX-lea.
\n\u00cenc\u00e2t, cele doua volume, indiferent de deosebirile dintre ele, ram\u00e2n adevarate tezaure peste care nu poate trece nici un cercetator interesat de configuratia spiritualitatii rom\u00e2nesti.<\/p>\n
*
\nJudec\u00e2nd tot \u00een paralel lucrarile \u00een discutie, trebuie sa relevam ca niciunul dintre autori nu are constiinta deosebirii dintre \u201ecredinta\u201c si \u201esuperstitie\u201c.
\nGh. F. Ciausanu, de pilda, \u00eesi intituleaza cartea \u201eSuperstitiile poporului rom\u00e2n \u00een asemanare cu ale altor popoare vechi si noi\u201c \u2013 \u00eenr\u00e2urit probabil de cerintele impuse de Academia Rom\u00e2na, \u00een definirea temei de concurs \u2013 dar se refera mai mult la credinte.
\nPe de alta parte, Artur Gorovei nu-si bate capul sa faca vreo deosebire si le \u00eensiruie fara nici o specificare \u00een cadrul grupajelor hotarnicite de sensul sau sensurile cuvintelor-tema.
\nDe altfel, c\u00e2nd se refera, \u00een foarte scurta \u201ePrefata\u201c, la modalitatea reproducerii textelor, el vorbeste, mai \u00eent\u00e2i, doar de \u201ecredinte\u201c \u2013 \u201epentru or\u00e2nduirea materialului, am adoptat sistemul gruparii credintelor dupa obiectele la care se refera mai mult, puse \u00een ordine alfabetica\u201c \u2013 iar c\u00e2nd, \u00een finalul frazei, vorbeste de \u201eindice\u201c, \u00eesi aduce aminte de dihotomia facuta \u00een titlu: \u201epentru \u00eenlesnirea cercetatorilor, am alcatuit un indice amanuntit al tuturor lucrarilor scorect: lucrurilort la care se refera credintele si superstitiile din aceasta colectiune\u201c.
\nSi totusi, Gh. F. Ciausanu \u00eencearca o definire a superstitiei, dar nu prin raportarea la credinta, ci la religie, conchiz\u00e2nd \u00een temeiul afirmatiilor lui Roskoff si R\u00e9ville, dupa Lucretius, ca \u201epentru popor, \u00een genere si, \u00een special pentru popoarele necivilizate, religiune si superstitie este tot una\u201c.
\nSuperstitia e vazuta de el chiar ca o religie neoficiala, mai vie dec\u00e2t cea crestina. \u201eEa constituie o adevarata religiune a celor multi si este mereu \u00een putere, fiindca este cea mai veche forma a religiunii: un amestec de sfar\u00e2maturi din animism, fetisism si naturism\u201c. Sau: \u201eLa toate neamurile salbatice, semi-salbatice sau inculte, superstitia tine locul religiunii\u201c. C\u00e2nd trece, \u00eensa, la analiza diverselor aspecte ale mitologiei, se refera aproape constant numai la \u201ecredinte\u201c nu la superstitii.<\/p>\n
*
\nMaterialul inclus, cu deosebire, de Artur Gorovei \u00een colectiunea sa ofera suficiente elemente pentru schitarea unei granite aproximative \u00eentre cele doua categorii, caci o despartire clara nu este posibila, data fiind \u00eentrepatrunderea profunda dintre ele.
\nE evident ca tot ce se refera la natura (la corpuri ceresti, \u00eendeosebi la soare si la luna, la v\u00e2nturi, la frig, la ape si codri, la arbori seculari si la munti (la st\u00e2nci singulare), la cutremure si mari cataclisme \u2013 cu alte cuvinte la fenomene, pe care omul neput\u00e2ndu-le \u00eentelege si mai ales supune, le-a venerat sau s-a \u00eenspaim\u00e2ntat de ele \u2013 constituie credinte.
\nSi \u00eentr-adevar, ele perpetueaza p\u00e2na astazi chiar urmele unor religii succesive pag\u00e2ne, pe care crestinismul n-a putut dec\u00e2t \u00een parte sa le asimileze sau sa le \u00eenlature.
\nTot ce tine, \u00eensa, de comportamentul omului, de felul lui de a se manifesta \u00een societate si, partial, \u00een relatie cu natura si mai presus de toate \u00een raport cu soarta (cu destinul) are conotatii preponderent superstitioase.
\nO alta deosebire, dupa noi fundamentala, \u00eentre cele doua categorii ale mentalului uman cu reflexe folclorice o constituie faptul ca superstitiile au de foarte multe ori o justificare ilogica, uneori chiar absurda, \u00een timp ce credintele contin, fie si \u00een forma lor fabulos-fantastica, o str\u00e2nsa justificare directa sau voalata \u00eentre cauza, actiune si efect.
\n\u00cen sf\u00e2rsit, spre a ne opri doar la elementele esentiale, credintele cuprind \u00een mod accentuat precepte ale codului moral, absolut necesare bunei convietuiri, \u00een timp ce superstitiile privesc aspecte neesentiale, chiar daca \u00eentre ele se numara si norocul sau aflarea alesului inimii.
\nPunctul \u00een care cele doua forme de g\u00e2ndire, observatie si fabulare, se \u00eent\u00e2lnesc \u00eel reprezinta obligativitatea pastrarii cutumelor de toate felurile sub amenintarea pedepsei, imediate, reale, aici pe pam\u00e2nt, sau imaginare, pe cealalta lume.
\nCaci toate sunt de-o asa maniera concepute, \u00eenc\u00e2t sa-i asigure individului, \u00eenca dinainte de a se naste si p\u00e2na dupa trecerea dincolo de viata, existenta fireasca si, pe c\u00e2t posibil, fericita.<\/p>\n
*
\nNe \u00eendoim ca acest sens a fost \u00eenteles \u00een toata profunzimea lui de culegatorii de asemenea flori si chiar de unii dintre marii folcloristi. Ne g\u00e2ndim, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, la Gh. F. Ciausanu si Artur Gorovei, ale caror volume le-am pus \u00een discutie.
\nDesigur, privite disparat, superstitiile si credintele ne apar ca superflue, ca ceva gratuit si chiar ridicol, din punctul de vedere al omului modern. Parcurse, \u00eensa, \u00eentr-o colectie masiva, precum aceea a lui Artur Gorovei, ele \u00eesi dezvaluie \u2013 chiar cele aparent fara sens \u2013 o functionabilitate bine definita.
\nCaci toate \u2013 c\u00e2te s-au cules si se vor mai culege \u2013 alcatuiesc un cod raspunz\u00e2nd tuturor \u00eentrebarilor, reale sau posibile, ale existentei. Nu-i greu de observat ca ele au fost g\u00e2ndite ca un fel de carte (orala, desigur) a vietii si a mortii, a modului de a trai fara sa deranjezi pe altul si fara a perturba cursul naturii; o carte \u00een care sa poti gasi raspuns la tot ce te fram\u00e2nta; carte pe care, daca ti-o \u00eensusesti si o respecti ai sanse sa te bucuri de fericire sub soare.
\n\u00cen perspectiva unei asemenea \u00eentelegeri a functionalitatii credintelor si superstitiilor populare va trebui sa ne modificam cel putin partial daca nu chiar total viziunea asupra lor.
\nSperam ca republicarea lucrarii lui Artur Gorovei, de at\u00e2tia ani interzisa (\u00een orice caz nereeditata), va marca, poate, un hotar \u00een rejudecarea acestor specii folclorice combatute cu ardoare de religie si interzise cu brutalitate de catre regimul comunist.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Sunt momente \u00een istoria unui popor \u00een care eforturile spirituale se concentreaza pe o anume directie, dupa care interesul pentru problematica respectiva dispare aproape complet. E si cazul, \u00eentre altele, al aparitiei aproape concomitente a celor doua lucrari fundamentale dedicate evidentierii superstitiilor si credintelor populare rom\u00e2nesti: \u201eSuperstitiile poporului rom\u00e2n \u00een asemanare cu ale altor popoare… Cite\u0219te mai mult »Sensul credintelor si al superstitiilor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[8761,6097],"class_list":["post-15285","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-credinte-si-superstitii-ale-poporului-roman","tag-artur-gorovei"],"views":1354,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15285","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15285"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15285\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15285"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15285"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15285"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}