{"id":15277,"date":"2013-04-11T13:08:05","date_gmt":"2013-04-11T11:08:05","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15277"},"modified":"2013-04-11T13:08:05","modified_gmt":"2013-04-11T11:08:05","slug":"arghezi-o-biografie-aproape-completa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/arghezi-o-biografie-aproape-completa\/","title":{"rendered":"Arghezi: o biografie aproape completa"},"content":{"rendered":"

Mirel Anghel, Viata lui Tudor Arghezi,<\/em> Bucuresti, Editura Pro Universitaria, 2012, 384 p.<\/strong><\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Istoriografia noastra literara nu a atins \u00eenca standarde acceptabile de performanta si din lipsa biografiilor autorizate. Exceptiile merita consemnate: G. Calinescu (Eminescu, I. Creanga, N. Filimon, Gr. M. Alexandrescu, V. Alecsandri), Z. Ornea (Titu Maiorescu, C. Stere), Ion Balu (G. Calinescu, Lucian Blaga), Mircea Anghelescu (I. Heliade-Radulescu), Mircea Iorgulescu (Panait Istrati), Constantin Calin (Bacovia), N. Georgescu (Eminescu), Ilina Gregori (Eminescu, Cioran). Tot ne aflam la stadiul pasoptist de ardere a etapelor. Astazi dispunem de un extrem de util \u201eDictionar general al literaturii rom\u00e2ne\u201c, fara a detine instrumentele preliminare de lucru. Situatia \u00eemi aminteste de o anecdota povestita de Rica Raducanu, fostul portar al Rapidului, dar si al Stelei (!). Invitat de Universitatea din Craiova nu sa se transfere, ci sa \u00eenvete la Institutul de Educatie Fizica si Sport (asa cum fusese si Nicolae Dobrin), lui \u201eTamango\u201c i s-a solicitat, pentru \u00eenscriere, diploma de bacalaureat.: \u201eLasati! i-ar fi spus candidatul rectorului. Fac \u00eent\u00e2i ce e mai greu si dup-aia m-apuc si de liceu\u201c. Asemenea promisiuni h\u00e2tre au ajuns realitati la \u00eenceput de mileniu.
\nC\u00e2rpim eficient, desi ne lipsesc materialele si sculele. I-as obliga pe doctoranzii \u00een filologie sa-si aleaga, pe masura posibilitatilor intelectuale, redactarea unei monografii. Ar fi o proba necesara si prolifica \u00een \u201eindustria\u201c respectiva. I-as \u00eendemna sa nu se fereasca de stilul batr\u00e2nicios, lansonian, constatativ, privat de talent, de curaj interpretativ, de conexiuni, impus prin dualismul viata-opera. Un bun documentarist \u00eel poate ajuta pe un sclipitor interpret. G. Calinescu i-a trimis pe colaboratorii de la Institutul de Istorie Literara si Folclor sa str\u00e2nga informatii anodine la prima vedere. Vocatia lui a fost decisiva \u00een obtinerea unor rezultate meritorii. O dovedesc articolele publicate \u00een \u201eStudii si cercetari de istorie literara si folclor\u201c.
\nDec\u00e2t sa vad, ca la fostii mei colegi, titluri barbare precum \u201eeul narant \u00een stilul critic\u201c, teme argasite ca \u201ebasmul\u201c sau lucrari ambitioase si vagi, imposibil de finalizat \u00een trei ani (\u201efeminitatea \u00een artele realismului socialist\u201c), prefer sa am \u00een biblioteca o teza despre Dinu Nicodin, unul dintre modelele lui G. Calinescu pentu \u201eBietul Ioanide\u201c. Ma multumesc macar cu faptul ca exegeza s-a \u00eentors la contexte, scutur\u00e2ndu-le de prejudecatile deterministe facile, oferind consistenta personajelor: Oana Soare (Petru Dumitriu), Bogdan Popescu (Stefan Banulescu), Ana Dobre (M. R. Paraschivescu), Doris Mironescu (M. Blecher), Claudiu Turcus (Norman Manea) sau Mihai Iovanel (Mihail Sebastian).
\nLupta cu (auto)biografia<\/strong>
\nMi se pare \u00eensa aberant ca abia \u00een 2012 sa apara cea dint\u00e2i biografie aproape completa a celui mai important poet rom\u00e2n \u2013 Tudor Arghezi. \u00cent\u00e2rzierea provine si din pricina dificultatilor de a elucida, \u00eenainte de Revolutie, buclucurile scriitorului cu simpatizantii comunisti si cu puterea socialista. Doar Pavel Tugui, \u00een 1998, a atacat problema, fac\u00e2nd unele dezvaluiri (\u201eAmurgul demiurgilor\u201c si \u201eArghezi necunoscut\u201c). Efortul lui Mirel Anghel e deci binevenit. Str\u00e2nge majoritatea probelor, oferind o abordare cronologic netezita asupra subiectului. \u00cen ciuda bogatiei complesitoare a informatiilor, a acribiei si a spiritului investigator ne\u00eenduplecat, cartea ram\u00e2ne terna.
\nAutorul nu se ridica deasupra evenimentelor. Vede firele. Nu leaga dec\u00e2t rareori ghemul. Si atunci, afirmatiile potrivite se pierd \u00een exprimari vetuste: \u201e\u00cen tinerete, Tudor Arghezi s-a \u00eenchis voluntar \u00een manastirea Cernica. Peste c\u00e2tiva ani, este trimis tot \u00eentr-o manastire, \u00een strainatate, la Fribourg. De aici, evadeaza ca dintr-o \u00eenchisoare spre viata de laic, simtindu-si \u00eengradita libertatea spirituala. De-a lungul vietii, aceste situatii s-au inversat, ca o ironie a sortii. \u00cen cele din urma, ajunge \u00een fosta manastire Vacaresti, transformata \u00een \u00eenchisoare, dupa ce primeste condamnarea \u00een procesul ziaristilor colaborationisti\u201c (p. 222). Consemneaza, infirma si sustine ipoteze. Senzatia lasata este de compilare corecta a surselor. C\u00e2teodata, cercetatorul insista sa contrazica, reiter\u00e2nd, \u00een formulari aproximativ identice, un neadevar despre marginalizarea lui Arghezi odata cu abdicarea regelui Mihai I: \u201eDar individualizarea sa nu a picat bine \u00een sistemul politic comunist care a facut tot posibilul sa \u00eel reduca la tacere si a reusit timp de opt ani, 1948-1956\u201c (p. 28, 102, 317). Or, cunoastem ca revenirea lui Arghezi s-a produs \u00een 1954, odata cu tiparirea volumului \u201ePrisaca\u201c, amanunt acceptat de \u00eensusi Mirel Anghel (p. 318).
\n\u00cen general, premisele au justificare. Numai ca expunerea lasa de dorit. Redundante fastidioase \u00een acelasi paragraf, reluarea unor pasaje la pagini diferite, explicarea oricarui maruntis ori pretiozitatea termenilor anuleaza bunele intentii: \u201eAceasta este viata lui Tudor Arghezi, o pagina alba, o existenta putin cunoscuta. Viata lui Tudor Arghezi este putin cunoscuta. Tot ce se stie \u00een legatura cu acest om misterios este un amestec de realitate si fantezie\u201c (p. 11). Cred ca se impunea o distinctie \u00eentre viata privata, putin dezbatuta, si viata publica, marcata de o sumedenie de evenimente care lasa gura punga. Astfel, demersul ar fi capatat un spor de legitimitate si de interes. De asemenea, se cuvenea sa fie dezbatut raportul \u00eentre \u201eintimitate\u201c si \u201eexistenta cetateneasca\u201c \u00eentr-un regim represiv, din moment ce Mirel Anghel a parcurs si dosarul de urmarire I 160075, aflat la C.N.S.A.S., deschis pe numele lui \u201eArghezi Tudor\u201c din perioada celui de-al Doilea Razboi Mondial, c\u00e2nd functiona Siguranta. Actele scoase la iveala demonstreaza, cu prisosinta, ca Securitatea a preluat metodele serviciilor secrete subordonate lui Ion Antonescu. Reiese limpede si ca politia politica a pastrat din tintele predilecte.
\nTainele lui Arghezi se refera la copilarie. Intr\u00e2nd \u00een breasla scriitoriceasca, omul a parcurs doua coordonate rareori tangentiale. \u201eScrierile\u201c lui rezista fara dezlegarea celeilalte dimensiuni, mai mult banuita, dec\u00e2t pipaita. Teza lui Mirel Anghel se limiteaza la clarificarea episoadelor asupra carora istoricii nu s-au pus de acord. Suportul de lucru consta \u00een marturiile, partial nesincere, oferite de poet \u00een diverse tablete (\u00een special \u201eDintr-un foisor\u201c, \u00een \u201eRevista Fundatiilor Regale\u201c, nr. 8, 1941) si interviuri acordate la v\u00e2rste diferite. Efortul nu poate fi tagaduit. \u201eViata lui Tudor Arghezi\u201c reprezinta un pertinent studiu de arhiva, anul\u00e2nd discretia sau pistele false lansate de creatorul \u201eFlorilor de mucigai\u201c.
\nBiografie, nu destin<\/strong>
\nPartea reusita a volumului priveste datele inedite prezentate. Biograful \u00eenlatura greselile perpetuate de la un dictionar la altul. Metoda lui arata ca un document necunoscut modifica perceptia asupra scriitorului. Trimiterile bibliografice necesita verificari, chiar si atunci c\u00e2nd provin de la autorii \u00eensisi. Istoricul literar nu trebuie sa aiba \u00eencredere \u00een memoria lor. Asemenea confesiuni sunt doar repere care orienteaza reconstituirile. Mirel Anghel confirma statutul poetului de fiu nelegitim. Schimba, gratie c\u00e2torva precizari indubitabile, identitatea mamei. Nu Maria Iliescu (\u00eent\u00e2i concubina, apoi sotie si, \u00een cele din urma, fosta nevasta a lui Nicolae Theodorescu) l-a nascut, ci o alta amanta a tatalui, careia baiatul \u00eei datoreaza at\u00e2t numele literar, c\u00e2t si cel de familie. Asadar, Arghezi nu este un pseudonim, ci o legatura ombilicala. Din pacate, fraza anterioara \u00eemi apartine. Daca as fi citit-o \u00een monografie, m-as fi g\u00e2ndit ca asistam la trasarea unui destin. Mirel Anghel se rezuma la biografie, punct\u00e2nd, implicit, statutul cam depravat al femeii, care, traia, simultan, cu negustorul Manole P\u00e2rvulescu: \u201e\u00cen 1880, Rozalia avea domiciliul \u00een Calea Victoriei nr. 132 (adresa care apare \u00eentr-un \u00abBilet de vaccinare\u00bb al copilului Ion Theodorescu \u00een v\u00e2rsta de trei ani), \u00een imediata apropiere a locului unde Nae Theodorescu era cofetar. \u00cen acest context s-au \u00eent\u00e2lnit cei doi, relatia lor fiind ferita de ochii lumii. Asadar, copilul rezultat din relatia lor este unul nelegitim, cei doi av\u00e2nd tot interesul sa-si ascunda adevarata identitate\u201c (p. 67). \u00cei lipseste volumului capacitatea de a da sens(uri) vietii argheziene. Mirel Anghel evita un personaj p\u00e2ntecos, trag\u00e2ndu-l prin inelul factologiei. Cu alte cuvinte, nu se \u00eentreaba daca scriitorul a uitat ca orice batr\u00e2n sau a mintit c\u00e2teodata cu buna stiinta? Cea dint\u00e2i parte a dilemei vizeaza dictionarul, caracterul perfectibil al informatiilor. Cealalta intereseaza istoria literaturii, relation\u00e2nd cu descoperirea motivelor care au condus la trucarea autobiografiei.
\nChiar si \u00een rarele momente c\u00e2nd biograful cuteaza sa propuna scenarii epice, forta de seductie se moleseste. \u00cen primul r\u00e2nd, \u00een loc sa analizeze cu minutiozitate impactul originii bastarde asupra omului (primul lui copil, Eliazar, repeta conditia parintelui) si asupra operei (luarea la tr\u00e2nta cu Tatal ceresc nu prea are implicatii religioase, fiind un reflex al conflictului pe tema (pro)crearii), Mirel Anghel mentioneaza un cliseu \u2013 \u201ecomplexul lui Oedip\u201c (p. 16). \u00cen al doilea r\u00e2nd, plasarea lui Arghezi \u00een paradigma freudiana ne induce \u00een eroare. Exegetul se chinuieste \u00een zadar sa argumenteze construirea unui univers matern, compensatoriu, \u00een poezie. Din contra, literatura lui Arghezi propune o virilitate exacerbata. Citatul adus \u00een discutie de Mirel Anghel \u2013 \u201eMama este invocata de poet ca refugiu sufletesc si ca ultim resort afectiv: \u00abSunt bolnav de miresme.\/ Sunt bolnav de c\u00e2ntece, mama\u00bb\u201c (p. 17) \u2013 nu are relevanta scontata. Nu despre femeia protectoare este vorba \u00een \u201eRada\u201c. Vocativul devine interjectie blasfemica (prescurtare pentru \u201eMaica Ta, Doamne!\u201c), echival\u00e2nd cu excitatia sexuala. Divinitatea figureaza \u00eentr-un context nespecific. Luarea ei \u00een desert seamana cu jargonul englezesc jeez (abreviere a lui Jesus).
\n\u201eViata lui Tudor Arghezi\u201c devine un reper. P\u00e2na acum, nicio alta lucrare nu s-a ambitionat sa poarte acest titlu. Este \u00eensa o biografie aproape completa, deorece Mirel Anghel amesteca ingredientele fara a le gusta. Exhaustivitatea documentelor prezentate nu ajunge. Arghezi \u00eesi asteapta biograful cu personalitate.<\/p>\n

 <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Mirel Anghel, Viata lui Tudor Arghezi, Bucuresti, Editura Pro Universitaria, 2012, 384 p.     Istoriografia noastra literara nu a atins \u00eenca standarde acceptabile de performanta si din lipsa biografiilor autorizate. Exceptiile merita consemnate: G. Calinescu (Eminescu, I. Creanga, N. Filimon, Gr. M. Alexandrescu, V. Alecsandri), Z. Ornea (Titu Maiorescu, C. Stere), Ion Balu (G.… Cite\u0219te mai mult »Arghezi: o biografie aproape completa<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[8758,8759],"class_list":["post-15277","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-mirel-anghel","tag-viata-lui-tudor-arghezi"],"views":1721,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15277","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15277"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15277\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15277"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15277"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15277"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}