P\u00e2na \u00een Decembrie 1989, viata noastra se desfasura \u00eentr-un\u00a0 singur sens, cu un ritual care simula democratia. C\u00e2nd a avut loc marea rasturnare, am sperat ca sensurile democratiei se vor instala multiform, dar \u2013 din pacate \u2013 viata politica, renascuta \u00een haine noi, a luat o \u00eentorsatura care de departe nu ne poate satisface. Ignor\u00e2ndu-se principiile si regulile morale, interesul personal s-a impus\u00a0 drept dominant. Uriasa opera de educatie colectiva, care ar fi trebuit facuta, nu s-a realizat si de fapt nici nu s-a \u00eencercat, diferitele formatiuni politice multumindu-se sa caute cai prin care sa fie dob\u00e2nditi alegatori sustinatori si sa poata ajunge astfel \u201ela putere\u201c. \u00centr-o vreme s-a mai vorbit formal de patriotism, dar apoi acesta a fost uitat, trecut la recuzita, ba chiar condamnat\u00a0 si interesul\u00a0 si-a purtat cu m\u00e2ndrie…fesul !
\nTotul a avut loc, mai ales \u00een ultima perioada, av\u00e2nd \u00een fundal o uriasa criza a lumii, desfasurata nemilos sub ochii nostri si din ce \u00een ce mai accentuata. Fara \u00eendoiala ca altii, \u00een alte parti ale lumii, o duc mai bine, dar \u00een ansamblu suntem cu totii amenintati de primejdii, unele sesizabile, iar altele\u00a0 intr\u00e2nd \u00een scena pe neasteptate. Schimbarea climatica, nestap\u00e2nita crestere demografica, problemele alimentare la scara mondiala, chestiunea apei, dar mai ales neputinta de a realiza o reala convietuire si conlucrare a locuitorilor planetei nu pot dec\u00e2t sa ne accentueze starea de incertitudine. \u00cen lumea aceasta, mica noastra Rom\u00e2nie este ca o corabie batuta de v\u00e2nturi, iar matelotii ei cu greu se pot \u00eempotrivi furtunilor.
\nAvem \u00een noi un individualism accentuat, care ne face cu greu predispusi la solidaritate. Am ajuns sa nu mai credem dec\u00e2t fiecare \u00een propriul sau interes. Din pacate, la eliberarea dintr-un sistem care atinsese culmi ale absurdului am procedat gresit. Am cautat modele salvatoare \u00een afara si la altii, fara a cumpani lucrurile bine si a \u00eencepe un\u00a0 proces de constructie \u00eentemeiat pe propriile modele, ale tarii si \u00eenaintasilor, care dusesera la o eliberare si o unificare a natiunii, \u00eenfrunt\u00e2ndu-se piedici ce parusera atunci de nestrabatut, zidindu-se o Rom\u00e2nie prin daruirea si jertfa celor care au fost ctitorii ei. Conducatori care se afirma \u00een memoria noastra p\u00e2na astazi si mai ales un urias si real av\u00e2nt patriotic au stat la temeiul acelor procese istorice prin care s-a construit o tara noua.
\nA intervenit apoi o jumatate de veac de deturnare a mersului natiunii de pe caile obisnuite si, c\u00e2nd\u00a0 a venit descatusarea, \u00eensufletiti de o utopica credinta romantica, am crezut, \u00een acea amiaza de neuitat din 22 decembrie, ca vom construi \u00eentr-adevar o Rom\u00e2nie libera. N-a fost \u00eensa asa. Eliberati, nu ne-am \u00eentors la pilda bunicilor si strabunicilor, ci descatusarea a fost cea a simtamintelor egoiste, nu putini vaz\u00e2nd \u00een rasturnarea ce avusese loc o cale de grabnica \u00eenavutire. Afacerile pe seama si \u00een dauna statului \u2013 adica a averii tuturor! \u2013 s-au constatat \u00eengrijorator de multe, altii au pretins sa primeasca bunuri care nu li se cuveneau \u00een dauna celor pagubiti si \u00eendreptatiti prin lege a le primi, promovarea nedreapta fata de altii mai meritorii pe temei de rudenie s-a constatat si ea. Moralitatea si interesul general n-a dominat procesele care au avut loc si rezultanta este departe de a ne satisface.
\nAvem si o clasa politica format\u00e3 \u00een acest sfert de veac care a trecut. Dar din pacate si \u00een aceasta privinta ne putem pune \u00eentrebari. Au aparut pe scena publica si oameni care \u00eesi au locul acolo, dar, cu toate acestea, \u00een ansamblu, situatia este departe de a fi satisfacatoare \u00een aceasta privinta. Partidele au intervenit \u00een nu putine r\u00e2nduri apar\u00e2nd ceea ce nu era de aparat, dar era \u00een interesul lor! Exista si impresia unei tolerante reciproce interpartinice!
\n\u00centrebarea fundamentala care se mai pune este cea referitoare la valoarea social-politica si culturala a multora dintre candidati si dintre alesi. Reprezentantii natiunii \u00een Parlament ar trebui sa fie cei mai buni \u00een toate privintele, cei mai priceputi \u00eentr-un domeniu sau altul, cei mai capabili si cu spirit gospodaresc, cei mai cinstiti si \u00een primul r\u00e2nd cei mai daruiti si gata de jerfa catre tara. Ma \u00eentreb c\u00e2ti dintre alesii nostri corespund acestor parametri? Multi au fost alesi av\u00e2nd sprijinul si interesul unui partid sau al altuia ori chiar al unor demnitari \u00een functie; \u00eent\u00e2lnim si cazuri de \u201eereditate\u201c politica, chiar c\u00e2nd cel \u00een cauza n-a demonstrat personal ca ar fi capabil si ar fi \u00eendrituit prin\u00a0 propria sa fapta si activitate la aceasta functie de reprezentare.
\nNu ajunge p\u00e2na la public o informatie suficienta privind activitatea parlamentara; de altfel, televiziunile noastre si presa nici nu ne tin la curent cu ceea ce lucreaza alesii, \u00een afara cazurilor \u201ede senzatie\u201c. Tare bine ar fi daca acest lucru ar avea loc si daca am putea urmari concret activitatea si mai ales prestatia parlamentarilor, iar mass-media ar interveni critic si constructiv si nu doar c\u00e2nd senzationalul poate fi exploatat.
\nProblema unei reformari a Parlamentului este si ea la ordinea zilei si pare a fi una din chestiunile ce vor fi dezbatute la viitoarea si se pare apropiata revizuire a Constitutiei. Este drept ca avem senzatia unui exces al numarului alesilor. O reducere a lor ar fi binevenita, dar doar cu speranta ca cei care vor ram\u00e2ne pe dinafara nu vor fi cei mai \u00eendrituiti a-i fi membri! \u00cen schimb, o eliminare a uneia dintre cele doua Camere ar fi daunatoare si ascunz\u00e2nd primejdii antidemocratice.\u00a0 Nu \u00eent\u00e2mplator, \u00een 1866 Senatul a fost mentinut, desi cel anterior, \u00eenfiintat \u00een 1864, nu fusese dec\u00e2t un instrument \u00een m\u00e2inile domnitorului. I s-au dat atunci, \u00een 1866, prin Constitutie, doar \u201ehaine noi\u201c, el fiind \u201edemocratizat\u201c. Fara \u00eendoiala, o demarcatie a atributiilor\u00a0 ar fi binevenita, d\u00e2nd un caracter mai eficient Parlamentului \u00een ansamblu, dar mentinerea Senatului se impune ca un element de echilibru al unui sistem politic.
\n\u00cen acelasi timp, ar fi bine sa se revina \u00eenca la un element inspirat de vechea organizare a Senatului, prin care se cautase ca acest corp legiuitor sa fie o adunare a \u00eenteleptilor \u2013 \u00een vremea lui Cuza i se spunea Corp ponderator! \u2013, pretinz\u00e2ndu-se candidatilor o v\u00e2rsta minima. Tinerilor politicieni li se rezerva cu prioritate Camera, iar celor mai v\u00e2rstnici Senatul. Fara \u00eendoiala, av\u00e2nd \u00een vedere evolutiile, s-ar putea cobor\u00ee stacheta, dar evit\u00e2ndu-se \u00een general candidaturile prea tinere la Senat.
\n\u00cen existenta tarii, Parlamentul trebuie sa joace un\u00a0 rol esential, sa contribuie eficient la reforme si \u00eendreptari succesive, sa intervina critic, c\u00e2nd este cazul, pentru a corecta si chiar \u00eendruma activitatea executiva. Tribuna sa ar trebui sa fie un constant punct de atractie pentru mass-media, iar activitatea parlamentara ar trebui sa fie \u00eenfatisata interesului general, fiind aceasta si calea unui control al opiniei publice privind activitatea executivului, dar si al alesilor tarii. Aceasta cale, a unei reale transparente, poate ajuta la iesirea multora din starea actuala de comportament si a-i determina sa urmareasca cu interes scena politica a tarii, parasind daunatoarea zona a nepasarii si a indiferentei electorale!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
P\u00e2na \u00een Decembrie 1989, viata noastra se desfasura \u00eentr-un\u00a0 singur sens, cu un ritual care simula democratia. C\u00e2nd a avut loc marea rasturnare, am sperat ca sensurile democratiei se vor instala multiform, dar \u2013 din pacate \u2013 viata politica, renascuta \u00een haine noi, a luat o \u00eentorsatura care de departe nu ne poate satisface. Ignor\u00e2ndu-se… Cite\u0219te mai mult »Reprezentarea noastra<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[8755,8756],"class_list":["post-15269","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-democratia","tag-ritualuri-sociale"],"views":995,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15269","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15269"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15269\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15269"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15269"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15269"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}