{"id":15259,"date":"2013-04-11T12:55:30","date_gmt":"2013-04-11T10:55:30","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15259"},"modified":"2015-01-15T16:20:52","modified_gmt":"2015-01-15T14:20:52","slug":"doua-evenimente","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/doua-evenimente\/","title":{"rendered":"Dou\u00ee evenimente"},"content":{"rendered":"

Sa ne oprim, de data asta, la doua evenimente petrecute recent: summit-ul BRICS de la Durban \u2013 Africa de Sud si noul esec al ONU \u00een tentativa de a adopta Tratatul de\u00a0 reglementare a comertului mondial cu arme clasice cunoscut cu acronimele TCA. Nu exista o legatura \u00eentre aceste evenimente, nici macar una indirecta, dar \u00eencarcatura lor politica pe scena internationala\u00a0 merita atentie.<\/strong> <\/em>
\nBRICS, noi perspective pentru cooperarea de grup<\/strong>
\nAnaliza rezultatelor celei de a IV-a reuniuni la v\u00e2rf a Grupului BRICS (Durban, 24-26 martie) i-a facut pe unii analisti sa considere ca rezultatele nu sunt pe masura asteptarilor. Cauza ar fi modul de alcatuire eterogena a grupului, din state care politic au \u00eenca destule de \u00eempartit (India si China, de ex.), iar economic aproape toate trebuie sa faca fata unei competitii dezechilibrate cu China devenita a doua putere mondiala a lumii. Si, totusi, lucrurile nu stau chiar asa. Summit-ul de la Durban s-a soldat cu \u00eentelegeri importante \u00een privinta cooperarii economice, financiare si comerciale. Iar acestea trebuie socotite\u00a0 un mare pas spre consolidarea cooperarii politice si economice la nivelul acestei originale, chiar daca si eterogene, structuri de putere alternativa la Europa si Statele Unite. Declaratia comuna adoptata la sf\u00e2rsitul reuniunii reafirma hotar\u00e2rea sefilor celor cinci state membre ale grupului de a se consulta pe subiectele economice si politice de actualitate. \u00cen privinta reformei ONU, de exemplu, optiunile sunt aproape concordante. Cei cinci s-au pl\u00e2ns ca doar China si Rusia sunt membre permanente \u00een Consiliul de Securitate. Aceasta indica o directie de actiune comuna menita sa sprijine cererile mai vechi ale Braziliei, Africii de Sud si Indiei de a deveni membre permanente ale Consiliului. \u00cenca si mai importanta pentru viitor se va dovedi hotar\u00e2rea celor cinci sefi de stat de a crea o Banca de investitii pentru dezvoltare. Proiectul, nu mai este nevoie de demonstratie, arata frustrarile celor cinci state provocate de politicile Bancii Mondiale si Fondului Mondial International. Oficial, initiativa crearii unei banci a statelor emergente este motivata de necesitatea sustinerii financiare a proiectelor de infrastructura \u00een statele \u00een curs de dezvoltare. Asa st\u00e2nd lucrurile, este clar ca Africa devine o tinta precisa. Tocmai \u00een momentul \u00een care continentul african se contureaza ca teritoriu al confruntarilor dintre gigantii lumii. Ca prima reactie a specialistilor, merita mentionat faptul ca initiativa crearii Bancii este suspectata de pregatirea unei retrageri a statelor grupului BRICS din Banca Mondiala si din Fondul Mondial International, institutii aflate, de la creare, sub controlul Statelor Unite. Parerea este avansata de John Mashaka, analist de la Wells Fargo Capital Markets. Sa mai precizam ca, deocamdata, la Durban, cei cinci sefi de stat au cerut marirea cotei de vot la FMI a statelor pe care le conduc. Ceea ce ar echivala cu o diminuare a controlului de care aminteam mai sus. Este de presupus ca lucrurile nu vor fi simple. Participantii la summit au convenit, \u00een principiu, ca fiecare dintre cele cinci state sa aiba o cota egala, de 10 miliarde de euro, la deschiderea Bancii. Problema va intra \u00een analiza ministrilor de finante. Specialistii considera ca, deocamdata, lu\u00e2nd \u00een calcul toate riscurile din perioada de criza, singura \u00een masura sa se angajeze fara rezerve \u00een acest proiect este China. Occidentalii optimisti spera ca dificultatile celorlalti patru parteneri sa \u00eempiedice crearea bancii. Va fi sau nu realizat acest proiect, se va vedea \u00een cur\u00e2nd. Ceea ce se poate constata de pe acum este realitatea, tot mai bine conturata, ca China apare \u00eentr-o situatie privilegiata \u00een viitoarele planuri africane ale statelor BRICS. O confirma si faptul ca presedintele Xi Jinping este singurul sef de stat din grup care a facut un turneu pe continentul african, \u00eenainte si dupa summit-ul de la Durban. Cu ani \u00een urma, China si-a fixat, ca strategie, trei obiective majore privind Africa: sa dispuna de un rezervor de voturi la ONU, sa-si asigure o parte din resursele de energie de care economia chineza are nevoie concomitent cu crearea de debuseuri pentru industria ei si sa izoleze Taiwanul.\u00a0 P\u00e2na acum, diplomatia extrem de dinamica a Beijingului a sustinut cu brio aceasta strategie. Din 2006, anul \u00een care a fost organizat primul summit chino-african, China a devenit primul furnizor \u00een Africa subsahariana si cel mai mare investitor \u00een sectoare strategice pentru economia statelor de pe continent: energie, minerit, exploatari forestiere, textile, telecomunicatii, echipamente industriale. Merita sa semnalam si participarea Chinei la operatiuni de mentinere a pacii, sub drapelul Natiunilor Unite \u00een Sudan, Liberia, Republica Democratica Congo.
\nC\u00e2t timp va mai rata ONU <\/strong>
\nsa se impuna?<\/strong>
\nTentativa ONU de a reglementa printr-un nou tratat international comertul mondial cu arme a esuat pentru a doua oara la sf\u00e2rsitul lui martie. Tratatul a fost pregatit timp de sapte ani si trebuia finalizat \u00een cadrul unei conferinte speciale. Printr-o decizie a Adunarii generale a ONU, sustinuta de Statele Unite si Rusia, forma finala a proiectului trebuia sa \u00eentruneasca votul tuturor celor 193 de state membre ale organizatiei. Potrivit AFP, obiectivul politic urmarit prin TCA a fost ambitios. El urmarea interzicerea completa a comertului cu arme care prezinta ,,risc preponderent\u201c \u00een actiuni de violare a drepturilor omului, acte de terorism sau de crima organizata. Dupa mai multe amendamente depuse de Rusia, China, Statele Unite, Marea Britanie si Franta, \u00een proiectul Tratatului au mai ramas sapte tipuri de arme conventionale: tancuri, avioane, artilerie de lupta si unele arme din categoria celor ,,usoare\u201c. Se ajunsese la o acomodare a pozitiilor acestor state, cele mai mari exportatoare de arme. Cu toate acestea, aprobarea Tratatului s-a lovit de obstructia Coreei de Nord, Iranului si Siriei. Promotorii votului unanim, \u00een spatele caruia se ghiceste suspiciunea de a dispune de p\u00e2rghia votului \u00een cazul \u00een care evolutiile nu le-ar conveni, au pregatit fara sa vrea o capcana folosita de state belicoase aflate sub sanctiuni ONU.
\nONU este din nou depasita de amploarea implicarii industriei de armament \u00een conflictele militare de azi. Prezenta fortelor speciale \u00een operatiuni la vedere sau clandestine este tot mai mare. Pericolul razboiului asimetric, notiune \u00eenca straina pentru multa lume, a devenit o realitate fierbinte. Pentru ca cititorul sa-si faca o idee despre acest tip de amenintare reproduc dintr-un studiu publicat de Philippe Leymarie \u00een revista ,,Mani\u00e8re de voir\u201c (decembrie 2012\/ianuarie 2013) un scurt fragment. ,,Desi razboiul rece a luat sf\u00e2rsit, scrie autorul studiului, conflictele militare s-au \u00eenmultit pe \u00eentreaga planeta. Ele au luata o turnura noua, iar doctrinele strategice \u00eencearca sa defineasca (de fapt sa inventeze) cine este \u00abinamicul\u00bb. (Doctrinele) sunt nevoite sa se adapteze la evolutii imprevizibile \u2013 \u00een special la luptele urbane \u2013 si la bulversari tehnologice spectaculoase care schimba legile razboiului. Marturii stau folosirea masiva de catre Statele Unite a dronelor care pot ucide la distanta; cercetarile privind fabricarea de medicamente ca agenti ofensivi extrem de ucigatori; utilizarea cibervirusilor \u00een conflicte care opun Israelul si Iranul. \u00cenainte de a fi declarat oficial, razboiul devine astfel un mod normal al gestionarii crizelor, cu toate pericolele pe care acestea le antreneaza\u201c. \u00cen aceste conditii, reprezentantii la ONU ai statelor membre nu au reusit nici macar sa adopte o reglementare care se refera la armele conventionale. Indiferent cine a blocat aprobarea, esecul arata incapacitatea ONU de a impune masuri de pace \u00een conformitate cu Carta dupa care se guverneaza. Pentru ca nimeni nu poate sa sustina ca un Tratat pentru reglementarea comertului cu arme, fi ele si conventionale, nu ar fi fost un instrument util, limitat desigur, dar util organizatiei \u00een masurile pe care le ia pentru impunerea pacii. State belicoase, Coreea de Nord, Siria si Iranul au blocat aprobarea Tratatului. Dar ONU stia cu cine are de-a face si ar fi trebuit sa ia masuri pentru limitarea manevrelor acestora. Un paradox al comertului cu arme, ca sa exemplificam cumva nevoia de control \u00eentr-un astfel de domeniu, \u00eel traiesc nefericit soldatii francezi antrenati \u00een razboiul din Mali. \u00cempotriva lor, djihadistii rebeli lupta cu armele v\u00e2ndute de Paris, cu ani \u00een urma, liderului libian Muammar Gaddafi!
\nSa fim, totusi, optimisti. Dosarul TCM va fi trimis \u00een Adunarea generala unde Tratatul va putea fi aprobat cu doua treimi de voturi. \u00centrebarea de mai sus ram\u00e2ne, \u00eensa, valabila: c\u00e2t timp va mai rata ONU sa se impuna?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Sa ne oprim, de data asta, la doua evenimente petrecute recent: summit-ul BRICS de la Durban \u2013 Africa de Sud si noul esec al ONU \u00een tentativa de a adopta Tratatul de\u00a0 reglementare a comertului mondial cu arme clasice cunoscut cu acronimele TCA. Nu exista o legatura \u00eentre aceste evenimente, nici macar una indirecta, dar… Cite\u0219te mai mult »Dou\u00ee evenimente<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4],"class_list":["post-15259","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial"],"views":1002,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15259","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15259"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15259\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15259"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15259"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15259"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}