Alt \u201emuschetar\u201c din patrulaterul de geniu al tenisului interbelic francez, Jean Ren\u00e9 Lacoste,
\ns-a nascut la Paris, \u00een arondismentul 10, dintr-o familie fac\u00e2nd parte din \u00eenalta burghezie industriala. Tatal sau, pe nume Jean-Jules, a fost
\nla r\u00e2ndu-i un excelent sportiv, vicecampion de canotaj
\nal Frantei \u00een 1890. Proprietar
\nal celebrei fabrici
\nde automobile de lux si
\nde motoare de avion
\nHispano-Suiza, Lacoste senior si-a educat fiul \u00een spiritul unei seriozitati care se va regasi
\nulterior \u00een apetitul acestuia
\npentru studii tehnice si mai ales pentru un tenis excesiv de geometrizat.
\nCumva pentru a atenua aceasta pornire fata de spiritul geometric, Ren\u00e9 Lacoste va \u00eencerca sa-si varieze foarte mult jocul pe court, devenind un formidabil tehnician. Inteligenta, imaginatia si taria de caracter, dar nu \u00een ultimul r\u00e2nd incredibila precizie, i-au atras porecle precum \u201ecrocodilul\u201c sau \u201ealigatorul\u201c! Dupa ce si-a asezat \u00een cui racheta de tenis, el a inventat numeroase instrumente si procedee industriale, cireasa pe tort fiind ideea de a deveni initiatorul unei noi linii de moda \u00een sportul alb, \u00eentreprindere extrem de prospera si \u00een zilele noastre. (\u00cen acest sens, sa ne amintim ca americanul Andy Roddick, fost lider ATP, a \u00eencheiat \u00een 2005 cu firma Lacoste un contract pe cinci ani, iancheul av\u00e2nd de primit impresionanta suma de douazeci si cinci de miloane de dolari!) Emblema echipamentului Lacoste a fost, cum altfel, imaginea \u201ecrocodilului\u201c din perioada c\u00e2nd Ren\u00e9 facea ravagii pe terenul de tenis.
\nDe altfel, fostul campion este cel care a inventat prima racheta din otel, amenint\u00e2nd serios monopolul rachetelor din esenta de lemn. Firma americana Wilson a cumparat brevetul francezului pentru racheta metalica cu rama circulara, iar Billie Jean King si Jimmy Connors au c\u00e2stigat, \u00eempreuna cu alti c\u00e2tiva tenismeni si jucatoare, folosind aceasta \u201earma\u201c, nu mai putin de patruzeci si sase de titluri de Mare Slem, la simplu, dublu si dublu mixt, \u00een perioada anilor 1966-1978!
\nPalmaresul lui Lacoste este unul de o \u00eenalta tinuta, fiind, din acest punct de vedere, perfect comparabil cu cel al marelui sau prieten, coleg si rival, Henri Cochet. Ren\u00e9 s-a impus \u00een trei r\u00e2nduri la Roland Garros, \u00een 1925, 1927 si 1929, a c\u00e2stigat Wimbledon-ul \u00een 1925 si 1928, iar la Forrest Hills a triumfat \u00een 1926 si 1927. C\u00e2t priveste rezultatele obtinute \u00een Cupa Davis, ele lasa bouche b\u00e9e pe orice prezumptiv c\u00e2rtitor: treizeci si doua de victorii si opt \u00eenfr\u00e2ngeri la simplu, opt meciuri c\u00e2stigate si trei pierdute la dublu.
\nUltimul dintre \u201emuschetari\u201c, Jacques Marie Stanislas \u201eToto\u201c Brugnon, parizian si el, dar din arondismentul 8, se trage dintr-o familie ilustra, care provenea din regiunea Franche-Compt\u00e9. Tatal sau, Jean-Baptiste Marie Henri Brugnon, s-a ilustrat ca unul dintre cei mai talentati avocati ai Curtii de Apel de la Paris, fiind frecvent invocat \u00een epoca drept unul dintre cei mai mari oratori din Hexagon.
\nApasat probabil de personalitatea paterna, \u201eToto\u201c, desi extrem de talentat si beneficiind de o exceptionala stap\u00e2nire a tehnicii tenisistice, nu a izbutit nicic\u00e2nd sa sparga bariera psihica dintre campion si pretendent. La simplu, singura lui performanta notabila a fost o semifinala disputata \u00een 1926 pe gazonul de la Wimbledon. \u00cen schimb, simtindu-se \u201eacoperit\u201c de partenerul de dublu, Brugnon avea sa-si dea adevarata masura a valorii sale prin titlurile cucerite fac\u00e2nd echipa ba cu Henri Cochet, ba cu Jean Borotra, ba cu Suzanne Lenglen. El a triumfat astfel \u00een 1927, 1930 si 1932 (alaturi de Cochet), iar \u00een 1928 si 1934 (\u00eempreuna cu Borotra) la Roland Garros (si sa nu uitam de titlurile la dublu mixt, cucerite \u00een 1925-1926, pe c\u00e2nd facea pereche cu miss Lenglen!); la Wimbledon a c\u00e2stigat cu Cochet \u00een 1926 si 1928, apoi, fac\u00e2nd echipa cu Borotra, si-a adjudecat titlul \u00een 1932-1933; alaturi de \u201ebascul zburator\u201c, avea sa se impuna la Melbourne \u00een 1928.
\nToti cei patru \u201emuschetari\u201c au fost \u00eennobilati cu titlul de ofiteri ai Legiunii de Onoare, o distinctie pe care nu o primesc dec\u00e2t cele mai de seama personalitati ale Frantei. Evident, istoria sportului alb, dar mai cu seama legenda Cupei Davis, le datoreaza imens acestor entuziasti, geniali si mari tenismeni care au fost Henri, Ren\u00e9, \u201eToto\u201c si Jean, niste campioni cum Hexagonul nu se stie daca si c\u00e2nd va mai avea…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"