Prezenta Rom\u00e2niei ca invitat de onoare la Salonul Cartii de la Paris este de acum un eveniment amplu comentat \u00een media din Rom\u00e2nia pentru a reveni asupra importantei sale. El este important si pentru mediile culturale franceze, fiecare editor tine sa aiba un stand, sa-si lanseze ultimele aparitii, sa participe direct sau printr-unul din autorii publicati la dezbaterile organizate pe durata Salonului. Printre numeroasele mese rotunde organizate, care mai de care mai atragatoare prin tema propusa si prin participanti, una mi s-a parut \u00een mod deosebit interesanta, pentru ca se refera la esenta actului de promovare a literaturii rom\u00e2ne \u00een spatiul francofon: Comment promouvoir la litt\u00e9rature roumaine?
\nCa participanta, mi-am luat rolul \u00een serios si am cogitat \u00eendelung nu at\u00e2t la cauzele pentru care literatura rom\u00e2na nu are \u00eenca imaginea identitatii sale depline, c\u00e2t la remedierile ce pot fi aduse, \u00een aceasta problema. Cauzele pornesc de la faptul ca editorii francezi (mai larg, francofoni) nu au acces direct la literatura de limba rom\u00e2na \u2013 o evidenta, desigur \u2013, si ajung la productiile literare rom\u00e2nesti prin diverse retele, dintre care esentiale sunt t\u00e2rgurile de carte cu cataloagele editurilor si fisele de lectura \u00eentocmite de persoane capabile sa \u00eenteleaga limba rom\u00e2na, asa-numitii \u201electeurs\u201c, dar mai ales de traducatori. Rolul preponderent al promovarii literaturii le revine lor, \u00een special c\u00e2nd e vorba de literaturi mai putin cunoscute. De unde si aspectul subiectiv al publicarilor, o chestie de gust, dar si de cunoastere profunda (sau nu) a fenomenului literar rom\u00e2nesc.
\n\u00cen ultimii ani, au aparut tinerii traducatori, cu entuziasmul caracteristic v\u00e2rstei si cu apetenta pentru scrieri care le corespund sau \u00een care au vazut o lume nebanuita, o literatura necunoscuta. Lor li se datoreaza \u00een mare masura publicarea titlurilor pe care Salonul de la Paris le-a pus sub ochii publicului francofon. Dar ele nu constituie o literatura (ar fi absurd sa aiba aceasta ambitie) si nici nu dau singure imaginea literaturii rom\u00e2ne. Pentru a avea o imagine c\u00e2t de c\u00e2t relevanta a acestei arii literare, ar trebui incluse marile opere rom\u00e2nesti care au jalonat istoria literara rom\u00e2neasca. Nu at\u00e2t autori, c\u00e2t opere! Criticii rom\u00e2ni stiu despre ce este vorba: cum sa schitezi, de exemplu, literatura rom\u00e2neasca fara \u201eLumea \u00een doua zile\u201c \u2013 referinta si punte peste timp \u00eentre un Camil Petrescu si autorii contemporani; cum sa schitezi literatura rom\u00e2na fara \u201eMorometii\u201c sau \u201eDelirul\u201c, fara \u201e\u00centunecare\u201c sau \u201eEnigma Otiliei\u201c, fara \u201eBaltagul\u201c sau \u201eMara\u201c\u2026 da, \u201eMara\u201c lui Slavici, o carte care se citeste \u00eenca usor. Nu vreau sa fiu taxata de paseism; se \u00eent\u00e2mpla \u00eensa ca traind de treizeci de ani \u00een Franta, misc\u00e2ndu-ma printre oameni care citesc (si comenteaza), sa observ si sa \u00eenregistrez evantaiul de gusturi.
\nDeformatie de traducator, pasionat de cartile \u00eenvatate din scoala, dar si de cele pe care le-a descoperit singur, si dornic sa le faca si altora cunoscute. Ah! traducatorul, omul cu cea mai inconfortabila pozitie: asezat la vad, \u00eentre doua maluri, pod \u00eentre culturi, \u00eentre mentalitati, le passeur! Omul cu cea mai r\u00e2vnita dintre pasiuni: gust\u00e2nd doua culturi deodata, simtind (sau av\u00e2nd impresia ca simte) cum se g\u00e2ndeste si cum se scrie \u00een cele doua arii lingvistice diferite! Ah, traducatorul de literatura scrisa \u00eentr-o limba care nu este de mare circulatie! Lui \u00eei revine p\u00e2na la urma si rolul de selectioner; bariera limbii face ca editorul francez, mai larg spus, francofon, neav\u00e2nd acces direct la opera, sa faca apel la un traducator sau la un lector. Dar fiecare are gustul lui, subiectivismul lui. Cum sa ajungi la o forma de prezentare obiectiva? Cum sa ajungi (\u00een ipoteza ca nu cunosti limba rom\u00e2na) la ceea ce se publica si are o valoare certa \u00een Rom\u00e2nia?
\nPoate prin reviste \u00een limba franceza cu prezentari de carte si traduceri de c\u00e2teva pagini. Reviste \u201eneutre\u201c, care fac acest lucru pentru alte literaturi, destinate \u00een primul r\u00e2nd editorilor francofoni si \u201eumpl\u00e2nd\u201c astfel un vid, o carenta. Cu articole facute de persoane care au o idee mai larga\/critica despre literatura rom\u00e2na, care sunt capabile sa plaseze un autor \u00een coordonatele unei literaturi, scrise de oameni capabili sa distinga o scriere absolut originala de o \u201e\u00eencercare\u201c, un roman de fond de unul care se va lasa repede la fund\u2026
\nSa fim \u00eentelesi: nu sunt \u00eempotriva literaturii tinerilor, o citesc cu placere si o promovez cu entuziasm! De trei ani chiar oficial, de c\u00e2nd, la solicitarea \u201eFestival du Premier roman de Chamb\u00e9ry\u201c care s-a deschis si debutantilor rom\u00e2ni \u00een proza (roman), am \u00eenfiintat la Lyon un grup de lectura (si dupa modelul lui, \u00een anul urmator, unul si la Chamb\u00e9ry si la Paris). Este o alta modalitate de a promova literatura rom\u00e2na \u00een spatiul francofon. Din vreo zece debutanti, grupul nostru de lectura alege trei, clasati \u00een ordinea \u00een care au placut; datele sunt centralizate la Chamb\u00e9ry, se face din nou clasamentul \u00een functie de rezulatele obtinute de la cele trei grupuri. Astfel, \u00een primul an o t\u00e2nara debutanta absolut necunoscuta se impunea prin prospetimea stilului si migala scrisului aproape cinematografic, prin tusele de lumina si personajele adevarate, fara contorsionari inutile: Corina Sabau cu romanul sau de debut \u201eBlocul 29, apartamentul 1\u201c aparut la Polirom.
\nStiu ca a placut atunci \u00een mod deosebit si romanul lui Ovidiu Pop, \u201eTrikster\u201c, dar si un roman foarte interesant, semnat de Adrian Chivu, \u201eCaiet de desen\u201c, publicat la Curtea Veche Publishing. Cititorii acestor carti, membrii grupului nostru, nu au veleitati critice, au doar pasiunea cititului si a cartilor bine scrise, majoritatea au terminat o facultate sau o termina, si aproape toti sunt foarte tineri. Gusturile ne sunt apropiate, dar alegerea laureatului se face \u00een deplina independenta, uneori nu fara pareri de rau, c\u00e2nd \u00eentre primul si al doilea laureat, spre exemplu, este o diferenta de doar un vot! Asa cum s-a \u00eent\u00e2mplat anul trecut, c\u00e2nd, dupa entuziasmul incontestabil pe care l-a st\u00e2rnit lectura romanului \u201eAcasa, pe c\u00e2mpia Armaghedonului\u201c (publicat la Polirom) de Marta Petreu (debutanta \u00een roman!), a trebuit sa acordam locul doi lui Catalin Pavel cu \u201eAproape a saptea parte a lumii\u201c (Editura Humanitas), un roman cu mare deschidere, inteligent si original (si ca scris, si ca subiect), iar locul trei Adinei Rosetti pentru \u201eDead line\u201c (Editura Curtea Veche Publishing), un roman despre o alta Rom\u00e2nie dec\u00e2t cea stiuta. Anul acesta surpriza a venit de la un t\u00e2nar iesean, Florin Irimia, cu romanul \u201eDefekt\u201c, publicat la Editura Brumar, urmat (la lupta str\u00e2nsa!) de romanul Simonei Sora, \u201eHotel Universal\u201c, o subtila si misterioasa scriere amintind de Mateiu Caragiale.
\nFestivalul din Chamb\u00e9ry nu asigura si traducerea obligatorie \u00een limba franceza, el este totusi o trambulina. Dovada: dintre cartile si numele enumerate mai sus, doua au fost retinute de catre un editor: Adina Rosetti e publicata la Mercure de France, si Marta Petreu la Editura L\u2019\u00c2ge d’Homme, unde este precedata de Mateiu Caragiale, Blaga, Vintila Horia, \u00eentre altii. Iar Catalin Pavel este momentan \u00een lectura la o buna editura fanceza. Ca prim lector al acestor carti, \u00eencerc bucuria descoperirii si nerabdarea \u00eempartasirii, a comunicarii pretioasei pepite. Direct, editorilor, dar si \u00een reviste (nu numai celor care se adreseaza tot rom\u00e2nilor din Franta), ci mai ales unor reviste care se adreseaza publicului si editorilor francezi \u00een cautare de noi talente.
\nLa masa rotunda la care am participat, moderata de criticul Michel Crepu, se aflau si aceste doua instante ce conlucreaza la promovarea literaturilor Europei (implicit a celei rom\u00e2nesti): le Festival de Chamb\u00e9ry reprezentat de directoarea sa V\u00e9ronique Bourlon, si Martine Delort, redactor al inspirat intitulatei reviste l\u2019Atelier du Gu\u00e9. Cu un astfel de nume (gu\u00e9 = vad), traversarea \u00een spatiul francofon pare mai mult dec\u00e2t posibila.
\nDesigur, si instanta rom\u00e2na oficiala, ICR, poate ajuta, dincolo de subventiile la care r\u00e2vneste TOT editorul strain, la promovarea literaturii rom\u00e2ne prin revistele existente; de ce, spre exemplu, \u201eLettre Internationale\u201c nu ar publica c\u00e2te o prezentare de autor\/carte, plus c\u00e2teva pagini traduse \u00eentr-o limba de mare circulatie \u00een fiecare dintre numerele sale? Pe vremea c\u00e2nd se publica numai \u00een Franta, \u201eLettre Internationale\u201c si-a asumat un rol major prezent\u00e2nd publicului fancez autori \u00eenca necunoscuti cu articole de fond si traduceri, gratie acestei reviste au aparut, spre exemplu, primele fragmente traduse din Norman Manea, poezii de Sorescu etc\u2026
\nFolosind poate si colaborarea unor traducatori si specialisti care locuiesc \u00een strainatate, \u00een asa fel \u00eenc\u00e2t cererea si oferta sa fie rezonante. Autorii nostri rom\u00e2ni merita c\u00e2teva sacrificii! Afluenta si atentia publicului de-a lungul acestui ultim Salon demonstreaza ca Literele rom\u00e2nesti st\u00e2rnesc interes si admiratie \u00een continuare.<\/p>\n
<\/p>\n
FLORICA COURRIOL<\/strong> Prezenta Rom\u00e2niei ca invitat de onoare la Salonul Cartii de la Paris este de acum un eveniment amplu comentat \u00een media din Rom\u00e2nia pentru a reveni asupra importantei sale. El este important si pentru mediile culturale franceze, fiecare editor tine sa aiba un stand, sa-si lanseze ultimele aparitii, sa participe direct sau printr-unul din autorii… Cite\u0219te mai mult »La Salonul Cartii de la Paris: Comment promouvoir la litt\u00e9rature roumaine?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[8739,8740],"class_list":["post-15223","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-salonul-cartii-de-la-paris","tag-scriitori-romani-promovati-in-europa"],"views":1309,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15223","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15223"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15223\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15223"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15223"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15223"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\nCharg\u00e9e de cours \u00e0 l\u2019Ecole Normale Sup\u00e9rieure de Lyon si traducatoare<\/strong><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"