{"id":15208,"date":"2013-04-04T11:45:24","date_gmt":"2013-04-04T09:45:24","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15208"},"modified":"2013-04-09T13:34:10","modified_gmt":"2013-04-09T11:34:10","slug":"literatura-fata-cu-ideologia-extremei-drepte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/literatura-fata-cu-ideologia-extremei-drepte\/","title":{"rendered":"Literatura fata cu ideologia extremei drepte"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Mirela Ioana Lazar, <em>Literatura ca arma ideologica. \u201eRomanul angajat\u201c rom\u00e2nesc si spaniol \u00een anii tulburi ai fascismului si doua studii de caz: Mircea Eliade si Camilo Jos\u00e9 Cela,<\/em> Cluj-Napoca, Editura Casa Cartii de Stiinta, 2013<\/strong><\/p>\n<p>&nbsp;<\/p><\/blockquote>\n<p>Hispanista Mirela Ioana Lazar a publicat la Editura Casa Cartii de Stiinta din Cluj-Napoca volumul intitulat \u201eLiteratura ca arma ideologica\u201c, o vasta lucrare de doctorat convertita \u00eentr-o carte, ca si \u201eEvreul improbabil. Mihail Sebastian: o monografie ideologica\u201c, eclatantul debut editorial al criticului si istoricului literar Mihai Iovanel. Subscriu aici la observatia lui Ion Simut privind o tendinta simptomatica, favorabila monografismului ideologic, preocuparii si efortului de integrare a unui scriitor sau altul \u201e\u00eentr-o dezbatere ideologica semnificativa pentru epoca si pentru personalitatile implicate\u201c. Un eseu monografic este \u201eEstetica lui Norman Manea\u201c de Claudiu Turcus. \u201eLiteratura ca arma ideologica\u201c e si o monografie. De la bun \u00eenceput tin sa remarc un fapt ce mi se pare foarte important, mai ales \u00een cazul unor carti de acest gen al caror stil este p\u00e2ndit de ariditate; si anume ca lucrarea Mirelei Ioana Lazar, \u00eenainte de toate una de istorie si literatura comparata, este bine scrisa. Stilul, pe alocuri eseistic, confera lecturii o atractivitate pe masura interesului firesc suscitat de o asemenea tema pe c\u00e2t de complexa, pe at\u00e2t de incitanta. Cu o mare densitate de date, informatii, idei, concepte, conexiuni, textul lucrarii-teza de doctorat, trecut \u00eentre copertile unei carti destinate, cel putin teoretic, unui public ceva mai larg dec\u00e2t unui cerc restr\u00e2ns de specialisti, mai putea fi totusi ameliorat. Desi autoarea a structurat-o, din motive de sistematizare, \u00een trei \u201eparti\u201c, volumul are, \u00een fond, doua mari sectiuni, de altfel anuntate \u00een tot at\u00e2tea subtitluri. Prima priveste \u201e\u00abRomanul angajat\u00bb rom\u00e2nesc si spaniol \u00een anii tulburi ai fascismului\u201c; cealalta cuprinde doua studii de caz: Mircea Eliade si Camilo Jos\u00e9 Cela. Este vorba de o vasta lucrare pluridisciplinara \u2013 cum o caracterizeaza Ion Vartic \u2013 \u201edin mai multe directii documentata (cu bibliografie istorica, politica, filosofica, sociologica, literara etc.), \u00een care informatiile despre extrema dreapta spaniola si despre literatura falangista sunt o importanta premiera pentru cultura rom\u00e2neasca\u201c. C\u00e2t priveste studiile de caz, posibilul lector s-ar putea \u00eentreba: de ce Mircea Eliade si Camilo Jos\u00e9 Cela?! Mi se pare ca un raspuns edificator \u00eel da acelasi \u00eenvatat critic, istoric literar si istoric al culturii: opera celor doi scriitori, desi implicati \u00een extrema dreapta, \u201enu este aservita unor \u00abcomandamente ideologice\u00bb\u201c. Autoarea \u2013 apreciaza Ion Vartic \u2013 \u201eaduce o noutate absoluta pentru cultura rom\u00e2na prin contributia sa la acoperirea unei lacune bibliografice privitoare la relatia literaturii cu istoria si ideologia \u00een opera prozatorului spaniol\u201c. Dar sa ne \u00eentoarcem. \u00cen partea \u00eent\u00e2i a cartii, cercetatoarea, care preda limba spaniola si literaturile spaniola si hispano-americana la Universitatea \u201eBabes-Bolyai\u201cdin Cluj, reconstituie si analizeaza o perioada \u00een care s-a produs ascensiunea extremei drepte \u00een Europa (deceniul al patrulea al secolului trecut), capitole distincte consacr\u00e2ndu-li-se legionarismului rom\u00e2nesc si falangismului spaniol \u2013 \u201edoua fete ale fascismului european\u201c. Autoarea contextualizeaza si identifica pe baza unei documentari riguroase factorii favorizanti \u00een procesul nasterii, cresterii si descresterii miscarilor de extrema dreapta, rolul unor intelectuali de prim plan \u00een acest proces determinat de cauze multiple, inclusiv al unor mari scriitori, dar, fireste, \u00een primul r\u00e2nd al unor lideri charismatici si chiar mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, precum, \u00een Rom\u00e2nia, Corneliu Zelea Codreanu, iar \u00een Spania \u2013 Primo de Rivera. Sunt valorificate documente, studii, diverse marturii menite sa contureze o imagine reala, sine ira et studio, a ceea ce s-a petrecut si cum s-a petrecut cu adevarat. De pilda, \u00eentre altele, autoarea face referire la o cunoscuta lucrare a lui Nicolas Nagy-Talavera, istoric maghiar de origine evreiasca din Transilvania: \u201eFascismul \u00een Ungaria si Rom\u00e2nia\u201c, \u00een care este evocat momentul c\u00e2nd istoricul l-a vazut pe Codreanu venit \u00een satul natal \u00een campanie electorala, autoritatile interzic\u00e2ndu-i \u00eensa sa vorbeasca, sa faca propaganda. \u00centr-o atmosfera de apasatoare emotie pentru cetatenii rom\u00e2ni si evrei din localitatea respectiva, un Corneliu Zelea Codreanu mut descinde de pe un cal alb spulber\u00e2ndu-le dintr-odata spaimele, sentimentele negre. Nagy-Talavera \u00eesi amintea, dupa mai bine de 25 de ani de la momentul evocat, ca \u201ebarbatul chipes, smead, \u00eenalt, \u00eembracat \u00eentr-un costum alb, rom\u00e2nesc\u201c avea o aura de magie: \u201eN-am putut vedea nimic monstruos sau rau \u00een el. Ba chiar dimpotriva. Z\u00e2mbetul sau copilaros, sincer, radia asupra multimii celor saraci si parea sa fie una cu multimea si, totodata, \u00een mod misterios departe de ea. Charisma este un cuv\u00e2nt nepotrivit pentru a defini forta stranie emanata de acest om. Poate el apartinea pur si simplu padurilor, muntilor si furtunilor de pe culmile Carpatilor\u2026 Si astfel statea \u00een mijlocul multimii \u00een tacere. Nu era nevoie sa vorbeasca\u2026 De mai mult de un sfert de veac n-am uitat niciodata \u00eent\u00e2lnirea cu Corneliu Zelea Codreanu\u201c. Am reprodus acest citat pentru a sublinia, daca mai era nevoie, o idee exprimata si de Mirela Ioana Lazar care stabileste similitudinile, dar si deosebirile esentiale dintre legionarismul autohton si falangismul spaniol. Una dintre similitudini priveste destinele, nu doar politice, ale liderilor celor doua miscari: Codreanu (n. 1899) si Primo de Rivera (n. 1903), ambii ucisi \u00een \u00eenchisoare \u00een 1938 si, respectiv, 1936. Fouch\u00e9 spusese ceva ce ar trebui sa fie deviza oricarei puteri: mai grava dec\u00e2t o crima politica este o greseala politica. Guvernele, autoritatile, cum reaminteste si autoarea, comit, nu o data, greseli politice care pot avea consecinte devastatoare, precum a fost si lichidarea fizica a celor doi, ideologia si actiunile lor capat\u00e2nd astfel \u201eo noua dimensiune mitica\u201c, iar ei o aura de martiri, de eroi mitici. Autoarea are dreptate sa afirme ca istoria Falangei si a Legiunii ar fi fost alta daca liderii lor n-ar fi fost ucisi \u201edar nu stim daca istoria Spaniei si cea a Rom\u00e2niei ar fi fost mai senine. Cert este ca ei aveau multe \u00een comun: au fost initiatorii miscarilor fasciste din cele doua tari, creatori, fiecare, ai unei \u00abscoli\u00bb a virtutilor morale \u00een sens fascist si sustinatori orgoliosi ai unei ideologii pe care o considerau originala chiar daca am\u00e2ndoi au acceptat sa participe la conferinta Internationalei fasciste de la Montreux, \u00een ianuarie 1935 \u2013, ei au lasat urme niciodata sterse \u00een biografia si memoria celor care i-au urmat pe acest drum, marc\u00e2nd \u00een acelasi timp, indelebil, evolutia istoriei nationale\u201c. Consemnez si o foarte importanta deosebire \u00eentre legionarismul rom\u00e2nesc si falangismul spaniol, relevata de Mirela Ioana Lazar. Falangismului, dincolo de \u201eura fata de evrei rezultata din asocierea lor cu bolsevismul\u201c, nu \u00eei este caracteristic antisemitismul, \u00een timp ce pentru legionarism antisemitismul era \u201ecomponenta fundamentala, pe l\u00e2nga ortodoxism\u201c. Explicatia: \u201eSpania \u00abrezolvase\u00bb chestiunea \u00eenca de la \u00eenceputul secolului al XVI-lea\u201c.<br \/>\nLu\u00e2nd \u00een considerare si contributiile altor autori care au abordat din diverse perspective istoria si problematica extremei drepte, precum si traiectoria unor reprezentanti de frunte si ideologi ai ei, Marta Petreu de exemplu, autoarea reconstituie climatul spiritual si ideologic \u00een care multi intelectuali din generatia t\u00e2nara \u2013 faimoasa generatie &#8217;27, cu al sau lider de necontestat Mircea Eliade \u2013 au fost stimulati de un anumit aer al epocii si au fost atrasi de extrema dreapta, unii simpatiz\u00e2nd cu Garda de Fier, al carei corespondent \u00een Spania a fost Falanga \u2013 \u201esingurul partid important apartin\u00e2nd dreptei fasciste\u201c cooptat la putere \u00een epoca dictaturii franchiste si av\u00e2nd \u201eo longevitate politica iesita din comun care face ca destinul sau sa se distinga de al celorlalte\u201c \u2013 , altii \u00eenregiment\u00e2ndu-se si milit\u00e2nd \u00een cadrul ei. 1933 este anul convertirilor \u201e\u00een masa\u201c, cu expresia autoarei, ale tinerilor intelectuali rom\u00e2ni. Cel care deschide, asa-zic\u00e2nd, coloana, \u00een 1932, este criterionistul Mihail Polihroniade. Dar \u2013 subliniaza Mirela Ioana Lazar \u2013 \u201eCazurile cele mai semnificative de adeziune la ideologia legionara sunt Eliade, Cioran si Noica, considerati ulterior v\u00e2rfuri ale culturii rom\u00e2ne. \u00cend\u00e2rjit apolitici initial, ei se simt atrasi, mai t\u00e2rziu, \u00een momente diferite si din motive diferite, la miscarea legionara, \u00een care fiecare poate gasi macar o latura afina personalitatii sale. Astfel, \u00eel vedem pe Eliade \u2013 autohtonist si \u00abmistic\u00bb si revoltat contra \u00abbatr\u00e2nilor\u00bb ce dominau c\u00e2mpul politic si cultural, pe Cioran \u2013 disperat de lipsa de altitudine valorica si de grandoare a culturii rom\u00e2ne, dar si admirator fanatic al revolutiei si al radicalismului leninist, ca si al dictaturii avans\u00e2nd glorioasa \u00een pas de mars, asa cum o vazuse \u00een Germania hitlerista, fara vreo componenta mistica si organicista, ci pled\u00e2nd pentru sincronizarea cu Apusul; pe Noica \u2013 preocupat de substanta profunda a rom\u00e2nismului si, punctual, tulburat si revoltat de uciderea \u00abCapitanului\u00bb\u201c.<br \/>\nTin\u00e2nd mereu aproape de firul tematic al cartii sale, Mirela Ioana Lazar observa \u2013 iar aici putem remarca o alta deosebire \u00eentre Falanga spaniola si Miscarea Legionara din Rom\u00e2nia \u2013 ca prima este \u201esingura care a dat, si \u00eenca din abundenta, o expresie artistica unei ideologii, multi dintre fondatorii, membrii marcanti si adeptii ei fiind scriitori si jurnalisti\u201c. <em><strong>(Va urma) <\/strong><\/em><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Mirela Ioana Lazar, Literatura ca arma ideologica. \u201eRomanul angajat\u201c rom\u00e2nesc si spaniol \u00een anii tulburi ai fascismului si doua studii de caz: Mircea Eliade si Camilo Jos\u00e9 Cela, Cluj-Napoca, Editura Casa Cartii de Stiinta, 2013 &nbsp; Hispanista Mirela Ioana Lazar a publicat la Editura Casa Cartii de Stiinta din Cluj-Napoca volumul intitulat \u201eLiteratura ca arma&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/literatura-fata-cu-ideologia-extremei-drepte\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Literatura fata cu ideologia extremei drepte<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[8731,8730],"class_list":["post-15208","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-literatura-ca-arma-biologica","tag-mirela-ioana-lazar"],"views":1299,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15208","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15208"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15208\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15208"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15208"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15208"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}