{"id":15196,"date":"2013-04-04T11:35:26","date_gmt":"2013-04-04T09:35:26","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15196"},"modified":"2013-04-04T11:35:26","modified_gmt":"2013-04-04T09:35:26","slug":"timpuri-moderne-la-birou","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/timpuri-moderne-la-birou\/","title":{"rendered":"Timpuri moderne la birou"},"content":{"rendered":"<p><strong>Moto: Primului Cititor si Consultantului cu copite<\/strong><\/p>\n<p><strong>Orice asemanare cu realitatea este o ofensa adusa autorului si orice identificare cu personajele se face pe propria raspundere.<\/strong><\/p>\n<p>Mai comice dec\u00e2t \u201etoate necazurile oamenilor\u201c care se trag din \u201eincapacitatea lor de a sta singuri \u00eentr-o camera\u201c sunt \u201etoate necazurile\u201c care se trag din incapacitatea lor de a sta singuri \u00eentr-o camera plina de alti oameni care stau singuri \u00eentr-o camera. Daca respectivii se cunosc de \u00eendeajuns de mult timp, orele de program care \u00eei unesc mai mult dec\u00e2t interesele (niciodata comune) se vor transforma \u00eentr-o sabie a lui Damocles, nodul gordian fiind reprezentat, desigur, de capat\u00e2na fiecaruia \u00een parte. Spatiul comun se transforma \u00eentr-o barca de salvare, gen barca lui Pi, cu mici diferente: pe parcursul \u00eendelungatei derive, ametite de lumina neonului ce se revarsa ca o voma peste ele, animalele ba se vor crede semeni (ca \u00een expresia \u201ea-ti iubi seamanul\u201c), ba tigri bengalezi sau hiene devor\u00e2ndu-se \u00een cinisme insuportabile, \u00eencep\u00e2nd \u00eenca de la prima \u00eenghititura de cafea fara cognac. Nesf\u00e2rsite serii de zei \u00eesi vor face simtita prezenta nesimtita, diafana si indiferenta, chicotind \u00een jurul barcii, desprinsi parca dintr-o lume virtuala des accesata: pitipoanca.org. \u00cen aceste conditii, semenii din barca nu vor putea da nastere dec\u00e2t unei conceptii deiste asupra lumii, recept\u00e2nd, astfel, orice sfat divin ca pe o frectie la piciorul de lemn. Cu c\u00e2t salvarea va deveni mai improbabila, fiecare seaman \u00een parte va evada tot mai des din lumea lui \u201eEu exist\u201c \u00een cea a lui \u201eEu povestesc\u201c, \u201evorbesc singur ca sa fiu sigur ca ma asculta cineva\u201c. Spatiul se va scurge prin timp ca o dejectie printr-un anus contra naturii. \u00cencetul cu \u00eencetul mintea se va rasfira asemeni unei cepe cu foile desfacute, dar incapabila sa mai prezica vremea pe anul \u00een curs. Pe birou se vor aduna resturi de la onomastici uitate: saratele Ficiu, \u201edelicate ca tine\u201c si Cherry Liqueurs tron\u00e2nd peste Nicolae Breban si alte delicatese de pagina \u00eent\u00e2i. Obiectele animate vor \u00eencepe sa pluteasca asemeni unor baloane antropomorfizate sau disneyzate, sau antropomorfizate pentru ca disneyzate, dupa un proces \u00eendelung exersat: salariatul, \u00een procesul de reeducare trebuie sa faca saltul de la delincventa (\u201eangajatii revistei sunt niste vagabonzi\u201c, \u201eaici au avut loc chestiuni penale\u201c) la&#8230; n-am putea spune exact la ce&#8230; poate la sanatatea unui spirit care, vorba lui Noica, \u00eesi gaseste demnitatea \u00een a sta, \u00een a trage linii drepte. Numai ca spiritul salariat e pervers. El poate sa stea degeaba si are tendinta de a pune Frumosul \u00eenaintea Binelui si Adevarului. Astfel, salariatul cu spirit cu tot ar putea sa devina \u201eplacut\u201c, \u201elesios\u201c, \u201estralucitor\u201c (pe alocuri unsuros), iar decisiv la el va fi \u201etenul acela moral-trandafiriu. stiti dumneavoastra&#8230;\u201c (1). Nicio trecere de la ratiune la rationalizare nu \u00eesi gaseste \u00eendeplinirea fara acest ten trandafiriu, obtinut \u00een conditii antiseptice de sera.<br \/>\n\u00cen sera, niciuneia dintre cele opt ore si jumatate, plus minus pauza de masa nespecificata, ci obtinuta \u00een functie de biletul de voie, nu i se poate aplica zicala \u201en-aduce anul ce-aduce ceasul\u201c. Cele 8 ore si jumatate se \u00eenlantuie comic si dizgratios ca niste balerine prea grase, imposibil de transformat \u00een lebede. C\u00e2nd salta, podeaua sc\u00e2rt\u00e2ie penibil, de parca am fi la vreun teatru national provincial ce-si \u00eenchiriaza salile oricaror impostori care semneaza fraudulos cu un renume sau chiar o functie pe care nu o au. Caci asa e \u00een provincie: prea mare ca sa fie lasata nemulsa, prea mica pentru a face auzit protestul fata de procedura incorecta a mulgerii. Cu plus-minus-pauza-de-masa lucrurile stau altfel. Creatura \u00eencepe sa simta ca poate constiinta nu e un epifenomen&#8230; ca determinismul strict e, daca nu spulberat, cel putin fisurat, ca exista o magie. Fac\u00e2nd filosofia chibritului, a chibirtului si a altor obiecte fabricate din lemn, pal sau pal melaminat, creatura (redactorul) va fi deosebit de \u00eenduiosata de toate inscriptiile care introduc eroarea \u00een lumea cuantificabila. Plus minus doua scobitori, plus minus 5 g de chipsuri sau pufuleti, plus minus c\u00e2teva picaturi de ulei pe care le varsa Annuska&#8230; asta e&#8230; asta e&#8230; asta e, doamnelor si domnilor, dovada minunii liberului arbitru si a magiei de care se foloseste pentru a functiona! Liberul arbitru arbitrar al unora care-l \u00eenabusa pe al celorlalti! Dar liber totusi! Si, mai ales, minune si magie! Minune tun\u00e2nd de pe un piedestal cu vedere la cal, pentru a-si ascunde lipsa de autoritate, concentr\u00e2nd eficacitatea manageriala \u00eentr-un singur preparat doi-\u00een-unu: legiuitorul si centurionul Moartea sobolanilor, cultura si culturismul, alfabetul si analfabetismul. Legea \u00eel fereste de orice blestem. Dispozitiile curg din gura tufei de foc direct peste plaiul cu oi p\u00e2rjolite si deja antrenate \u00een cursa cu obstacole a notificarilor. Nici lupii de paza ai democratiei care stau laba \u00een laba \u00een proximitatea tarcului nu pot \u00eempiedica plus minus behaielile neautorizate. Mai mult, absenta labelor ar fi fatala. Din laba \u00een laba, \u00een secret fata de oi, si \u00eentr-o totala mistica unitiva cu tufa \u00eenflacarata, lupii construiesc 36 de pagini (fix! fara plus, poate doar cu ceva minusuri). \u00cenca o dovada ca o laba la vremea ei&#8230; face c\u00e2t tot tirajul. si daca asta nu e eficienta, nimic nu e. Lipsa de autoritate a conducerii poate fi perfect acoperita de paravanul eficientei. Un abajur colorat si mereu \u00een miscare, proiect\u00e2nd forme si lumini pe peretii pesterii. \u201esi totusi se \u00eenv\u00e2rte\u201c. Se \u00eenv\u00e2rte si fara \u2013 conform unei celebre analize a autoritatii \u2013 Stap\u00e2n (legat de Risc) si fara Tata (Cauza) si fara sef (Proiect-Previziune) si fara Judecator (Echitate, Justitie). Se \u00eenv\u00e2rte sub influenta unui X care, spre deosebire de Stap\u00e2n, \u201enu depaseste animalul care se afla \u00een el (si care se manifesta prin instinctul de conservare), spe caret \u00eel subordoneaza fata de ceea ce este specific uman \u00een el (acel element uman care se manifesta prin dorinta de \u00abrecunoastere\u00bb, prin \u00abvanitatea\u00bb lipsita de orice valoare biologica \u00abvitala\u00bb)\u201c. X nu poate fi asociat, oric\u00e2t de mult am utiliza viclesugul unei dialectici fara sinteza, nici Sclavului care \u201esubordoneaza umanul naturalului, animalului\u201c, deoarece Sclavul e \u201econstient de inferioritatea sa si o accepta de bunavoie\u201c (2). Ceea ce nu se poate spune despre X. \u00cen pestera stralucitoare a eficientei, ora de ora, minut de minut, p\u00e2na la o scara infinitezimala, stap\u00e2nul paralizeaza sclavul si sclavul paralizeaza stap\u00e2nul \u00een mod concomitent. O birocratie care tine loc de justitie lubrifiaza acest proces de aproape perfecta aneantizare a celor doua figuri, precum si a devenirii lor. Spun \u201eaproape perfecta\u201c, caci \u00een drumul spre eficienta \u00eentotdeauna e loc de mai bine. \u00cen sera, c\u00e2nd si c\u00e2nd, trecatorii si salariatii mai dau de urme de bale si colti, de blanuri sf\u00e2siate sau de artefacte sub forma de tablite indicatoare ale \u201evanitatii\u201c, nevoii de \u201erecunoastere\u201c, dar si a \u201eOficiului de colectare a coarnelor si copitelor\u201c. C\u00e2nd stap\u00e2nii si sclavii se autoparalizeaza at\u00e2t de eficient, iar orice miscare se \u00eenglodeaza \u00een paradoxul lui Zenon at\u00e2t de potrivit birocratiei-justitie-magie, care se misca, dar de fapt sta si care sta, dar de fapt se misca, trecerea de la Ivan\u00f3v la Iv\u00e1nov devine at\u00e2t de grea. \u201eMarturie stau faptele, istoria, viata\u201c (3).<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n<blockquote><p><strong>NOTE: <\/strong><br \/>\n(1) Conform unei definitii a angajatului ideal \u00een conceptia unui \u201edomn cu autoritate\u201c care angajeaza personal la v\u00e2nzari si birouri, luat ca exemplu \u00een superba carte \u201eSalariatii\u201c de Sigfried Kracauer, traducere de Maria-Magdalena Anghelescu, Editura Tact, 2012, p. 29.<br \/>\n(2) Alexandre Koj\u00e8ve, \u201eNotiunea de autoritate\u201c, traducere de Dumitru Tepeneag, Editura Tact, 2012, p. 45.<br \/>\n(3) \u201eToti Ivan\u00f3vii sunt niste persoane cenusii oarecare, iar Iv\u00e1novii sunt figuri proeminente. Ivan\u00f3vii sunt multime, Iv\u00e1novii pot fi numarati pe degete. Ivan\u00f3vii ocupa functii mici: socotitori, ciobani, ajutori de sefi de statie, portari sau statisticieni. Iv\u00e1novii sunt oameni de o calitate: scriitori cunoscuti, compozitori, generali sau oameni de stat\u201c,<br \/>\nI. Ilf\u00a0 &#8211;\u00a0 E. Petrov, \u201e\u00cent\u00e2mplare la oficiu\u201c, \u00een \u201eAtitudine dispretuitoare fata de stomac\u201c, selectie, prefata si traducere de Alexandru Stark, Editura Univers, Bucuresti, 1979,\u00a0 p. 58.<\/p><\/blockquote>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Moto: Primului Cititor si Consultantului cu copite Orice asemanare cu realitatea este o ofensa adusa autorului si orice identificare cu personajele se face pe propria raspundere. Mai comice dec\u00e2t \u201etoate necazurile oamenilor\u201c care se trag din \u201eincapacitatea lor de a sta singuri \u00eentr-o camera\u201c sunt \u201etoate necazurile\u201c care se trag din incapacitatea lor de a&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/timpuri-moderne-la-birou\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Timpuri moderne la birou<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[8721,8720,8722],"class_list":["post-15196","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor","tag-adapatarea-individului-la-grup","tag-obiceiuri-in-societatea-moderna","tag-spatiu-comun"],"views":1369,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15196","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15196"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15196\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15196"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15196"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15196"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}