La nici o saptam\u00e2na de la investire, presedintele Chinei Xi Jinping a facut deja prima sa vizita la Moscova. Niciodata stabilirea agendei primelor contacte ale unui conducator de stat nu este \u00eent\u00e2mplatoare. Ea are o simbolistica precisa, indica at\u00e2t aliatul strategic al momentului c\u00e2t si o perspectiva. Cred ca din vremea prieteniei chino-sovietice, de acum mai bine de sase decenii, un astfel de eveniment nu s-a mai produs \u00een relatiile dintre cele doua mari state. \u00cen acelasi timp, presedintele Barack Obama decide sa viziteze Israelul, sa aiba \u00eent\u00e2lniri cu liderul palestinian Mahmoud Abbas \u2013 premiera si aceasta \u2013 chiar pe teritoriul palestinienilor si sa faca o calatorie \u00een Iordania, unul dintre cei mai fideli aliati ai Statelor Unite din lumea araba. Aceste vizite, mai ales cea a lui Xi Jinping la Moscova si cea a lui Barack Obama \u00een Israel, trebuie socotite ca premise ale unor dezvoltari importante \u00een strategia globala.
\nUn alt eveniment al acestui sf\u00e2rsit de martie, de data asta \u00een planul comertului mondial, a fost reuniunea la v\u00e2rf din 26-27 martie, de la Durban \u2013 Africa de Sus, a Grupului BRICS care a prefigurat \u00eentelegeri \u00eentre statele membre ale acestei originale asocieri la nivelul puterilor emergente: Brazilia, Rusia, India, China, Africa de Sud \u00een perspectiva apropiatei reuniunii a G-20. Si, \u00een acest timp, defazata, Uniunea Europeana, cu Germania ca dirijor, continua dificultatile provocate de insolubila criza financiara din zona euro, iar Franta se vede implicata \u00eentr-un nou razboi \u00een fostele ei colonii, de data asta \u00een Republica Centraficana.
\nCine-i de vina, neoliberalismul sau democratia?
\nSa \u00eencepem cu ceea ce este mai aproape de noi. Cipru este al cincilea stat din zona euro care erodeaza credibilitatea proiectului european astfel cum a fost conceput p\u00e2na acum. Adica \u00een parametrii exclusivi ai economiei de piata de tip neoliberal prevalenti \u00een momentul pregatirii, negocierii si aprobarii Tratatului de la Lisabona. Pornind de la aceasta realitate, Jacques Attali face o profetie care trebuie sa ne dea de g\u00e2ndit: \u201eCa de fiecare data c\u00e2nd este confruntata cu o criza puternica, afirma editorialistul de la \u201eL’Express\u201c, \u00een cur\u00e2nd \u00een Occident va fi pusa \u00een discutie credibilitatea democratiei. Unii se vor grabi, de fapt se grabesc deja, sa o critice. \u00cen numele natiunii, mediului \u00eenconjurator si al\u00a0 religiei, prea multe fundamentalisme dau t\u00e2rcoale democratiei. Trebuie sa \u00eencepem sa reflectam la solutii \u00eendraznete si sa salvam esentialul din natura democratiei. Pentru a o salva, este nevoie sa \u00eencercam sa conciliem ceea ce este mai bun din sistemul democratic (protectia libertatilor, transparenta votului si sufragiul universal) cu ceea ce este mai bun \u00een sistemul meritocratiei (capacitatea de selectie a conducatorilor de nivel, sa le dam mijloace si timp de g\u00e2ndire si de decizie \u00een functie de interesele pe termen lung)\u201c. M-am \u00eentrebat: de ce sa punem la \u00eendoiala democratia si nu modelul neoliberal de economie? Celebrul profesor de economie urmareste evolutiile de pe pozitia pe care o ocupa acum: Attali este presedinte al societatii de consiliere A&A si al organizatiei internationale nonlucrative PlaNet Finance. Experienta lui \u2013 a fost fondatorul Bancii Europene pentru Reconstructie \u2013 \u00eei permite sa vada lucrurile altfel dec\u00e2t le presupunem noi. De aceea el ne previne ca ne putem astepta ca malversatiunile bancare prin care au fost prabusite economiile at\u00e2tor state sa fie puse pe seama imperfectiunilor democratiei, nu a celor cu adevarat vinovati. Attali nu este singurul care pune degetul pe rana. Evolutiile din Uniunea Europeana \u00eencep nu numai sa dezamageasca, ci sa provoace tot mai multe nelinisti. \u201eAzi exista o Germanie oribila, o Europa rea si o Rusie buna\u201c, scrie \u00een ziarul \u201eLe Monde\u201c prof. Hubert Faustmann, responsabil \u00een Cipru al Fundatiei Friedrich-Ebert.
\nO vizita bine calculata
\nPresedintele Xi Jinping a sosit la Moscova\u00a0 la 22 martie, \u00eentr-o vizita oficiala de trei zile. Cu putin timp \u00eenainte de discutiile politice dintre presedintele Putin si noul presedinte Jinping, vice-ministrul chinez de Externe Cheng Guoping a declarat: \u201eRusia si China trebuie sa-si acorde sprijin reciproc \u00een materie\u00a0 de suveranitate si securitate nationala\u201c. De la o vreme nu ne mai surprindea optimismul \u00een privinta perspectivei cooperarii ruso-chineze. Acum, directiile de actiune sunt enuntate clar: sprijinul celor doua state pentru protejarea suveranitatii si securitatii nationale. Ceea ce presupune existenta unor adversari sau a unor adversitati. Ca puteri emergente, Rusia si China tin sa traga maximum de profit din evolutia economiilor statelor puternic dezvoltate: stagnarea cresterii, declinul demografic, explozia datoriei publice. \u00centelegem, de asemenea, ca Rusia si China continua sa fie nemultumite de reglementarile din comertul mondial si ca sunt obligate sa caute solutii. Presedintii Putin si Jinping au patronat politic semnarea unor acorduri economice si comerciale bilaterale care pot echivala cu crearea, \u00een perspectiva, a unei platforme de cooperare ca alternativa la piata de liber-schimb. Agentia RiaNovosti informeaza ca schimburile comerciale ruso-chineze au fost de 88,16 miliarde de dolari \u00een 2012, vor fi de 100 de miliarde \u00een 2015 si se vor dubla \u00een 2020. Acestea arata ca cele doua state, c\u00e2ndva tovarase de ideologie, devenite ulterior rivale pentru peste patru decenii, au depasit etapa adversitatilor si \u00eesi concep relatiile pe temeiul pragmatismului economic. \u00cen privinta \u201esprijinului reciproc\u201c pentru protectia securitatii nationale, \u00eentelegerile Putin \u2013 Jinping consacra \u201ecoordonarea eforturilor Moscovei si Beijingului \u00een Consiliul de Securitate \u00een vederea rezolvarii problemelor internationale si regionale, conlucrarea pentru protejarea intereselor comune, pentru apararea obiectivelor si principiile ONU, actionarea \u00eempreuna pentru respectarea normelor dreptului international\u201c. Asadar, normele dreptului international vor fi puse din nou sub lupa. Ceea ce poate \u00eensemna ca manifestarile de forta, conflictele, razboaiele sa reintre \u00een practica de ieri a confruntarilor.
\nPresedintele Obama modifica tactica de abordare a conflictului israelo-palestinian
\n\u00cen vizita sa oficiala din 23 martie, presedintele Obama nu a mai insistat sa ceara guvernului de la Tel-Aviv renuntarea la colonizarea teritoriilor palestiniene. O astfel de pozitie ar fi trebuit sa-i multumeasca pe israelieni. Nu a fost \u00een totalitate cazul pentru ca, trec\u00e2nd \u00een planul doi coloniile evreiesti, presedintele american a pus accentul, \u00een termeni amicali dar fermi, pe crearea statului palestinian. Ceva mai mult, presedintele Obama a vizitat Ramallah unde s-a \u00eent\u00e2lnit cu presedintele statului palestinienilor, Mahmoud Abbas. \u00cen privinta atingerii obiectivului recunoasterii dreptului palestinienilor de a avea un stat al lor, Obama a afirmat ca prefera, de data asta, sa fie modest \u201epentru ca (este \u00eencredintat ca) pacea, cu adevarat, nu se va realiza dec\u00e2t daca cele doua parti o doresc\u201c. Nemultumiti au fost si palestinienii care \u00eei reproseaza presedintelui american ca nu impune public conditii privind \u00eenghetul procesului de colonizare. Schimbarea de tactica la care pare sa recurga Administratia Obama vine din faptul ca \u00eencearca sa potoleasca\u00a0 ambele tabere, israelita si palestiniana, prin convingerea acestora ca ajung\u00e2nd la pace, rezolva toate divergentele, sau macar pe cele mai grave: recunoasterea de catre toti palestinienii si organizatiile lor a statului evreu (gruparea Hesbollah nu-l recunoaste), dreptul palestinienilor de a avea un stat, ceea ce ar aduce cu sine \u00eencetarea colonizarii teritoriilor palestinienilor cu evrei. Analistii considera ca \u00een schimbarea de tactica a Washingtonului sta \u00eengrijorarea ca izolarea Israelului \u2013 care se accentueaza continuu \u2013 devine tot mai periculoasa \u00een conditiile instabilitatii din Orientul Mijlociu provocata de schimbarea guvernelor dictatoriale laice din lumea araba cu regimuri fundamentaliste islamice \u00eenca si mai dictatoriale. Presedintele Obama s-a declarat multumit de rezultatele vizitei sale. A dat asigurari Israelului ca nu va ram\u00e2ne singur \u00een fata pericolului unui atac iranian si ca va \u00eempiedica pe toate caile accesul Iranului la arma nucleara. Oaspetele a contribuit la reluarea relatiilor dintre Tel-Aviv si Ankara deteriorate \u00een 2010. \u00cen felul acesta, cele mai puternice state\u00a0 militare din regiune, Turcia si Israelul, \u00eesi refac \u00eentelegerile speciale de altadata, cu efectele de descurajare a adversarilor lor, usor de presupus. Obiectiv extrem de important al Washington-ului. Secretarul de stat John Kerry continua demersurile pentru reluarea discutiilor israelo-palestiniene. Un alt obiectiv al Administratiei Obama. Deocamdata, Departamentul de Stat a obtinut o prima victorie anunt\u00e2nd ca a reusit sa convinga Tel-Aviv-ul sa deblocheze ajutorul de 500 de milioane de dolari acordat palestinienilor. Aceste lucruri le cunoastem din presa. Este, \u00eensa, greu de patruns, deocamdata, \u00een \u00eentelegerile la care s-a ajuns \u00een timpul vizitei presedintelui Obama la Tel-Aviv, Ierusalim, Ramallah, Bethleem. Chiar si vizita \u00een Iordania, desi presedintele Obama si-a facut timp pentru a admira bisericile crestine de la Petra, nu este una turistica.\u00a0 Iordania este unul dintre cei mai fideli aliati ai Statelor Unite din regiune.
\nAm avut un sf\u00e2rsit de martie plin de evenimente.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
La nici o saptam\u00e2na de la investire, presedintele Chinei Xi Jinping a facut deja prima sa vizita la Moscova. Niciodata stabilirea agendei primelor contacte ale unui conducator de stat nu este \u00eent\u00e2mplatoare. Ea are o simbolistica precisa, indica at\u00e2t aliatul strategic al momentului c\u00e2t si o perspectiva. Cred ca din vremea prieteniei chino-sovietice, de acum… Cite\u0219te mai mult »Sfarsit de martie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-15189","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica"],"views":977,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15189","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15189"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15189\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15189"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15189"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15189"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}