Destule evenimente importante pentru o singura saptam\u00e2na. Lumea catolica are un nou papa, China o noua conducere, Israelul un nou guvern,\u00a0\u00a0 iar Parlamentul European s-a revoltat \u00eempotriva bugetului Uniunii Europene pentru 2014-2020. Evenimentul saptam\u00e2nii \u00een care scriu este turneul presedintelui american Barack Obama \u00een\u00a0 unele state din jurul nostru \u2013 prima vizita \u00een Israel \u2013 ale carui rezultate le asteptam. Sa speram ca unul dintre acestea sa fie deblocarea negocierilor directe israelo-palestiniene iar altul sf\u00e2rsitul razboiului din Siria. Si sa trecem, \u00eenca o data, peste\u00a0 experientele militare si demonstratiile belicoase ale obtuzului regim feudal nord-coreean \u00eentepenit \u00een \u00eencapat\u00e2narea ca lumea a fost creata sa \u00eempiedice filosofia ciuce a raposatului stalinist Kim Ir Sen sa \u00eemparateasca Pam\u00e2ntul.
\nUn papa al saracilor, pastor al unei Biserici sarace?
\nAlegerea noului Papa a oferit mai multe surprize. Prima: nu este unul din Curia Vaticanului (guvernul aflat \u00een m\u00e2na cardinalilor combinatori) ci un necunoscut arhiepiscop de Buenos Aires, Jorge Bergoglio. A doua, ca avem la Sf\u00e2ntul Scaun, dupa sapte secole, din nou un Papa iezuit. Argentinianul Jorge Bergoglio este italian de origine, si-a luat numele Francisc, dupa Sf. Francesco de Assisi si se doreste pastor al unei biserici sarace si al saracilor. \u201eNu cedati pesimismului!\u201c propovaduieste noul Poverello si face elogiul doctrinei sf\u00e2ntului din Assisi. Ram\u00e2ne curios faptul ca propriul lui popor, cel argentinian, nu s-a bucurat de alegerea lui ca Papa si chiar ca a avut ceva sa-i reproseze. Anume ca, \u00een timpul dictaturii din Argentina de acum trei-patru decenii, arhiepiscopul Bergoglio traia \u00een saracie, este drept, dar nu s-a aratat revoltat de abuzurile dictaturii militare. Chiar ar fi avut pacatul \u00eengaduintei fata de aceasta.
\nPapa Francisc \u00eesi ia misiunea sa faca din Biserica catolica o biserica saraca. \u00cen sens euharistic este posibil, nu si \u00een planul realitatii. \u201eIezuitii s-au aratat maestri \u00een arta ademenirii. \u00centreaga lor formatie intelectuala duce spre acest lucru\u201c, sustin Eduard Recordon si Philippe Tapernoux \u00een \u201eBiserica sau Adunarea\u201c (Gute Botschaft Verlag, 1993, vol III. p. 218). Mai degraba ar trebui sa faca o revolutie \u00een Vatican, sustine Jean-Marcel Bouguereau, reinstaur\u00e2nd ordinea la v\u00e2rful Bisericii Catolice \u00een interiorul careia scandaluri de pedofilie sunt \u00eentrecute doar de cele de coruptie. Patronul spiritual al noului Papa, Francesco de Assisi, a fost de partea saracilor, a denuntat injustitia si a \u00eencercat sa reformeze o Biserica ce-si g\u00e2ndea puterea \u00een combinatie cu bogatia ignor\u00e2nd sau chiar \u00eenfrunt\u00e2nd doctrina patristica. \u00cen Catedrala din Assisi se afla o fresca a lui Giotto,\u00a0 \u00een care Sf\u00e2ntul Francisc de Assisi sprijina Biserica din Laterano, atunci sediu al Papalitatii, pentru a nu se prabusi. Din Evul Mediu p\u00e2na astazi, simbolul genialului pictor nu a\u00a0 tulburat linistea prea multora dintre cardinalii catolici. Este posibil ca Papa Francis sa aiba un stil nou \u00een practica ritualului. Dar este de ajuns pentru canon?
\nVisul chinez
\nPrintr-o ultima ceremonie, la 14 martie, noul om forte de la Beijing, Xi Jinping, secretarul general al Partidului Comunist, a fost ales si presedinte al Chinei. El \u00eei succede lui Hu Jintao nu numai la conducerea partidului si statului ci si a armatei chineze. O concentrare de putere impusa, probabil, de imperativele guvernarii celui mai populat stat din lume. Altfel nu am putea \u00eentelege cum de a rezistat acest sistem politic pe parcursul a cinci generatii de comunisti. Si, totusi, nimeni nu mai neaga existenta unor reforme fundamentale \u00een China comunista, importante \u00een economie, semnificative \u00een \u00eenvatam\u00e2nt, cultura si stiinta, precaute \u00een ideologie, excluse, se pare, \u00een organizarea si conducerea armatei. China ilustreaza modelul schimbarii de stil \u00een conditiile conservarii filozofiei de putere. \u00cen analizele privind orientarea noii echipe de conducere \u2013 Xi Jinping, sef de stat, de partid si de armata,\u00a0 Li Yuanchao, vice-presedinte, Li Keqiang\u00a0 \u2013 este acceptata ideea ca iesirea din ordinea puterii a lui Hu Jintao si a lui Jiang Zemin echivaleaza cu o noua perioada din cursul istoric al poporului chinez.\u00a0 De la ascensiunea la putere, cu trei luni \u00een urma, Xi Jinping este perceput ca mai apropiat, mai calduros, mai direct dec\u00e2t sustinatorul, protectorul si predecesorul lui, Hu Jintao. Si dec\u00e2t Jiang Zemin. Mediatic, el a preferat vizitele \u00een mediile rurale, cele mai \u00eendepartate de preocuparile de dezvoltare concentrate \u00een marile orase chineze din Est. \u00cen cautarea prosperitatii pentru lumea pe care o cunoaste at\u00e2t de bine din timpul exilului politic al tatalui lui, un apropiat al lui Mao, Xi a schimbat sloganul predecesorilor care vorbeau de o \u201enatiune armonioasa\u201c. Fara sa renunte la acest slogan, el doreste renasterea Chinei si vorbeste de \u201evisul chinez\u201c care ar \u00eensemna prosperitate, justitie si putere militara. Expresia, noteaza observatorii, a folosit-o pentru prima data c\u00e2nd a vizitat expozitia permanenta \u201eCalea renasterii\u201c de la Muzeul national, care rememoreaza umilintele Chinei \u00een razboaiele din sec. XIX si dezastrele din timpul erei Mao. Opinia istoricului chinez Zhang Lifan este urmatoarea: Hu Jintao a fost un administrator profesional, un functionar, vorbea de parca era casa altcuiva. Xi este mostenitorul familiei chineze, vorbeste ca \u00een casa lui. Aceasta diferenta de atitudine arata ca putem avea \u00een Xi un om politic de mai mare fermitate. Daca \u201evisul chinez\u201c va \u00eengloba si condamnarea marelui c\u00e2rmaci, atunci va fi cu adevarat vorba nu numai de o modificare de stil, ci si de sistem politic sub cea de a sasea generatie de lideri ai Chinei comuniste. Sa fi venit timpul? Modificarile \u00een China se produc \u00een perioade mari de timp, chinezii g\u00e2ndesc perspectiva \u00een secole.
\nDespre Israel
\nComentariul este scurt pentru ca nu sunt cunoscute \u00eentelegerile de la Tel Aviv dintre presedintele Obama si prim-ministrul Netanyahu. \u00cen noul guvern israelian nu se mai afla ultraortodocsii religiosi,\u00a0 dar au intrat cinci partide de dreapta ultranationaliste, adepte ale colonizarii \u00een teritoriile palestinienilor. Or, coloniile reprezinta una dintre problemele cheie ale conflictului dintre evrei si palestinieni. Planul de colonizare este g\u00e2ndit la Tel Aviv, indiferent cine vine la guvernare, pentru am\u00e2narea recunoasterii dreptului palestinienilor de a avea un stat. Am inventariat pozitiile aliatilor Israelului, inclusiv pe cea a Statele Unite, si am constatat ca chiar acestia considera ca existenta unui stat palestinian \u2013 prefer, deocamdata, formula stat al palestinienilor \u2013 este mai degraba \u00een interesul Israelului dec\u00e2t al palestinienilor.
\nRevolta sindicalistilor si
\nparlamentarilor europeni
\nPresa ne aduce stirea ca 15.000 de sindicalisti europeni au protestat la Bruxelles \u00eempotriva politicii Comisiei Europene si a Consiliului European. Nimic surprinzator. Nu sunt primele miscari de strada ale nemultumitilor, botezati \u201eindignati\u201c,\u00a0 pe care, \u00een cur\u00e2nd, va trebui sa-i numim \u201edisperati\u201c. Nemultumirea lor, numarul \u00een crestere al somerilor si esecul politicii de austeritate a facut ca Parlamentul European sa nu mai treaca usor peste improvizatiile Consiliului European. La 13 martie, Parlamentul a adoptat, cu 506 voturi, \u00eempotriva doar 161, o rezolutie prin care anunta ca, \u00een baza Tratatului de la Lisabona care \u00eei da drept de veto, \u201erespinge bugetul Uniunii Europene pe 2014-2020 adoptat \u00een forma actuala de Consiliu la 8 februarie\u201c. Motivul: \u201eprapastia \u00eentre angajamentele politice ale UE si mijloacele bugetare\u201c. \u00cen marea lor majoritate, eurodeputatii sunt convinsi ca un astfel de buget nu sustine procesul de integrare europeana, acuza Consiliul European ca nu a fost transparent la t\u00e2rguiala pentru buget. Alain Lamassour, presedintele Comisiei pentru buget din Parlamentul European, aseamana aceasta t\u00e2rguiala cu cea din\u00a0 negotul de covoare. Mai avea sa adauge si avem de-a face cu negociatori corupti. Asa \u00eentelegem mai bine revolta celor 15.000 de sindicalisti si a majoritatii eurodeputatilor. Trei summit-uri \u00een patru luni cu un astfel de rezultat, sa recunoastem, este o performanta de nedorit. Usor-usor, cei 27 de sefi de stat si de guvern se vor deplasa \u00een capitala Belgiei lunar, \u00eempreuna cu armatele lor de consilieri, pentru a-si spune face to face ca nu se \u00eenteleg. Cheltuielile pentru aceste sindrofii politice \u00een care regina balului este cunoscuta dinainte, ca si cele pentru reuniunile saptam\u00e2nale ale ministrilor si expertilor, ca si cele pentru \u00eentretinerea armatei de functionari de la Bruxelles, Luxemburg si Strasburg ar trebui luate \u00een calculele oricarui plan de austeritate. Atunci s-ar putea vorbi mai convingator de austeritate. Aceste reuniuni sunt proba de anacronism \u00een epoca informatiilor. Azi, p\u00e2na si revoltele popoarelor sau actiunile de rasturnare a regimurilor politice neconvenabile\u00a0 se fac prin intermediul facebook.
\nM-am oprit la acest episod pentru ca este tot mai clar ca Rom\u00e2nia, asa cum este reprezentata \u00een Consiliul European si, \u00een parte, \u00een Parlamentul European, nu are nici o sansa sa iasa din conditia de bank de \u00eencercare pentru experientele Uniunii Europene. Trist este ca, la Bucuresti, unora le convine stilul \u00een care suntem tratati si nu iau \u00een seama vocile celor care cer schimbarea sistemului de functionare a institutiilor paneuropene.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Destule evenimente importante pentru o singura saptam\u00e2na. Lumea catolica are un nou papa, China o noua conducere, Israelul un nou guvern,\u00a0\u00a0 iar Parlamentul European s-a revoltat \u00eempotriva bugetului Uniunii Europene pentru 2014-2020. Evenimentul saptam\u00e2nii \u00een care scriu este turneul presedintelui american Barack Obama \u00een\u00a0 unele state din jurul nostru \u2013 prima vizita \u00een Israel \u2013… Cite\u0219te mai mult »Simple schimb\u0103ri de stil?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[574,4,8698],"class_list":["post-15130","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-china","tag-editorial","tag-guvern-israelian"],"views":1302,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15130","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15130"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15130\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15130"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15130"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15130"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}