Reluam \u00een acest numar lungul sir de cuvinte cu fidela memorie semnificativa pentru limba rom\u00e2na, provenind din sursele cele mai vechi si mai bogate, cea latina si cea moeso-gotica.<\/p>\n
\u00centr-unul din ultimele articole de anul trecut ne-am ocupat de plai (derivat din platea), de opinca (din appropinquare), de taraba si darabana (din delubra) si de livada (din olivetum).
\nCa o completare la ultimul cuv\u00e2nt pomenit atunci, livada, as adauga astazi altul, str\u00e2ns \u00eenrudit, anume lastarul.
\nPentru livada am propus ca etimon cuv\u00e2ntul latin olivetum, i = loc plantat cu maslini, care ar fi putut trece direct \u00een rom\u00e2na, fara intermediarii bg. sau ngr. livada la care apeleaza DA. Prin livada desemnam de asemenea (sau am desemnat \u00een trecut) si f\u00e2neata sau pajistea, dar sensul cel mai frecvent a fost si este cel de azi: plantatie de pomi fructiferi, pomet: \u201eSa \u00eenchipuieste unuia ce ar face o livede frumoasa si sa puie tot felul de pomet \u00eentr-\u00e2nsa\u201c (Neagoe). De aceea, pentru livada de maslini a devenit necesara specificarea expresa, ca de pilda, relativ aproape de noi, la Caragiale: \u201eParintii mei se tineau cu o livede mica de maslini\u201c. (De retinut variantele livede, liveade si livedie, mai aproape de etimon sub aspect fonetic dec\u00e2t bg. si ngr. livada.) E si firesc, de altfel, fiindca de la livada de maslini (olivetum) s-a plecat pentru a se ajunge cu timpul sa se desemneze prin cuv\u00e2ntul livada orice pomet.
\nS-a observat ca maslinul e cel mai cultivat arbore fructifer \u00een \u201espatiul biblic\u201c. De aceea, alaturi de smochin, desigur, e si cuv\u00e2ntul cel mai cult: nu \u00eent\u00e2mplator \u00eei \u00eent\u00e2lnim \u00eempreuna (si chiar alaturi) la un poet ca Anghel: \u201ePletele-mi bogate de vii si de livezi \/ si-olivii si smochinii, naramzii, sicomorii, cazura \u00een gramezi\u201c.
\nContextul biblic a contribuit \u00eentr-o mare masura, desigur, la alegerea maslinului sau olivului, cum \u00eei spune Anghel, ca pom privilegiat. \u00cen ordine sacra, olivul e pomul bun, cel care da roada buna, pentru ca din ea se scoate pretiosul untdelemn, tamaduitor si sfintitor. Cum stim, \u00een Iesirea, cap. 29, cu untdelemn de masline se face sfintirea lui Aron si a fiilor sai ca sa-i fie preoti Domnului: \u201eVei lua apoi untdelemnul de ungere, i-l vei turna pe cap si-l vei unge\u201c (versetul 7). Iar ceva mai departe, \u00een cap. 30,25 : \u201eDin ele (mirodenii si untdelemn de masline = olei de olivetis) vei face untdelemn pentru ungerea sf\u00e2nta\u201c.
\nSa amintim, de asemenea, ca \u00een mai multe pasaje biblice, dupa Cina cea de Taina, \u00eel aflam pe M\u00e2ntuitorul pe Muntele Maslinilor, unde urca sa se roage \u00eempreuna cu ucenicii Sai (Matei 26,30; Marcu 14,26, Ioan 8,1): exierunt in montem Oliveti. Sacralitatea maslinului iese astfel \u00eentarita si tot \u00eentarita iese posibilitatea de fixare a sintagmei cu pricina \u00een mintea cititorilor sau ascultatorilor predicii, datorita repetatei sale prezente invariabile \u00een cele trei evanghelii unde apare.
\nBine\u00eenteles, odata cu livada, trebuie sa revendicam din latina si cuv\u00e2ntul ulei, pe care l-am \u00eent\u00e2lnit \u00een sintagma olei de olivetis (Iesirea 30,24). Dintr-o inertie slavonizanta, azi anacronica, \u00een dictionarele noastre figureaza ca slavism. Existenta cuv\u00e2ntului si \u00een slava veche nu contravine \u00eensa originii sale latine, caci nu slavii ne-au crestinat pe noi, ci, dimpotriva, crestinarea slavilor a fost \u00eenceputa de rom\u00e2nii printre care acestia s-au asezat, prin urmare de jos \u00een sus, \u00eenainte de consfintirea oficiala a patriarhiei de la Constantinopol.
\nTot un pasaj biblic ne dezvaluie originea lastarului, pe care o aflam \u00een cuv\u00e2ntul latin oleaster, tri = maslin salbatic. Cel cultivat fiind \u00een latina olea, ae, ca si fructul, sau, poetic, oliva, ae. Pe acesta din urma \u00eel indica autorii DA ca origina a unui cuv\u00e2nt regional si \u00eenvechit, anume oliva, \u00eempreuna cu germ. Olive si fr. olive. Dupa aspectul fonetic, acesta pare mai recent dec\u00e2t livada (cuv\u00e2nt vechi, atestat la 1385), si la fel olivet, probabil refacut dupa lat. olivetum si it. oliveto.
\nNu e nevoie sa fii expert \u00een arta si misterul altoirii ca sa \u00eentelegi de ce lastarii provin din maslinul salbatic. De altfel, \u00eentreg procesul e descris exact si detaliat \u00een Biblie, care, printre altele, este si o carte de \u00eenvataturi practice. Sa urmarim pasajul cu pricina (Romani 11, 17-18) si \u00eentregul context mai larg, fara a ne \u00eempauna cu parafraze explicative, care n-ar constitui un adaos de substanta, ci numai o varianta de expresie: \u201eIar daca unele din ramuri au fost taiate, si tu, care erai maslin salbatic (oleaster), ai fost altoit \u00een locul lor si partas te-ai facut radacinii si grasimii maslinului, nu te m\u00e2ndri fata de ramuri; iar daca te m\u00e2ndresti, nu tu porti radacina, ci radacina te poarta pe tine\u201c = Quod si aliqui ex ramis fracti sunt, te autem, cum oleaster esses, insertus es in illis et socius radicis et pinguedinis olivae factus es: noli gloriari adversus ramos. Quod si gloriaris, non tu radicem portas, sed radix te.
\nPasajul e cu at\u00e2t mai memorabil, cu c\u00e2t a fost investit cu un sens figurat, care se adauga celui pur material. Nu e vizat aici doar procesul altoirii (insertum) sub aspect tehnic, ci si, ba chiar \u00een primul r\u00e2nd, procesul spiritual al aducerii \u201eneamurilor\u201c la credinta crestina. Apostolul le atrage atentia noilor credinciosi, alesi dintre \u201eneamuri\u201c, sa nu se m\u00e2ndreasca fata de ramuri, dintre care unele au fost taiate ca pedeapsa pentru ratacirea lor vremelnica, deoarece \u201e\u00eempietrirea s-a facut lui Israel \u00een parte, p\u00e2na ce va intra tot numarul pag\u00e2nilor\u201c (11,25). Perspectiva m\u00e2ntuirii se pastreaza, asadar, si pentru fiii lui Israel, potrivit legam\u00e2ntului celui vechi, iar la soroc Dumnezeu se va \u00eenvrednici sa ridice pacatele lor: \u201eCaci daca tu ai fost taiat din maslinul cel din fire salbatic (ex naturali oleastro) si \u00eempotriva firii ai fost altoit \u00een maslin bun, cu at\u00e2t mai v\u00e2rtos acestia, care sunt dupa fire, vor fi altoiti \u00een chiar maslinul lor\u201c (11,24).
\nCum se stie, exista si varianta vlastar, care pentru unii nu e doar o simpla varianta, ci un cuv\u00e2nt separat, \u00eenrudit, desigur, dar de sine statator pentru ca are c\u00e2teva acceptii proprii, si de aceea figureaza ca atare \u00een dictionare.
\nIntram \u00een domenii delicate: acela al derivatelor multiple, pe de o parte, iar pe de alta parte, sau mai bine zis urmarind procesul derivarii \u00een sens contrar, acela al provenientelor multiple. Daca pentru vlastar DA indica drept etimon ngr. vlastari, \u00een schimb pentru lastar ne trimite la bg. lastar si la srb. lastar,\u00a0 socotind ca acestea ar fi limbile intermediare sau de filiatiune \u00een cazul cuv\u00e2ntului neogrec ajuns \u00een rom\u00e2na.
\n\u00cen sprijinul provenientei latinesti a lastarului nostru, \u00eensa, poate fi adus argumentul aceleiasi origini pentru o seama de cuvinte din domeniul cultivarii plantelor.
\nButasul, bunaoara, despre care gresit se crede ca ar proveni din maghiara, a putut fi luat direct din verbul latin putoare,\u00a0 al carui sens principal era a curata un copac de uscaturi, a taia ramurile unui pom. Putare vitem \u00eenseamna \u00een latina a curata si a butasi via, adica operatia pe care urmasii romanilor din spatiul nostru o executa ne\u00eentrerupt din vremea veche p\u00e2na astazi, \u00eengrop\u00e2nd \u00een pam\u00e2nt bucatele de lastari, detasati de radacina sau de frunza, din planta-mama, pentru a forma o planta noua. Astazi suntem familiarizati cu un compus, amputare, pe care l-am luat mai t\u00e2rziu din franceza.
\nSau p\u00e2rga, cuv\u00e2nt de asemenea mostenit, pentru care nu e nevoie sa apelam la slavicul pruga. Cuv\u00e2ntul e, ne\u00eendoielnic, latin si provine din verbul purgare, care \u00eensemneaza a curata (de seminte,de coaja), cu un foarte potrivit exemplu, (la Ochesanu): purgare oleam a foliis =\u00a0 a curata maslinele de foi. Am ales \u00eenadins acest exemplu, ca o punte de legatura \u00eentre livada, lastar, butas si p\u00e2rga.
\nAdaugam, \u00een sf\u00e2rsit, de data aceasta dupa Gutu, expresia purgare agros, care \u00eenseamna a purifica ogoarele printr-o ceremonie religioasa. Probabil de aici provine sensul de roade timpurii, susceptibile de o \u00eencadrare \u00een acelasi ritual religios, \u00een chip de prinos de multumire pentru oficianti.
\nDii patrii purgamus agros. Zeilor parintesti si bunului Dumnezeu sa-i curatim ogoarele. Si viile. Si livezile.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Reluam \u00een acest numar lungul sir de cuvinte cu fidela memorie semnificativa pentru limba rom\u00e2na, provenind din sursele cele mai vechi si mai bogate, cea latina si cea moeso-gotica. \u00centr-unul din ultimele articole de anul trecut ne-am ocupat de plai (derivat din platea), de opinca (din appropinquare), de taraba si darabana (din delubra) si de… Cite\u0219te mai mult »Livada, lastarul, butasul si parga<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3581],"class_list":["post-15116","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-sensul-cuvintelor"],"views":1475,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15116","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15116"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15116\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15116"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15116"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15116"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}