{"id":15074,"date":"2013-03-21T12:31:05","date_gmt":"2013-03-21T10:31:05","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15074"},"modified":"2013-03-21T12:31:05","modified_gmt":"2013-03-21T10:31:05","slug":"obsesia-schengen-deficitul-german-la-inventarea-viitorului","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/obsesia-schengen-deficitul-german-la-inventarea-viitorului\/","title":{"rendered":"Obsesia Schengen. Deficitul german la inventarea viitorului"},"content":{"rendered":"

C\u00e2nd scriu aceste r\u00e2nduri vor fi trecut emotiile si supararea pentru ratarea intrarii Rom\u00e2niei \u00een spatiul Schengen. \u00cen definitiv, nici nu stiu pe cine ar trebui sa fim suparati. Germania spune \u00een 2013 ca Rom\u00e2nia nu a fost pregatita sa intre \u00een Uniunea Europeana. Stiu ca nu a fost usor convinsa de Franta sa accepte aderarea noastra \u00een 2007, dar de ce a acceptat, totusi? \u00centre rigoarea principiilor si interesul economic pentru Est, Berlinul a ales atunci, \u00eenca o data, sa fie oportunist, nu justitiar.
\nProiectul de intrare a Rom\u00e2niei \u00een spatiul Schengen<\/strong>
\n\u00cen septembrie 2008, Ministerul rom\u00e2n al Afacerilor Externe publica \u00eentr-o brosura conditiile si obligatiile Rom\u00e2niei pentru intrarea \u00een spatiul Schengen. Totul era conceput cu expertii de la Bruxelles. Banuiesc ca dintre acestia nu aveau cum sa lipseasca omniprezentii functionari germani. Intrarea era prevazuta pentru 2011. Precizarea datei este relevanta pentru a se vedea c\u00e2t de aleatorii sunt \u201edeciziile\u201c Bruxelles-ului. Si necesara pentru demontarea razboiului mediatic improvizat la Bucuresti si la Bruxelles de cei care pun am\u00e2narea intrarii Rom\u00e2niei \u00een zona Schengen pe \u201eevenimentele din iulie-august 2012\u201c si raportul pe justitie si interne care i-a urmat acestora. Pentru pregatirea parcurgerii acestei noi etape de integrare a Rom\u00e2niei \u00een UE, la nivelul Ministerului de Externe au fost luate masuri precise si efective: a fost creata o structura organizatorica, \u201eDirectie generala Schengen\u201c condusa de un secretar general adjunct, din care faceau parte Directia generala Schengen, Directia Implementare programe Schengen si Directia Programe U.E. \u00cen brosura amintita, MAE preciza ca \u00eentregul proces de pregatire era supus evaluarii Bruxelles-ului iar obligatiile Rom\u00e2niei, conforme reglementarilor UE, trebuie sa asigure: eliminarea graduala a controalelor la frontierele comune. Iata textul:
\n\u201eCrearea unei zone comune de libertate, securitate si justitie ocupa un loc important \u00een procesul consolidarii si \u00eentaririi Uniunii Europene si \u00een ridicarea profilului institutiilor sale. Problema aderarii tarii noastre la Acordul privind eliminarea graduala a controalelor la frontierele comune, semnat la Schengen, la data de 14 iunie 1985, constituie o prioritate a Guvernului Rom\u00e2niei. \u00cen acelasi timp, aderarea la spatiul Schengen reprezinta un punct cu o importanta primordiala pe agenda Ministerului Afacerilor Externe, aflat \u00een plin proces de modernizare a serviciului consular. Implementarea cu acuratete a standardelor va putea aduce o dubla realizare pentru politica externa rom\u00e2neasca. Pe de o parte, accederea Rom\u00e2niei la spatiul Schengen reprezinta elementul de continuitate firesc dupa aderarea la UE. \u00cen acelasi timp, Programul Schengen reprezinta un instrument care va conduce la \u00eembunatatirea infrastructurii serviciului consular rom\u00e2nesc, la pregatirea mai buna a personalului consular, la cresterea calitatii serviciilor consulare si la o \u00eentarire a relatiei cu comunitatile rom\u00e2nesti din strainatate. Rom\u00e2nia si-a propus sa adere la spatiul Schengen \u00een anul 2011, ceea ce presupune un efort intens de adoptare si implementare a normelor Schengen si un efort logistic semnificativ pentru modernizarea retelei consulare \u00een spatiul extracomunitar. Comisia Europeana va \u00eencepe evaluarea tarii noastre \u00een anul 2009. Aceasta evaluare se va concentra asupra verificarii \u00eemplinirii conditiilor necesare implementarii acquis-ului Schengen \u00een domeniul cooperarii politienesti, protectiei datelor si \u00een domeniul vizelor\u201c. \u00cen \u201eCatalogul Schengen\u201c inclus \u00een brosura erau precizate criteriile comunitare \u00een materie de vize. Acesta prezinta nivelurile necesare \u00een vederea adoptarii acquis-ului si cele mai bune practici \u00eenregistrate deja \u00een unele state membre. El preciza \u201erecomandarile\u201c si \u201emetodele optime\u201c pentru organizarea activitatii consulare. Rom\u00e2nia a \u00eendeplinit toate angajamentele si a dovedit, sub control, ca frontierele \u2013 problema este de resortul Ministerului Internelor si Administratiei \u2013 sunt sigure. Evaluarile UE au fost facute la timp si rapoartele au consemnat ca sunt \u00eendeplinite acquis-ul comunitar si conditiile tehnice \u00een materie. Adica acele conditii cerute celorlalte state integrate p\u00e2na acum \u00een spatiul Schengen. Declaratia ministrului german de interne, cum ca Rom\u00e2nia nu a fost pregatita sa intre \u00een Uniunea Europeana si, \u00een consecinta, nici \u00een spatiul Schengen, ne-a edificat ca pentru a fi recunoscuti ca europeni ne trebuie Ausweis de la Berlin.
\nChestiunea statului de drept <\/strong>
\nsi a coruptiei<\/strong>
\nNu trebuie sa scoatem din logica procesului de integrare a Rom\u00e2niei \u00een spatiul Schengen problemele statului de drept si ale coruptiei. Ar fi o eroare. Sa admitem ca \u00een Rom\u00e2nia a fost pus \u00een pericol statul de drept \u00een vara lui 2012 si ca nu face fata coruptiei. \u00cen cazul \u00een care acesta a devenit un criteriu, Ungaria ar fi trebuit sa fie scoasa din spatiul Schengen atunci c\u00e2nd i s-a reprosat ca a introdus \u00een noua Constitutie prevederi anti-europene.
\nDar sa luam lucrurile \u00een ordine. Marea privatizare \u00een Rom\u00e2nia s-a facut dupa normele Bruxelles-ului. Nimic \u00een afara. Iar coruptia care a \u00eensotit-o nu poate fi negata. Marea privatizare a \u00eensemnat trecerea averii acumulate sub regimul comunist de statul rom\u00e2n \u00een alt tip de proprietate, cea privata. Ea s-a facut \u00een buna parte \u2013 nu cred ca cineva poate contesta aceasta realitate \u2013,\u00a0 cu participarea directa a marilor corporatii si companii transnationale, de obicei occidentale. \u00cen aceste conditii, cum \u00eempartim si \u00eentre cine raspunderea pentru coruptie? Accept\u00e2nd sa vorbim de coruptie \u00een actul de privatizare \u00een Rom\u00e2nia, suntem \u00eendreptatiti sau nu sa asociem la aceasta coruptie \u2013 fie si numai moral, desi ar fi o evidenta nedreptate -, complicitatea celor care au participat la privatizare? Raspunsul este simplu: da. Iar el trebuie evaluat, ca si performantele noastre \u00een pregatirea intrarii \u00een UE si \u00een spatiul Schengen, tot la Bruxelles. \u00cen conexiune cu distrugerea capacitatilor de productie din Rom\u00e2nia, analiza trebuie sa se extinda si la chestiunile privind respectarea dreptului de circulatie a fortei de munca si la (e)migratia tiganilor. Nu toti rom\u00e2nii pot fi angajati \u00een mall-uri si supermarketuri. Privati de conditii elementare de existenta prin propria munca \u00een numele economiei de piata, rom\u00e2nii au dreptul sa beneficieze de principiul circulatiei fortei de munca reglementata \u00een acest tip de economie? Daca \u00eel au, care dintre ei, numai cei cu \u00eenalta calificare? \u00cen anii 90, Rom\u00e2nia a fost acuzata ca nu respecta drepturile tiganilor ca minoritate. Av\u00e2ndu-i acum \u00een experienta directa de viata, protectorii au sansa sa le acorde toate drepturile care le lipseau acestora \u00een Rom\u00e2nia.
\nLa aderarea sau intrarea \u00een organismele paneuropene, Rom\u00e2nia a trebuit sa \u00eendeplineasca toate conditiile, inclusiv pe aceea de stat de drept, prevazute de statutul acestora. Chiar si pentru \u00eencheierea unor tratate bilaterale. Reproduc o parte din preambulul Tratatului \u00eentre Rom\u00e2nia si Republica Federala Germania privind cooperarea prieteneasca si parteneriatul \u00een Europa semnat la Bucuresti, la 21 aprilie 1992: \u201econstiente de interesele lor comune si de raspunderea lor comuna pentru edificarea unei noi Europe, libere si unite prin drepturile omului, democratie si statul de drept, convinse ca dob\u00e2ndirea calitatii de membru al Consiliului Europei, spre care aspira Rom\u00e2nia, si apropierea ei de alte institutii europene vor \u00eentari aceste valori (…) au convenit urmatoarele: (Partile) tind spre crearea unei Europe \u00een care, pe baza democratiei si a statului de drept, vor fi respectate drepturile omului si libertatile fundamentale, inclusiv cele ale persoanelor apartin\u00e2nd minoritatilor nationale\u201c (v. \u201eTratatele politice de baza\u201c, Institutul Rom\u00e2n de Studii Internationale, Bucuresti, 2003, preambul si art. 1, al. 2). De atunci, Rom\u00e2nia a fost primita \u00een Consiliul Europei, a aderat la NATO si s-a integrat \u00een Uniunea Europeana. Daca nu ar fi \u00eendeplinit aceste prevederi, crede cineva ca ar fi intrat \u00een aceste organisme sau organizatii euro-atlantice?
\nBerlinul face cu \u00eent\u00e2rziere proba onestitatii<\/strong>
\n\u00cen sf\u00e2rsit, prin voci individuale, dar oficiale, Berlinul, la care se adauga Haga si Helsinki, spune ceea ce trebuia sa spuna de la \u00eenceput: Rom\u00e2nia si Bulgaria nu au fost pregatite sa intre \u00een Uniunea Europeana. Este o proba de onestitate t\u00e2rzie. Ram\u00e2ne sa ne lamurim de ce Franta a fost avocatul Rom\u00e2niei iar Germania al Bulgariei la integrarea \u00een Uniunea Europeana. C\u00e2nd au fost corecte Parisul si Berlinul, atunci c\u00e2nd au facut rabat de la criteriile riguroase si au preferat Europa de Est ca piata de desfacere sau acum, c\u00e2nd regreta ca piata asta a fost saturata?
\nCa sa merg p\u00e2na la capat cu ceea ce cred, vreau sa spun ca Germania a recurs la obstructionarea intrarii noastre \u00een spatiul Schengen dintr-o meteahna mai veche. Sa nu se creada ca de dragul principiilor \u2013 \u00eencalcarea statului de drept \u00een Rom\u00e2nia \u2013, Berlinul ar fi riscat sa puna \u00een pericol interesele germane \u00een tara noastra. Istoria ne arata ca \u00een ce ne priveste, blocajul Germaniei intervine de fiecare data c\u00e2nd amesteca istoria \u00een politica. Nu numai \u00een cazul Schengen, ci \u00een multe altele, Germania a aratat ca nu are fantezia inventarii viitorului. \u00cengustimea solutiei germane de iesire din criza prin austeritate este o proba. Din pacate, acum, acest deficit se manifesta tocmai c\u00e2nd Berlinului \u00eei revenea cea mai mare responsabilitate pentru traversarea avatarurilor \u00een care au intrat institutiile europene.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

C\u00e2nd scriu aceste r\u00e2nduri vor fi trecut emotiile si supararea pentru ratarea intrarii Rom\u00e2niei \u00een spatiul Schengen. \u00cen definitiv, nici nu stiu pe cine ar trebui sa fim suparati. Germania spune \u00een 2013 ca Rom\u00e2nia nu a fost pregatita sa intre \u00een Uniunea Europeana. Stiu ca nu a fost usor convinsa de Franta sa accepte… Cite\u0219te mai mult »Obsesia Schengen. Deficitul german la inventarea viitorului<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[8675],"class_list":["post-15074","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica","tag-catalogul-schengen"],"views":1124,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15074","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15074"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15074\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15074"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15074"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15074"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}