{"id":15059,"date":"2013-03-19T22:28:12","date_gmt":"2013-03-19T20:28:12","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15059"},"modified":"2013-03-19T22:28:12","modified_gmt":"2013-03-19T20:28:12","slug":"cum-se-primeste-o-nora","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cum-se-primeste-o-nora\/","title":{"rendered":"Cum se primeste o nora?"},"content":{"rendered":"

DESPRE INTRAREA MIRESEI \u00ceN NOUA EI CASA<\/strong><\/p>\n

 <\/p>\n

\u00cen literatura sau \u00een viata, relatia soacra-nora tine mai degraba de echivoc, de ambiguu, daca nu chiar de tabu. Pe marginea acestui aspect, \u00eencerc aici o nuantare, cu at\u00e2t mai necesara cu c\u00e2t spatiul rural, la care ma refer cu preponderenta, pune la \u00eendem\u00e2na nenumarate indicii, semne, simboluri, interpretari, semnificatii. Se stie ca structura secventiala a nuntii cuprinde si scena rituala a trecerii miresei peste pragul usii, considerata de unii reminiscenta conflictuala atenuata, dar ale carei semnificatii sunt nedescifrate de participantii nostri la dialog. Acest gest nu este perceput ca aspect ritual, ci ca fiind derivat din automatismul cu care se preiau uneori, \u00een virtutea traditiei, unele obiceiuri, \u201eo-a radica \u00een brate si-o trece pasta prag cum vez\u00ee p\u00e2n filme sgest mai degraba teatral, dec\u00e2t cu profunzimi simbolice, facut pentru a potenta atmosfera de buna-dispozitiet\u201c. (Drule Florica, Ban) \u00cen mentalitatea populara, construita pe o g\u00e2ndire mitica, tributara unor stravechi forme de manifestare, unele secvente rituale se respecta, fara \u00eensa a li se fi mentinut, \u00een constiinta colectivitatii, rosturile de \u00eenceput.
\nSimion Florea Marian amintea ca mireasa, la romani, c\u00e2nd intra pentru prima data \u00een casa mirelui, era purtata pe brate de catre acesta, pentru a nu atinge pragul cu picioarele. Dar \u201eseria actelor rituale de aducere \u00een casa a miresei este mult mai cuprinzatoare. Acestea sunt menite sa asigure \u201e\u00eentelegerea\u201c si \u201efericirea noii familii\u201c, bunastarea \u00een gospodarie, fecunditatea tinerei perechi. Ele sunt rituri ale integrarii \u00eentr-o noua categorie de v\u00e2rsta si stare sociala\u201c. (CUCEU, Ion, POP, Dumitru, 2008 \u201eRitualuri de nunta\u201c \u00een \u201eRitualurile de nunta \u00een Transilvania\u201c, Studiu introductiv, Ed. Fundatiei pentru Studii Europene, Cluj-Napoca)
\nDupa unele indicii, nesemnificative, de altfel, sub raport numeric, dar si ca substanta, soacra \u00eesi \u00eent\u00e2mpina nora cu un colac si o sticla de tuica, \u201edaca era mai buna de gura, ptiuie amuce. (…) Sare, rogu-te, s-o ieie \u00een brata, c\u00e2t o iube ea pa noru-sa, vezi Doamne, ca ce s-or iubi ele am\u00e2ndoute. (…) O prime cu vorbe bune, sm\u00e2ncau din cozonac, prajitura, pancovet. Lua ia acole o gura de palinca, nu-i pune covor rosu sironiet\u201c. (Bonte Ana, Ban) Unele informatii privitoare la \u00eensemnatatea acestui moment sunt contradictorii, dupa unii, el este doar vag schitat, nereprezent\u00e2nd vreun interes deosebit, pentru altii, dimensiunea ceremoniala este evidenta, subliniata de rostirea unor formule, versuri, chiuituri, strigaturi si de o anumita gestica, sugestiva, \u00een concordanta cu semnificatia momentului. Retinem spre exemplificare c\u00e2teva gesturi graitoare sub aspectul semnificatiilor ce le comporta: \u201eamu cinzaci-saizaci de ai spoate ca o mai astepta pe nora cu colact, amu cine nacaz sa mai t\u00e2ne de vechituri?! Modernismele o ajuns si pa la noi iste mai \u00eenapoiet. (…) O asteapta \u00een poarta, destide, cu bratale destise mere cata ea s-o cuprinda, o tuca, beu o gura de palinca si gata-i sparta deata. Ce primire-i trabuie si la aceie?! ssunt taxate orice pretentii de \u201eprintesa\u201c, care ar trada, \u00een opinia informatoarei, capriciile nurorii si, \u00een consecinta, traiul greu alaturi de soacrat\u201c. (Ciubancan Maria, Mesesenii de Sus) Cert este ca acest moment se distinge \u00een economia ceremonialului nuptial, fara sa putem generaliza; riturile de integrare a miresei \u00een noua ei familie fiind \u00eensotite si de unele formule orale, care puncteaza actele rituale, \u201e\u00abBine ati venit! No, dara, intrat, intrat, sa hie \u00eent-on ceas bun! Da, Doamne, noroc la pruncii iste!\u00bb. Altaceva ce sa z\u00e2ca, no, cam aste. Voarbe calde, de dragoste, batar amu, la \u00eenceput srelatia buna cu soacra depinde mai ales de felul cum stie nora sa se comporte, ea este condamnata mai multt\u201c. (Rus Rozalia, Deleni) Soacra o \u00eent\u00e2mpina cu urari, cu o sticla si cu prajituri sau cozonac, cineva (mai rar mireasa) arunca cu gr\u00e2u si\/sau cu agheasma peste cei prezenti, \u201eblidu sa azv\u00e2rle pasta casa\u201c, gest urmat de trecerea pragului si de asezarea la masa. Umorul strigaturilor detensioneaza momentul critic al accederii miresei \u00een noul cerc familial, fara \u00eensa a leza solemnitatea (care puncteaza si riturile de propitiere, spalarea pe m\u00e2ini a mirilor, \u00eent\u00e2mpinarea cu masa \u00eembelsugata, aruncarea cu gr\u00e2u, stropirea cu apa sfintita, rostirea unor strigaturi care lauda calitatile nurorii si ale soacrei) \u00eencunun\u00e2nd gesturile rituale cu functie augurala si cu o vadita intentie initiatica, de integrare si de asigurare a prosperitatii noii familii.
\nExpresiile care se refera, cu o vadita nuanta depreciativa, la ginerele care locuieste la socri sunt \u201eo vinit de jinere\u201c, \u201evinit pa avere nevestii-sa\u201c, \u201escluga la socri\u201c. Rezum\u00e2nd informatiile culese, care abunda \u00een relatarea unor astfel de cazuri, care contrariau si dadeau nastere la aspre comentarii \u2013 se observa azi o schimbare de atitudine, o atenuare a reactiilor \u2013 lipsa averii \u00eei m\u00e2na pe feciori sa \u00eesi paraseasca uneori chiar si satul natal, pentru a se \u201earvuni de jinere la socri\u201c (a\u00a0 se citi \u201estap\u00e2ni\u201c), cu at\u00e2t mai mult daca fata avea numai surori, \u201esa s\u00e2nte nevoie de m\u00e2na de barbat\u201c, brate de munca sau daca aceasta avea o situatie materiala considerabila. Relevante sunt atitudinile informatorilor pe marginea acestor realitati: \u201ela ce pustusag si ram\u00e2i \u00een casa parinteasca si ptiara di foami?! Sa sa canoneasca o viata. Amu vini el la ea, nu-i mai o mnirare ca pa timpuri, c\u00e2nd ram\u00e2ne lumea cu gura cascata. Pam\u00e2ntu vindeca orice rana. sMai gravt c\u00e2nd ea, fujita, mere la socri, siarta mai greu sau niciodatat daca baiatu o trecut pasta voie lor. O adus-o fara consimtam\u00e2nt din partea batr\u00e2nilor\u201c. (Bonte Maria, Ban)
\nAducem aici c\u00e2teva precizari cu privire la atitudinea obstii satesti fata de \u201ejinerele care sta la socri\u201c, \u201emaritat\u201c, cum se considera \u00een termeni ironici. Descendenta patriliniara si resedinta virilocala s-au aflat \u00een atentia unor comentatori, evidentiindu-se faptul ca \u201efemeia trebuie sa vina dupa barbat\u201c, indiferent daca ea e adusa \u00een casa socrilor (resedinta patrilocala) sau \u00eentr-o gospodarie noua (resedinta neolocala), situatie reflectata, pe planul ritului, \u201e\u00een momentul nelipsit al conacariei (colacariei), iar \u00een plan poetic, prin oratia aferenta, \u00een a carei alegorie centrala (v\u00e2natoarea), ca si \u00een ordinea secventelor ceremoniale care se \u00eencheie cu ducerea sotiei la casa barbatului, se \u00eentrevad sensuri stravechi. (…) Resedinta virilocala era simtita ca obligatorie, \u00eenc\u00e2t, \u00een situatiile dictate de ratiuni economice, c\u00e2nd barbatul mergea \u00een casa (gospodaria) femeii, actul era conotat depreciativ. (…) Se extinde, de fapt, asupra barbatului \u201emaritat\u201c, conditia de inferioritate atribuita femeii \u00een cadrul casatoriei, chiar \u00een cazul \u00een care familia acesteia avea o situatie sociala mai buna\u201c. (Constantinescu, 2000: 212) Asezarea nuntasilor din partea mirelui \u00een locurile cele mai bune, \u201ede cinste\u201c, la cununie, \u00een alai, la masa mare vorbeste despre pozitia privilegiata a familiei mirelui, ierarhie confirmata \u2013 continua informatia \u2013 si de numire: \u201esocrii mari\u201c, parintii mirelui, respectiv \u201emici\u201c, ai miresei. \u201eTratamentul diferentiat pe care \u00eel au, \u00een timpul desfasurarii ceremonialului nuptial, parintii ginerelui si cei ai miresei, este interpretat ca o consecinta directa a sistemului general de \u00eenrudire la rom\u00e2ni, care acorda laturii masculine, prioritatea, \u00eent\u00e2ietatea\u201c. (Constantinescu, Nicolae, 2000, \u201e Etnologia si folclorul relatiilor de rudenie\u201c, Univers)
\nAtitudinea fata de casnicia \u00een care \u201emuierea poronceste\u201c se \u00eenscrie \u00een acelasi cadru depreciativ, \u201ebarbatu \u00eei capu, da preotu casii, liturghia \u00eei ta femeie. Ea duce greu, daca ea nu-i de treaba, tate sa-mboarda-n suparare. Nu sa z\u00e2ci nicicum, numa ca sa cam cunoasti indi cotcorozesti ghina. Lume vorovesti pa la spati. Mai traba sa sai cu gura la el c\u00e2teodata sbarbatul trabuie dirijat, de priceperea si de \u00eentelepciunea femeii depinde bunul-mers al caseit\u201c. (Ciubancan Maria, Mesesenii de Sus)
\nPotrivit Cameliei Burghele, \u201ecompartimentul masculin al comunitatii, marcat de o masiva activitate sociala, vizibila, mai ales, la nivelul puterii de decizie, prezinta o dinamica aparte. Nu doar selectia maritala apartine cercului masculin, \u00een vederea gestionarii raporturilor dintre neamuri, dar si toate celelalte decizii cu impact \u00een starea gospodariei proprii sau controlul comunitar sunt rezervate barbatilor (achizitionarea sau vinderea de bunuri din gospodarie, decizii economice ce privesc gospodaria, probleme ce tin de viata comunitara si chiar si unele activitati de reglare sociala, \u00een timpul unor momente speciale, de tipul sarbatorilor de iarna, c\u00e2nd actioneaza exclusiv ceata flacailor sau \u00een timpul duminicilor, c\u00e2nd tot flacaii sunt cei care tocmesc muzicantii si organizeaza dansul\u201c. (Burghele, Camelia 2006 \u201eRepere de cultura traditionala salajeana\u201c, Bibliotheca Musei Porolissensis, Zalau) E evidenta orientarea masculina a comunitatii traditionale, \u00een care femeia conteaza daca este pusa mai degraba strict \u00een cadrul familiei \u2013 sot, fii, \u00eencep\u00e2nd cu preluarea numelui barbatului si termin\u00e2nd cu… preluarea tuturor \u00eendatoririlor ce i se cuvin si care deriva din noul ei statut, privite de cele mai multe ori, cu \u00eengaduinta si cu resemnarea celei ce crede \u00een predestinare, ursita si stele cu noroc. \u201eMuierea mere dupa barbat, ala i-i omu, amu nu mai conteaza a cui o fo, de-amu numa a cui \u00eei, dupa barbat sa ie. A Petrii Natului, a Toderichii, a lui Vasalie, a lui Ioan, a lui Ios\u00e2ve, a omului ii cum i-i numile. Ie si crucea omului ii si blastamu si nacazu, numa de bai si de nacaz vine \u00een casa soacrii, mastera. Da daca ase ni-i r\u00e2nduit… Ce-i scris \u00een stele \u00eei pus. La care cum i-i dat.\u201c (Bonte Floare, Ban)<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

DESPRE INTRAREA MIRESEI \u00ceN NOUA EI CASA   \u00cen literatura sau \u00een viata, relatia soacra-nora tine mai degraba de echivoc, de ambiguu, daca nu chiar de tabu. Pe marginea acestui aspect, \u00eencerc aici o nuantare, cu at\u00e2t mai necesara cu c\u00e2t spatiul rural, la care ma refer cu preponderenta, pune la \u00eendem\u00e2na nenumarate indicii, semne,… Cite\u0219te mai mult »Cum se primeste o nora?<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-15059","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1719,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15059","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15059"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15059\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15059"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15059"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15059"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}