{"id":15045,"date":"2013-03-19T22:20:37","date_gmt":"2013-03-19T20:20:37","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=15045"},"modified":"2013-03-19T22:20:37","modified_gmt":"2013-03-19T20:20:37","slug":"despre-esecuri-si-singuratate","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/despre-esecuri-si-singuratate\/","title":{"rendered":"Despre esecuri si singuratate"},"content":{"rendered":"

Zeruya Shalev, Farame de viata,<\/em> traducere si note de Ioana Petridean, Iasi, Editura Polirom, 2012.<\/strong><\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

Atunci c\u00e2nd vine vorba despre romanul israelian contemporan, cititorul este, \u00een general, tentat sa se g\u00e2ndeasca fie la experimentele narative sau la constructia epica stratificata prezente \u00een multe dintre paginile lui Amos Oz, probabil reprezentantul prin excelenta al prozei din aceasta parte a lumii, fie la acele aspecte si probleme abordate mai cu seama \u00een jurnalele de stiri: violenta din Orientul Mijlociu, tensiunile interetnice si, \u00een special, conflictele dintre israelieni si palestinieni. Cu toate acestea, prozatoarea Zeruya Shalev, cunoscuta mai cu seama pentru trilogia din care fac parte romanele \u201eViata amoroasa\u201c (1997), \u201eSot si sotie\u201c (2000) si \u201eThera\u201c (2005), a ales sa ignore \u00een mod voit atacurile cu bomba sau cu masini-capcana, precum si obsesia lipsei de securitate de pe strazile din unele zone ale Israelului si sa aduca \u00een fata cititorilor preocupari ale vietii de fiecare zi, mai ales atmosfera de familie \u2013 dar fara sa le lege neaparat de spatiul cultural al tarii sale. De altfel, si cel mai recent volum al sau, \u201eFar\u00e2me de viata\u201c (2011) \u2013 care, \u00een paranteza fie spus, consacra\u00a0 recunoasterea internationala de care s-a bucurat autoarea si succesul pe care \u00eel are de ani de zile la publicul cititor \u2013 implica o poveste care ar putea fi plasata \u00een orice colt al lumii. Zeruya Shalev demonstreaza, de la \u00eenceputul creatiei sale si p\u00e2na la cele mai recente aparitii editoriale, capacitatea de a crea un adevarat spatiu sufletesc ca \u201egeografie\u201c a romanelor sale, personajele pe care le construieste put\u00e2nd sa-si traiasca pasiunile, practic, oriunde. Aceasta e si una dintre marile teme din \u201eFar\u00e2me de viata\u201c: legatura adesea precara dintre fiintele care, cel putin teoretic, ar trebui sa fie apropiate (parinti si copii, soti, frati), dar, deopotriva, raportul dintre dragoste si sex, ca si complicatele (si, uneori, greu de prins \u00eentr-o analiza finala) relatii dintre acei oameni care considera ca se cunosc foarte bine \u2013 si chiar mai mult, dintre acei oameni care cred ca se iubesc.
\nRememorari si dezamagiri<\/strong>
\nSubiectul ca atare al acestui roman e legat de demersul de rememorare a propriei existentei pe care \u00eel \u00eentreprinde Hemda Horowitz, de pe patul din micul apartament unde traieste. Bolnava si \u00eembatr\u00e2nita, apasata de singuratatea \u00een care \u00eesi duce zilele, femeia \u00eesi trece \u00een revista \u00eentreaga viata, de la anii copilariei si p\u00e2na la momente foarte apropiate de prezent, concluzia amara la care ajunge ea fiind ca totul a stat sub semnul iremediabilului esec. Tristetea, dezamagirea si amaraciunile de tot felul domina textul si, implicit, depanarea acestor amintiri: caci, desi a fost cel dint\u00e2i copil nascut \u00een kibbutz, Hemda nu a reusit sa se ridice la \u00eenaltimea asteptarilor parintilor (mai ales ale tatalui), nefiind capabila sa mearga singura p\u00e2na la v\u00e2rsta de trei ani. Apoi, s-a dezamagit pe ea \u00eensasi, devenind prizoniera unui mariaj lipsit de dragoste si traind fara pasiune alaturi de un supravietuitor al Holocaustului. Relatia cu copiii sai este dificila \u00eenca din primii ani: daca pe baiat, Avner, mama are tendinta de a-l proteja mereu si de a-l iubi prea mult, de fata, Dina, pare incapabila sa se apropie cu adevarat. Aceasta realitate se va repercuta asupra \u00eentregii familii si va deveni extrem de dureroasa mai cu seama dupa ce Hemda se \u00eembolnaveste, iar copiii vin, pe r\u00e2nd, sa o viziteze. Numai ca, nemaifiind copii, ei o percep pe mama lor altfel, Avner dovedindu-se neputincios si pasiv, nestiind cum sa-i \u00eentoarca mamei afectiunea manifestata fata de el \u00een trecut, iar Dina av\u00e2nd mereu tendinta de a tensiona si mai mult relatia si asa complicata dintre ele. \u00cen plus, cei doi au, acum, problemele lor, Avner e marcat de o casnicie nefericita care pare a relua, pe alte tonalitati si din alte perspective, toate greselile din mariajul parintilor lui. Dina, la r\u00e2ndul ei, regreta ca a abandonat o cariera universitara care, probabil, ar fi facut-o sa se simta \u00eemplinita, pentru a-i oferi fiicei sale, alaturi de sotul ei, un taciturn fotograf, toata caldura pe care ea, \u00een copilarie, nu o cunoscuse. Numai ca, \u00een ciuda tuturor eforturilor ei, adolescenta se \u00eendeparteaza de ea si, finalmente, o respinge, iar Dina \u00eencepe sa-si doreasca sa adopte un copil abandonat, l\u00e2nga care sa se poata simti, chiar si dupa ani de zile, fericita ca mama. Familia si apropiatii nu o \u00eenteleg si \u00eencep s-o priveasca cu ne\u00eencredere, \u00een vreme ce, \u00een alt plan, Avner se apropie de o frumoasa infirmiera pe care o cunoaste \u00een cursul vizitelor pe care i le face mamei si traieste alaturi de ea sentimente delicate si profunde, care \u00eei ramasesera straine de-a lungul tuturor anilor casniciei sale. Dar cartea nu se transforma, asa cum ne-am putea astepta, \u00een povestea unui \u201emenage \u00e0 trois\u201c din lumea israeliana a secolului XX, ci devine veritabila sondare a profunzimilor \u2013 nebanuite, fara \u00eendoiala! \u2013 ale psihicului uman. Caci ceea ce parea a fi o simpla legatura menita a alunga plictiseala devine, pe nesimtite, unica modalitate pe care Avner o gaseste pentru a pune \u00een fata propriului mariaj o nemiloasa oglinda, \u00een care se va vedea exact asa cum este: \u00eengrozitor de singur.
\nO analiza a pasiunilor<\/strong>
\nDincolo de aceste detalii, subiectul real al romanului de fata este, din punctul de vedere al autoarei \u2013 si asa cum ea a afirmat \u00een repetate r\u00e2nduri \u2013 si o analiza a pasiunilor omenesti prea \u00eendelung neglijate si care ameninta sa produca doar resentimente, frustrari sau chiar, \u00een anumite conditii, sa scape de sub control. \u00cen plus, analizarea relatiilor mereu complicate dintre sexe o preocupa \u00een cel mai \u00eenalt grad si, pentru a ajunge la acest deziderat, Shalev recurge la naratiunea la persoana \u00eent\u00e2i, accentueaza tehnica punctului de vedere, iar rezultatul cel mai evident va fi acela ca, dintr-o data, dragostea este redusa la un soi de relatie de putere, \u00een care unul dintre parteneri \u00eencearca \u2013 si reuseste! \u2013 sa-l domine complet pe celalalt. Cu toate acestea, fiecare personaj din \u201eFar\u00e2me de viata\u201c nu \u00eenceteaza a cauta \u00eemplinirea, p\u00e2na si \u00een astfel de iubiri dureroase, pe care le recunosc chiar ele ca fiind mai degraba probe ce trebuie trecute, dec\u00e2t povesti romantice de dragoste.
\nDemersul Zeruyei Shalev se dovedeste a fi extrem de \u00eendraznet, nu doar din punctul de vedere al tematicii abordate \u2013 \u00een fond, dezagregarea unei casnicii ori a mai multora nu mai e de mult o noutate \u00een literatura contemporana \u2013 ci mai ales din acela al tehnicii si strategiilor narative pe care le orchestreaza cu o arta care pe drept cuv\u00e2nt poate fi numita remarcabila. Desigur, ceea ce se petrece \u00eentre doi soti trebuie sa ram\u00e2na intim si neexpus privirii publice \u2013 nici chiar privirii apropiatilor \u2013 sau, cel putin, asa se presupune. \u00censa mariajul personajelor din acest roman si problemele lor devin, treptat, obiectul de interes al celorlalti. si, chiar si fara sa fie, asa cum se va \u00eent\u00e2mpla cu protagonistii din alte romane ale Zeruyei Shalev, de pilda \u201eViata amoroasa\u201c sau \u201eSot si sotie\u201c, mari maestri \u00een arta abuzului psihologic, trebuie sa recunoastem ca aparent inofensivii Hemda, Avner sau Dina stiu sa-si distruga, de-a dreptul premeditat, partenerii de viata si apropiatii, iar asta se vede \u00een mai toate momentele (nu prea multe, totusi…) pe care le petrec cu adevarat \u00eempreuna. La o lectura atenta, \u00een unele dintre conversatiile pe care le poarta acestia se \u00eentrevad chiar apropieri fata de controversele cuplului Martha si George din celebrul text al lui Edward Albee, \u201eCui i-e frica de Virginia Woolf\u201c. \u00censa \u00een cartea Zeruyei Shalev dialogurile celor implicati nu st\u00e2rnesc niciodata r\u00e2sul cititorului si nici macar vreun z\u00e2mbet condescendent, ci dimpotriva, provoaca, uneori, un fior. Nu de teama, ci determinat de rara capacitate a autoarei de a rosti adevarurile cele mai dureroase cu o uimitoare si doar aparenta seninatate. Pentru a ajunge la acest rezultat, Zeruya Shalev foloseste nu o data metoda fluxului constiintei, reusind sa redea \u00eentr-un mod extrem de adecvat at\u00e2t sf\u00e2sierea launtrica a fiecarui personaj, c\u00e2t si nevoia de alinare pe care fiecare, la r\u00e2ndul sau, o resimte; dar, deopotriva, cinismul pe care chiar si cei mai buni sau bl\u00e2nzi oameni \u00eel pot manifesta, poate chiar fara sa vrea si, cu siguranta, fara sa-si propuna neaparat acest lucru.
\n\u201eViata merge mai departe…\u201c\u00a0<\/strong>
\nFara \u00eendoiala, la capatul lecturii acestui roman, chiar si acei cititori dispusi mai degraba sa observe imperfectiunile textului (fluxul constiintei par\u00e2nd, uneori, a scapa de sub control, analiza psihologica poate usor insuficient fundamentata) trebuie sa admita ca \u201eFar\u00e2me de viata\u201c este un excelent exemplu de descriere a relatiilor interumane care sf\u00e2rsesc, uneori prin a le provoca p\u00e2na si celor mai puternici nu doar inevitabilul sentiment de claustrofobie sentimentala, ci si trezirea, fie ea si tardiva la realitate. Ca unii critici au fost tentati sa interpreteze aceasta tema a abuzului sentimental ca pe o abordare extrem de voalata a tensionatelor relatii dintre israelieni si palestinieni poate fi acceptat (ori acceptabil) sau nu, \u00eensa cu adevarat demn de retinut ram\u00e2ne curajul autoarei de a aduce \u00een prim plan problemele unor casnicii diferite, de a le c\u00e2ntari toate sansele de a evolua bine, doar pentru ca, \u00een cele din urma, sa sf\u00e2rseasca prost, precum si capacitatea de a nu transforma tot acest material epic \u00eentr-un episod de telenovela, ci de a face, \u00een fiecare pagina, dovada ca p\u00e2na si aparentul fapt divers poate deveni literatura. Caci nu numai viata lui Hemda e avuta \u00een vedere, ci si alte existente, uneori apartin\u00e2nd unor personaje secundare sau episodice, dramele de familie fiind prezentate \u00eentotdeauna succint, \u00een doar c\u00e2teva r\u00e2nduri. Totul este expus de fiecare data printr-o bine realizata tehnica a \u00eenlantuirii episoadelor, o mentiune speciala merit\u00e2nd atmosfera creata \u2013 sau care se creeaza \u2013 \u00een jurul oamenilor suferinzi sau tintuiti \u00een paturile de spital. Practic, doar alaturi de cei aflati \u00een suferinta, cei mai tineri se simt cu adevarat sanatosi si nu mai traiesc at\u00e2t de acut spaima care \u00eei macina: ca la un moment dat vor ram\u00e2ne singuri, ca vor fi parasiti de cei care, fara sa le fie neaparat dragi, \u00eei \u00eenconjoara. Sigur, cei mai multi, de la Avner la Dina si de la ei la \u00eensasi Hemda, nici nu fac prea multe pentru a-i pastra aproape pe acestia, de aici permanenta sf\u00e2siere, singuratatea care macina fara mila, sentimentul ratarii, esecul.
\n\u201eMai ales \u00eentr-un loc precum Israelul, cred ca e important sa arati ca viata privata, viata de familie, \u00eesi continua cursul firesc. E important sa vorbesti despre emotii \u00eentr-un loc unde totul este brutal si haotic. Ca scriitor, este important sa arati ca viata interioara e, \u00een continuare, relevanta pentru oamenii de r\u00e2nd. Eu, una, am hotar\u00e2t sa urmaresc asta pentru ca numai \u00een aceasta zona pot gasi raspunsuri la \u00eentrebarile care ma fram\u00e2nta\u201c, spunea Zeruya Shalev. Finalul acestui roman sta marturie ca, \u00een fond, \u00een creatia sa, lucrurile nu puteau sa se petreaca altfel. Viata \u00eesi continua cursul si existenta merge \u00eenainte \u2013 chiar si dupa ce Hemda nu va mai fi. Iar cei care vor ram\u00e2ne \u00een urma ei, iar aici e nota de roman de formare a \u201eFar\u00e2melor de viata\u201c, vor \u00eentelege ca, pentru a avea mai multe sanse de fericire, nu trebuie sa uite sa fie, macar din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, ceva mai \u00eentelegatori cu cei din jur si sa \u00eencerce ca, \u00eenainte de a le cere celorlalti un anumit comportament, sa stie sa-l evalueze cu adevarat pe cel propriu.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Zeruya Shalev, Farame de viata, traducere si note de Ioana Petridean, Iasi, Editura Polirom, 2012.   Atunci c\u00e2nd vine vorba despre romanul israelian contemporan, cititorul este, \u00een general, tentat sa se g\u00e2ndeasca fie la experimentele narative sau la constructia epica stratificata prezente \u00een multe dintre paginile lui Amos Oz, probabil reprezentantul prin excelenta al prozei… Cite\u0219te mai mult »Despre esecuri si singuratate<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[8669,8668],"class_list":["post-15045","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-farame-de-viata","tag-zeruya-shalev"],"views":853,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15045","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=15045"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/15045\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=15045"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=15045"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=15045"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}