{"id":1495,"date":"2010-02-18T04:34:14","date_gmt":"2010-02-18T02:34:14","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1495"},"modified":"2010-02-18T04:36:20","modified_gmt":"2010-02-18T02:36:20","slug":"un-umanist-george-cioranescu","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-umanist-george-cioranescu\/","title":{"rendered":"Un umanist: George Cioranescu"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><strong>Addenda la Istoria literaturii rom\u00e2ne contemporane<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">\n<p style=\"text-align: left;\"><strong>Generos p\u00e2na la risipire<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">\u00cen 1946, c\u00e2nd totul se prabusea \u00een Rom\u00e2nia, un avocat din Bucuresti, \u00een v\u00e2rsta de 28 de ani, \u00eesi sustinea la Universitatea din Cluj teza de doctorat cu titlul \u201eRom\u00e2nii si ideea federalista\u201c, \u00een care demonstra, printre altele, cu argumente istorice, vocatia europeana a tarii sale. El ignora cu seninatate prezenta pe teritoriul rom\u00e2nesc a trupelor de ocupatie sovietice si evoca momentele de afirmare a aspiratiei rom\u00e2nilor de a se integra \u00een diferite grupuri de tari europene (balcanice, dunarene etc.) si, \u00een perspectiva, \u00eentr-o Europa unita.<br \/>\nAvocatul se numea George Cioranescu si nu era doar un avocat, ci un intelectual umanist cu o viziune moderna asupra organizarii comunitatilor omenesti. De altfel, \u00een 1947, el \u00eesi va lua si licenta \u00een filosofie, iar aceasta completare a pregatirii sale intelectuale va fi doar \u00eenceputul unei lungi cariere de adult studios (va urma, la un moment dat, si cursurile prestigiosului Institut des Hautes \u00c9tude Internationales din Paris).<br \/>\nGeorge Cioranescu s-a nascut la 19 martie 1918 \u00een comuna Moroieni din judetul D\u00e2mbovita, ca al noualea si ultimul copil \u00eentr-o familie de \u00eenvatatori (toti cei noua copii se vor ilustra \u00een munca intelectuala; maximum de notorietate \u00eel va atinge profesorul si scriitorul Alexandru Coranescu). \u00cen 1947, total inaderent la comunism, se expatriaza, stabilindu-se la Paris. Acolo participa cu fervoare, pun\u00e2ndu-si la contributie spiritul doctrinar, la miscarea internationala democrat-crestina si se angajeaza \u00een animarea vietii culturale a exilului rom\u00e2nesc (inclusiv ca membru marcant al Fundatiei Regale Universitare Carol I din Paris). \u00cen 1954, devine deputat \u00een primul Parlament european (cu sediul la Viena) si \u00een aceasta calitate denunta oprimarea tineretului de catre regimurile comuniste din Europa Centrala si de Est, iar \u00een 1955 \u00eesi \u00eencepe activitatea de redactor la postul de radio \u201eEuropa Libera\u201c din M\u00fcnchen (unde \u00een perioada 1965-1970 va functiona ca director-adjunct al departamentului rom\u00e2nesc). Prin intemediul a sute de comentarii politice radiodifuzate si a zeci de apeluri scrise adresate unor foruri europene critica furibund tot ceea ce \u00eentreprinde partidul comunist \u00eempotriva civilizatiei rom\u00e2nesti si, \u00een primul r\u00e2nd, colectivizarea fortata a agriculturii (\u00een sedinta Marii Adunari Nationale \u00een care se sarbatoreste \u00eencheierea colectivizarii, este mentionat ca un dusman \u00eenrait al regimului \u00een discursurile rostite de Gheorghe Gheorghiu-Dej si G. Calinescu!)<br \/>\n\u00cen 1982 preia conducerea revistei \u201eApozitia\u201c din M\u00fcnchen, iar \u00een 1984 devine membru al Miscarii Federaliste Europene. Se manifesta ca un scriitor activ si proteic, public\u00e2nd versuri, proza, eseuri, traduceri, \u00een editii elegante. Contribuie neobosit la promovarea ideii federaliste \u00een Europa, dar si la apararea cauzei rom\u00e2nesti (despre drama rom\u00e2nilor din Basarabia conferentiaza la Geneva \u00een 1985, la Paris si la M\u00fcnchen \u00een 1986, la K\u00f6ln \u00een 1989). Multilateral si ubicuu, generos p\u00e2na la risipire, tandru cu cei apropiati si intransigent \u00een judecarea celor raspunzatori de atingerea demnitatii umane, George Cioranescu are numeroase merite pe care nu si le \u00eensumeaza \u00eentr-un mod vizibil si avantajos \u00eentr-o opera unica. Binele facut de el se dizolva \u00een viata lumii, este \u00een mare masura un bine nesemnat. Dupa moartea sa, petrecuta la 6 februarie 1993, Alexandru Cioranescu, fratele supravietuitor, \u00eel portretizeaza astfel:<br \/>\n\u201eToata viata lui a fost foarte densa, pentru ca a vrut sa faca multe lucruri, pe care le-a si facut, fara sa-si menajeze niciodata timpul de odihna. Acesta a fost, de altfel, singurul punct de discrepanta \u00eentre noi. \u00cei placea sa lucreze si, daca ar fi putut, ar fi lucrat 24 de ore pe zi, ceea ce n-a intrat niciodata \u00een speculatiile mele. \u00cei placea sa primeasca, oric\u00e2nd si pe oricine, pe c\u00e2nd eu am considerat totdeauna vizitelele ca o corvoada. El nu era niciodata liber. Dupa ce plecau vizitatorii, se aseza la masina de scris. De cele mai multe ori se scula la 4 dimineata, ca sa scrie c\u00e2teva versuri sau o poema. C\u00e2nd pleca \u00een vacanta, \u00eesi organiza calatorii c\u00e2t mai \u00eendelungate si mai laborioase; turismul lui era un turism studios, pe care-l repovestea apoi \u00een fotografii, \u00een note si descrieri.\u201c<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\"><strong>Un gen literar privilegiat<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">Pentru George Cioranescu, poezia este un gen literar privilegiat. Poate sub influenta lui Ion Barbu (\u00een anturajul caruia s-a aflat \u00een tinerete), scriitorul care ar fi lucrat si 24 de ore din 24, elabor\u00e2nd programe politice, studiind carti de istorie etc. etc., considera creatia poetica o abstragere din activitatea curenta, un mod solemn de a accede la secretul existentei.<br \/>\nCartile de versuri pe care le-a publicat \u2013 \u201eMorior ergo sum\u201c, M\u00fcnchen, col. \u201eApozitia\u201c, 1981, \u201eCatrene definitorii diezate\u201c, M\u00fcnchen, \u00een regia autorului, 1987, \u201eMetaerotism imaginar\u201c, M\u00fcnchen, col. \u201eApozitia\u201c, 1990 \u2013 impun respect prin tonul grav si ceremonios. De altfel, \u00eensasi grafica acestor carti instaureaza de la \u00eenceputul lecturii o atmosfera de sarbatoare austera.<br \/>\nIdeea \u00eenalta pe care o are George Cioranescu despre poezie ram\u00e2ne \u00eensa straina spiritului sau prietenos si colocvial. Si \u00eentr-o oarecare masura chiar \u00eel st\u00e2njeneste. Este ca si cum un ortodox ar \u00eencerca sa adopte comportamentul unui catolic.<br \/>\nDesi considera poezia ceva at\u00e2t de important, George Cioranescu nu este el \u00eensusi \u00een poezie. \u00cen timpul lecturii se simte ca poetul reuseste numai cu o anumita \u00eencordare, care \u00eel oboseste, sa joace rolul de poet:<br \/>\n\u201eDe-at\u00e2ta gol nimicul aspira sa devina,\/ dar n-are cum sa-nceapa altcum dec\u00e2t ca g\u00e2nd\/ ce prin contrariu isca din vid \u00eent\u00e2iul este:\/ triumfatori protonii prin haos se saruta.\/\/ Eteric neast\u00e2mpar masoara nesf\u00e2rsirea\/ torc\u00e2nd neantu-n fire de timp inconsistent.\/ Prin spatii condensate si vesnicii vremelnici\/ mecanica cuteaza sa creada \u00een sublim.\/\/ Se zbate-ntreaga fire sa se afirme g\u00e2ndul\/ ce-nstrainat de cosmos pe sine se explica,\/ urzind la ipoteze mereu mai nefiresti\/: nemultumit creatul creeaza-un Creator.\u201c (\u201eCartea \u00eent\u00e2ia\u201c din \u201eMorior ergo sum\u201c)<br \/>\nInadecvarea este si mai evidenta \u00een poemele de dragoste din volumul \u201eMetaerotism imaginar\u201c, \u00een cuprinsul carora ardoarea precipita adeseori \u00een grandilocventa:<br \/>\n\u201eSa exaltam iubirea prea pura ca sa fie\/ \u00cen lumea poluata ci \u00eengeri nedeplini,\/ La bal de lampadare, conjectural destinul\/ Noi aripi ne croieste din vise de-mprumut.\/\/ Sa \u00eenselam ursita escalad\u00e2nd extazul\/ Sfid\u00e2nd nimicnicia cu triluri de triumf;\/ Vom face-o zi eterna din spasmuri de lumina,\/ Dintr-un duet de s\u00e2nge salbatic firmament.\/\/ E jalea din iubire chilim de stele-n spuza:\/ Agoniz\u00e2nd \u00een haos, iz vested de apus,\/ Din ceru-nsingurarii cad picurari de vise\/ Pe harpa ta trupeasca dumnezeesc sarut.\u201c (\u201eBuchetul de camelii\u201c)<br \/>\n\u00cen sf\u00e2rsit, retorica solemna se pastreaza si \u00een epigramele dedicate unor prieteni. Iata ca exemplu versurile scrise pentru Mircea Eliade:<br \/>\n\u201eCercetator al tainei de dincolo de mit\/ esti zbuciumul din secol filtrat de un ermit,\/ La taine stai cu magii, sensibil la ispita,\/ savant care se-ndoaie dar crede \u00een ursita,\/ Expert \u00een precultura, guru, stap\u00e2n celest,\/ ce n-a schimbat Ceahlaul nici chiar pe Everest.\u201c<br \/>\nPoezia lui George Cioranescu impresioneaza mai ales prin respectul fata de poezie pe care \u00eel exprima. Autorul a avut, de altfel, un cult pentru Eminescu, pe care \u00eel considera un arhetip al conditiei de poet.<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\"><strong>Importul de poezie buna<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">George Cioranescu nu si-a facut niciodata mari iluzii \u00een legatura cu valoarea versurilor proprii. \u00cen schimb, a considerat de datoria sa sa importe \u00een limba rom\u00e2na ceva din poezia lumii, angaj\u00e2ndu-se cu competenta si fervoare \u00eentr-o grea munca de traducator. Statea la Paris sau la M\u00fcnchen, cunostea bine c\u00e2teva limbi straine astfel \u00eenc\u00e2t se putea delecta de unul singur citind \u00een original capodopere ale liricii universale, dar se g\u00e2ndea la tara sa de origine si voia sa-i \u00eembogateasca, prin traduceri, cultura. Doua dintre cartile care au rezultat din aceasta stradanie sunt remarcabile: \u201eMai aproape de \u00eengeri\u201c, traduceri din lirica religioasa, M\u00fcnchen, \u00een regia autorului, 1986 si \u201eSpicuiri din lirica americana contemporana\u201c, M\u00fcnchen, col. \u201eApozitia\u201c, 1993.<br \/>\nCulegerea de poeme religioase, ilustrata cu desenele de un mare rafinament ale lui Eugen Dragutescu, \u00eei creeaza cititorului rom\u00e2n prilejul de a cunoaste textele unor autori ilustri ca Sf\u00e2ntul Augustin, Sf\u00e2ntul Francisc din Assisi, Dante Alighieri, Blaise Pascal, S\u00f6ren Kierkegaard, Paul Claudel, Francis Jammes, Miguel de Unamuno s.a.m.d., dar si texte ale unor anonimi, intrate \u00een folclorul religios al unor tari ca Franta, Spania, Cehia.<br \/>\nVersiunile rom\u00e2nesti sunt remarcabile prin fluenta, prin fiorul religios si printr-o utilizare fireasca a unor cuvinte rom\u00e2nesti vechi. Merita reprodus, ca exemplu, un fragment din \u201eRugaciunea Sf\u00e2ntului Bernard catre Fecioara Maria\u201c din \u201eParadisul\u201c lui Dante:<br \/>\n\u201e\u00cen p\u00e2ntecu-ti s-a reaprins iubirea\/ si-n caldu-i viu, \u00een pacea-i de vecie\/ a \u00eencoltit prin tine m\u00e2ntuirea.\/\/ Esti dragostei la apogeu faclie\/ \u00een cer si pe pam\u00e2nt buna\u00eenvoire,\/ sperantei esti izvor de apa vie.\/\/ Femeie mai presus de orice-n fire,\/ la tine cin&#8217;n-alearga spre-ndurare\/ \u00eesi taie aripa catre \u00eemplinire.\/\/ Dar marea-ti bunatate nu apare\/ doar c\u00e2nd asculti pe cel ce ti se-nchina,\/ ci c\u00e2nd ajuti pe-oricine-n str\u00e2mtorare.\u201c<br \/>\nTraducerile din lirica americana contemporana ni-l prezinta pe George Cioranescu si ca pe un om de gust, care stie sa aleaga dintr-o literatura de mare \u00eentindere ceea ce este reprezentativ. \u00cen sumarul volumului figureaza nume ca Robert Lee Frost, Edgar Lee Masters, Carl Sandburg, E. E. Cummings, T. S. Eliot, Ezra Pound, Allen Ginsberg.\u00a0 D\u00e2nd dovada de imaginatie lingvistica, traducatorul trece cu usurinta de la stilul arhaic al poeziei religioase la limbajul plin de neologisme al poeziei moderne.<br \/>\nPrin opera sa de traducator, George Cioranescu contribuie la consacrarea limbii rom\u00e2ne ca o limba cu vocatie universala, capabila sa primeasca \u00een spatiul ei literatura altor tari.<\/p>\n<p style=\"text-align: left;\"><strong>Prozatorul care se ignora<\/strong><\/p>\n<p style=\"text-align: left;\">Multilateralul George Cioranescu a scris, \u00een treacat, si proza, gen pe care nu l-a luat \u00een serios, dar pentru care avea \u00een mod evident \u00eenzestrare. De altfel, \u00een scrierile sale neliterare apar frecvent formulari expresive, apartin\u00e2nd unui prozator. Un studiu de istorie despre semnificatia actului de la 23 august 1944 \u00eencepe astfel:<br \/>\n\u201eUnele publicatii rom\u00e2nesti au varsat la dosarul istoriei c\u00e2teva interesante documente inedite.\u201c<br \/>\nDovezi ale talentului de prozator pot fi gasite, bine\u00eenteles, si \u00een \u00eensemnarile de calatorie. Iata cum evoca scriitorul o calatorie a sa cu avionul la New York:<br \/>\n\u201e\u00cen Jumbo \u2013 avion de proportii uriase \u2013 ma simt ca \u00een burta chitului. Un chit de metal si vibratii, cu maruntaiele tulburate de ghioraieli dodecafonice si ochi poliedrici, ca sa urmareasca simultan, pe trei ecrane, un western, un film cu gangsteri si un film de desene animate.\u201c<br \/>\nDar George Cioranescu a scris si proza-proza, din pacate nesistematic, fac\u00e2nd din aceasta \u00eendeletnicire un fel de joc literar. Cert este ca atunci c\u00e2nd scria proza se manifesta dezinvolt, pun\u00e2ndu-si \u00een valoare, cu farmec, si sentimentalismul, si fantezia, si umorul. O povestire, \u201eMiguel\u201c, publicata \u00een volum separat, la Paris, \u00een 1961, \u00een regie proprie, este \u00eentrutotul comparabila cu povestirile lui Mircea Eliade sau cu cele ale lui Vasile Voiculescu.<br \/>\nNaratiunea debuteaza cu o evocare, lipsita de complexe, a unei experiente amoroase din anii tineretii. Spre deosebire de solemnele poeme \u201emetaerotice\u201c, \u00een care nu patrunde aproape nimic din furtuna de trairi pe care o provoaca dragostea, frazele nonsalante ale prozei reusesc sa \u00eenregistreze tot ceea ce este impetuos si nesabuit \u00een iubire:<br \/>\n\u201eLa v\u00e2rsta aceea aveam un anumit gust al exotismului. Neput\u00e2ndu-mi cumpara fetisi din lemn afumat, ori sageti cu v\u00e2rful coclit de otrava, ma multumeam cu tahitienele rascoapte de soare ale cine stie carui imitator netalentat al lui Gauguin.<br \/>\nToate acestea ca sa va explic de ce ma aflam sub un soare australian, \u00een parcul muzeului colonial, Cu Patricia \u00een g\u00e2nd, cu Patricia de m\u00e2na, cu rosul Patriciei pe buze. Soarele parca se imobilizase pe cer: Patricia; si din loc \u00een loc, v\u00e2nzatorii de racoritoare ce \u00eei repetau numele: Patricia.\u201c<br \/>\nStilul dezinhibat, plin de umor ne cucereste de la \u00eenceput si ne face sa-i acordam credit autorului, astfel \u00eenc\u00e2t nici nu observam c\u00e2nd atmosfera devine fantastica. \u00cendragostitul cumpara un peste exotic, \u201ecu ochi de buldog\u201c, pe care i-l daruieste Patriciei, iar Patricia, dupa un timp, se \u00eendragosteste pervers de morocanoasa vietuitoare din acvariu:<br \/>\n\u201eDe la un timp, \u00eesi luase obiceiul ca seara, dupa ce stingea becurile din acvariu, sa c\u00e2nte ceva ne\u00eenteles, un fel de c\u00e2ntec de leagan. Miguel \u00eesi batea \u00eenotatoarele pe loc, din ce \u00een ce mai rar, \u00eentre somnolenta si extaz. C\u00e2ntecul era un refren bolnavicios, pe care \u00eel ascultam si eu, bat\u00e2nd din ce \u00een ce mai rar din gene. Vedeam apoi, ca prin ceata, pe Patricia dezleg\u00e2ndu-si cordeluta cozii de cangur si las\u00e2ndu-i sa-i cada, cu lenevie, camasa transparenta de nylon&#8230;\u201c<br \/>\nAlta povestire care ar trebui sa fie inclusa \u00een antologiile de proza scurta rom\u00e2neasca este \u201eImportanta secretului comercial\u201c, publicata pentru prima oara \u00een revista \u201eApozitia\u201c (1992-1994). Autorul enumera \u2013 cu un umor irezistibil \u2013 \u00eencercarile unui om fara spirit comercial de a se lansa \u00een afaceri. Acesta vrea sa introduca \u00een comert cosciugul de material plastic, dar este torpilat de Asociatia Mondiala a Dricarilor, care provoaca \u00een replica criza petrolului si \u00een consecinta scumpirea materiei prime pentru cosciuge; vrea sa importe din China sobolani pentru pisicile din Europa, dar producatorii de conserve destinate micilor feline \u00eei dejoaca planul, daruind chinezilor mari cantitati de pesticide; vrea sa puna \u00een circulatie sutienul computerizat, dar femeile \u00eel conving repede ca s\u00e2nii arata cel mai bine \u00een absenta oricarui fel de sutien; vrea sa fabrice iaurt din lapte de femeie, dar \u00eel parasesc colaboratorii (care, fur\u00e2ndu-i \u201esecretul comercial\u201c, \u00eel exploateaza pe ascuns undeva, \u00een alta parte a lumii).<br \/>\nSi \u00een aceasta povestire este seducatoare dezinvoltura discursului:<br \/>\n\u201eCa orice barbat ma g\u00e2ndeam din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd, si din ce \u00een ce mai rar, la s\u00e2ni si sutiene, fara intentii comerciale, mai mult cu nedumeriri filosofice. \u00cemi spuneam ca Darwin, c\u00e2t a fost el de Darwin, nu observase o anomalie \u00een evolutia omenirii, de la maimuta \u00een patru labe, la omul biped: s\u00e2nii. Prin ridicarea omului \u00een picioare, s\u00e2nii ram\u00e2n \u00eentr-o pozitie incomoda, sp\u00e2nzurati de piept, \u00eenfr\u00e2ng\u00e2nd o bucata de timp legea gravitatiei, care, ajutata de timp, triumfa \u00eensa \u00eentotdeauna, atrag\u00e2ndu-i tot mai aproape de centrul pam\u00e2ntului. Sutienul nu e deci dec\u00e2t corectarea unei greseli a naturii, ajut\u00e2nd s\u00e2nii sa se mentina \u00een v\u00e2nt \u00een ciuda gravitatiei.\u201c<br \/>\nUn carturar care se amuza, un Alexandru Odobescu al secolului douazeci, acesta este George Cioranescu \u00een ipostaza de prozator.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Addenda la Istoria literaturii rom\u00e2ne contemporane Generos p\u00e2na la risipire \u00cen 1946, c\u00e2nd totul se prabusea \u00een Rom\u00e2nia, un avocat din Bucuresti, \u00een v\u00e2rsta de 28 de ani, \u00eesi sustinea la Universitatea din Cluj teza de doctorat cu titlul \u201eRom\u00e2nii si ideea federalista\u201c, \u00een care demonstra, printre altele, cu argumente istorice, vocatia europeana a tarii&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/un-umanist-george-cioranescu\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Un umanist: George Cioranescu<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[8],"tags":[1140,1138,1139],"class_list":["post-1495","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-apozitia","tag-george-cioranescu","tag-morior-ergo-sum"],"views":3962,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1495","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1495"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1495\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1495"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1495"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1495"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}