{"id":14940,"date":"2013-03-19T20:26:19","date_gmt":"2013-03-19T18:26:19","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=14940"},"modified":"2013-03-19T20:26:41","modified_gmt":"2013-03-19T18:26:41","slug":"inventarea-tenisului-25","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/inventarea-tenisului-25\/","title":{"rendered":"Inventarea tenisului (25)"},"content":{"rendered":"<p>De fapt, ce anume a adus nou, original si revolutionar maiorul vels Walter Clopton Wingfield astfel \u00eenc\u00e2t sa fie considerat \u201eparintele\u201c tenisului modern si primit, peste timp, \u00een prestigiosul si aproape sacrosanctul Hall of Fame (1997)?<br \/>\nAtunci c\u00e2nd, \u00een februarie 1874, nostalgicul militar de cariera depunea la Biroul pentru Inventii de la Londra brevetul pentru activitatea sportiva numita de el fantezist \u201eSphaeristike, joc de lawn tennis (tenis de c\u00e2mp)\u201c, el nu inova \u00eentru nimic galicul jeu de paume. Dar genialitatea sa, una indiscutabila, asa cum o sa vedem, consta \u00een cu totul altceva. Fac\u00e2nd acel demers de oficializare si protejare, maiorul Wingfield dadea \u00een realitate o tripla lovitura.<br \/>\n\u00cen primul r\u00e2nd, el \u00eencerca sa confere statut juridic unui joc, sa numim stravechiul sport frantuzesc court paume, asadar varianta aristocratica a acestuia. Fireste, conditia, regulile, functia si obiectivele acestui joc erau stabilite, dar ele ramasesera neaparate \u00een fata legii. Britanicul, pragmatic ca orice insular, se g\u00e2ndise sa protejeze prin copy right acest domeniu. \u00cen fapt, modificarile aduse de Walter Clopton batr\u00e2nului regulament stabilit \u00een tratatul sau de monahul italian Antonio Sca\u00efno da Sal\u00f2 erau minime. Practic, soldatul operase niste schimbari de ordin tehnic, \u00een masura a face mai practicabil jocul cu racheta si minge. Ele vizau o mai buna reglementare a dimensiunilor terenului, de aceasta data exclusiv outdoor, fara delimitarea data de perete sau galerie. \u00cen plus, maiorul se referise si la c\u00e2teva aspecte care tineau de regulile stricte ale jocului. Jucatorul aflat la serviciu era obligat sa puna mingea \u00een joc mereu \u00een aceeasi jumatate a terenului; c\u00e2nd repunea mingea \u00een disputa, el avea obligatia sa puna piciorul \u00eentr-un careu anunt\u00e2nd ca angajeaza punctul. Mingea era musai sa fie jucata \u00eentre limitele terenului, punctul fiind pierdut (sau c\u00e2stigat) daca mingea atingea de doua ori suprafata de joc. Maiorul galez hotar\u00e2se sa pastreze diferentele pe tabela de scor, adica 15, 30, 40, cu doua puncte distanta pentru a marca \u00eencheierea ghemului, notiunile de avantaj si egalitate fiind mentinute. Pentru c\u00e2stigarea unei partide erau necesare doua seturi.<br \/>\n\u00cen al doilea r\u00e2nd, Wingfield reia si statueaza pe fundament legal ideea unui kit (set de joc) ce putea fi adapostit \u00eentr-un cufar\/valiza\/recipient \u00eenchis. Daca va mai amintiti, acest principiu nu era nou, el fusese introdus si brevetat ca atare cu c\u00e2tiva ani mai \u00eenainte, \u00een cazul jocului de croquet.<br \/>\n\u00cen al treilea r\u00e2nd, el avanseaza de la bun \u00eenceput ideea de caracter mixt al sportului alb, pun\u00e2nd accentul pe egalitatea \u00eentre sexe, fapt extrem de modern si chiar radical politic. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, ca sa demonstreze ca noua atitudine nu e doar un simplu flatus vocis, gata sa fie uitat odata ce a fost asternut pe h\u00e2rtie, Wingfield \u00eesi ilustreaza vocatia democratica a jocului proaspat brevetat cu o gravura \u00een care apar \u00eenfrunt\u00e2ndu-se de o parte si de alta a fileului doua cupluri de tineri cam de aceeasi v\u00e2rsta, fata si baiat la patrat.<br \/>\nDe altfel, mai cu seama punctul al treilea va determina rasp\u00e2ndirea si succesul eclatant al acestui joc atletic cu nume ciudat. Denumirea avea sa fie uitata \u00een cur\u00e2nd, jocul cu racheta si minge ajung\u00e2nd sa fie numit la fel ca \u00een vechime, tennis. Doar ca acum el era deschis tuturor, indiferent de sex, v\u00e2rsta si status social.<br \/>\nPentru toate aceste aspecte s-ar cuveni sa-i fim recunoscatori lui Walter Clopton Wingfield&#8230;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>De fapt, ce anume a adus nou, original si revolutionar maiorul vels Walter Clopton Wingfield astfel \u00eenc\u00e2t sa fie considerat \u201eparintele\u201c tenisului modern si primit, peste timp, \u00een prestigiosul si aproape sacrosanctul Hall of Fame (1997)? Atunci c\u00e2nd, \u00een februarie 1874, nostalgicul militar de cariera depunea la Biroul pentru Inventii de la Londra brevetul pentru&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/inventarea-tenisului-25\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Inventarea tenisului (25)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-14940","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":783,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14940","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14940"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14940\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14940"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14940"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14940"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}