{"id":14920,"date":"2013-03-19T20:13:20","date_gmt":"2013-03-19T18:13:20","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=14920"},"modified":"2013-03-19T20:13:20","modified_gmt":"2013-03-19T18:13:20","slug":"dialogul-poetilor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dialogul-poetilor\/","title":{"rendered":"Dialogul poetilor"},"content":{"rendered":"<p>La cumpana anilor, Editura Junimea a publicat o eleganta carte de \u201edialoguri televizate\u201c, gazduite de TVR Iasi \u00een perioada 20 septembrie 2006 \u2013 16 mai 2007. Protagonisti: poetii Cezar Ivanescu si Lucian Vasiliu. Transpus \u00een litera tiparita, serialul \u00een 22 episoade se citeste dintr-o rasuflare, textele, cu oralitatea lor bine temperata, fiind, asa-zic\u00e2nd, potentate ideatic, artistic si imagistic de rafinatele ilustratii ale graficianului Vasilian Dobos si de albumul foto alcatuit de Corneliu Grigoriu, cuprinz\u00e2nd 72 de fotografii din colectia Muzeului Literaturii Rom\u00e2ne din Iasi, cu sediul central la faimoasa Casa Vasile Pogor, Casa \u201eJunimii\u201c, precum si din alte doua colectii, acestea particulare: Lucian Vasiliu si Daniel Sandu, operator la postul iesean al Televiziunii publice. Albumul, un foarte pretios corpus documentar de istorie literara \u00een imagini, ocupa un sfert din numarul de pagini ale cartii.<\/p>\n<p>Lucian Vasiliu este cel care pune \u00een discutie tema fiecarei \u00eent\u00e2lniri, asum\u00e2ndu-si rolul de amfitrion cu tot ce implica acesta. Ca si interlocutorul sau, el contextualizeaza, evoca si face, dupa caz, trimiteri relevante la cele mai semnificative fapte, evenimente din istoria culturii vechi, moderne si contemporane. Dar este si responsabil cu ceea ce-as numi contrapunctul, at\u00e2t de necesar \u00een convorbirile cu Cezar Ivanescu, un temperament, cum bine stim, mai tumultuos si un spirit eminamente polemic, un debateur redutabil si incomod, care, ce-i drept, conferea, confera \u00eentotdeauna dezbaterii ritm si o nota de dramatism \u00een sens larg. \u00centre altele, acest mare poet, cu o constiinta tragica, nu era dispus sa faca nici o concesie, cu at\u00e2t mai putin una de conjunctura \u2013 Uniunea Europeana, globalizare, corectitudinea politica etc., adica toate cliseele din mentalul actual si din noul limbaj, de rumegus, \u00een care ne \u00eennecam p\u00e2na la sufocare \u2013 ori de c\u00e2te ori \u201e\u00een chestie\u201c survenea problema valorilor si a miturilor noastre \u00eentemeietoare si catalizatoare, unul dintre ele fiind, desigur, Eminescu. Apropo, mi-as permite aici nu o paranteza, fiindca opinii si confesiuni precum cea pe care o voi cita nu se pun \u00een paranteza; o reproduc mai degraba ca o tusa la portretul lui Cezar Ivanescu, una dintre cele mai puternice personalitati ale literaturii rom\u00e2ne postbelice, comparabila, si din acest punct de vedere, cu Ileana Malancioiu. \u00cen cuv\u00e2ntul, de fapt un microeseu, cum sunt si interventiile sale din cartea ce formeaza obiectul acestor \u00eensemnari, rostit la Botosani, \u00een anul 2000, c\u00e2nd i s-a decernat Premiul National de Poezie \u201eMihai Eminescu\u201c, Cezar Ivanescu facea o tulburatoare marturisire: \u201eEram revoltat \u00eentr-o vreme ca sunt detractori ai lui Eminescu care totusi fiinteaza \u00een cultura rom\u00e2nesca, unii au luat si acest premiu national de poezie. Acum, \u00eensa, \u00eentr-o stare de sanatate spirituala, spun: mi se pare firesc\u2026 Eminescu \u00eesi pierde pe drum si admiratorii, si detractorii, adica este at\u00e2t de mare, \u00eenc\u00e2t nu doar noi, ca persoane particulare si presupusi artisti, ne valorizam prin el, ci chiar toata fiinta rom\u00e2neasca, \u00een general; prin Eminescu ne masuram nulitatea, nemernicia, valoarea\u2026\u201c Dupa sase ani, \u00eentr-una din conversatiile televizate si editate acum \u00een cartea recent aparuta, Cezar Ivanescu releva o trasatura poate mai putin vizibila a celui care a fost si prim-redactor la organul conservator \u201eTimpul\u201c, observ\u00e2nd cu finete ca Eminescu este \u201eprimul caz de dizidenta, de mare dizident printre scriitorii rom\u00e2ni. \u00cen ce sens?\u201c \u2013 se \u00eentreba poetul \u201eC\u00e2mpiei Baadului\u201c. \u00cen acela ca Eminescu se deosebea \u00eentotdeauna de circumstantele \u00een care traia. Inclusiv de cercul Junimii, ceea ce nu \u00eenseamna ca \u00eel putem disocia de Junimea si de Maiorescu. El \u201eavea ceva \u00een plus si fata de conservatori\u201c, lu\u00e2nd mereu distanta, p\u00e2na c\u00e2nd \u201ecercul str\u00e2mt din jurul lui s-a str\u00e2ns foarte tare\u201c si Eminescu \u201ea devenit indezirabil\u201c. Mai mult, cercul \u201el-a sufocat si, \u00een ultima instanta, l-a distrus\u201c. Oric\u00e2t de discutabila, si poate tocmai fiindca-i discutabila, ideea se impune atentiei si meditatiei.<br \/>\nRemarcabila este diversitatea subiectelor abordate de Cezar Ivanescu\u00a0 si Lucian Vasiliu \u00een conversatiile lor televizate. Cu rigoare, inteligenta si fler publicistic, cei doi discuta vadind aceeasi aplicatie, pentru a da doar c\u00e2teva exemple, despre o carte fundamentala privind istoria Iasului, a lui N.A. Bogdan, reeditata anastatic dupa o suta de ani de la prima aparitie; deopotriva despre Mircea Eliade si Neculai Popa din T\u00e2rpestii Neamtului, personaj-spectacol, cum bine \u00eel caracterizeaza Lucian Vasiliu, din nobila familie spirituala a lui Creanga; despre poetul si omul B. Fundoianu ori cutare serie sau proiect editorial; despre prezentele iesene la Paris \u00een Anul Francofoniei ori jurnalul inedit al lui Sadoveanu, despre Caragiale la Berlin sau \u201eDictionarul biografic al literaturii rom\u00e2ne\u201c al lui Aurel Sasu etc.<br \/>\nUna dintre convorbiri are ca tema impozanta monografie \u201ePodgoria Cotnari\u201c, aparuta la Editura Academiei si datorata unui colectiv de reputati specialisti de la Universitatea de Stiinte Agricole \u201eIon Ionescu de la Brad\u201c din Iasi, \u00een frunte cu marele savant oenolog Valeriu D.Cotea. \u201eE o mare lectie de civilizatie si de morala aceasta carte pentru rom\u00e2nii care sunt \u00eenvatati sa-si vada istoria numai dintr-un anumit unghi, uniformizator si prost \u00eenteles\u201c \u2013 apreciaza Cezar Ivanescu, subliniind dimensiunea profund culturala, chiar literara a monografiei care are si un capitol intitulat \u201eRezonante istorice si culturale\u201c. Faimosul vin de Cotnari \u2013 reaminteste cu retinuta, dar vadita si fireasca m\u00e2ndrie Lucian Vasiliu \u2013 a fost gustat si de Petru cel Mare c\u00e2nd tarul a vizitat capitala Moldovei, la invitatia lui Dimitrie Cantemir. M\u00e2ndrie ce mi se pare fireasca pentru ca Petru I este cel mai ilustru personaj istoric care ne-a calcat vreodata \u2013 din fericire, pasnic \u2013 pam\u00e2ntul, evenimentul produc\u00e2ndu-se, ca at\u00e2tea altele, cruciale, memorabile, la Iasi. Daca ar fi sa-l credem pe Arnold Toynbee, si nu avem motive sa nu-i acordam credit unui istoric si filosof al istoriei de anvergura sa, istoria arata asa cum au facut-o Iulius Cezar, Petru cel Mare si Napoleon Bonaparte. Si, atunci, cum sa nu fii m\u00e2ndru ca ti-a fost oaspete unul dintre acesti trei titani?! Lucian Vasiliu rememoreaza si ceea ce spunea Sadoveanu, cu verbul sau de o neasemuita forta de evocare, care \u00eeti transmite un sentiment al \u00eentinderii milenare, despre vinul de Cotnari: \u201eAcest vin armas e bautura Domniei Sale, Mariei Sale Domnul Moldovei\u2026 Ca orice lucru scump, nu se potriveste destrabalarii. Dramul lui trebuie sa \u00eendeplineasca puterile mintii si virtutea trupului. De o mie de ani, necajitii acestui pam\u00e2nt au nevoie de o asemenea doftorie dumnezeiasca si, iata, Domnul Dumnezeu le-a dat-o ca sa biruiasca aceasta amara viata \u00eenflorind-o o clipa cu un vis si cu o nadejde\u2026\u201c<br \/>\nSimplific\u00e2nd fatalmente, as putea afirma ca personajele-suma, tutelare, ale acestui incitant serial de dialoguri sunt Iasul, Eminescu si Moldova cu fabuloasa-i spiritualitate si cu binecuv\u00e2ntatul ei Nord pe care Cezar Ivanescu \u00eel considera Tibetul rom\u00e2nilor.<br \/>\n\u201eCezar Ivanescu si Lucian Vasiliu. Dialoguri televizate (despre carti si nu numai\u2026)\u201c \u2013\u00a0 titlul complet al volumului prefatat de criticul Ioan Holban \u2013 este una dintre cele mai interesante carti de publicistica culturala aparute la noi \u00een ultima vreme. Meritul apartine \u00een egala masura colegilor de la TVR Iasi: regretata Vanda Condurache si Alfedrina Iacobitz, Vasile Arhire, directorul postului, un consecvent si eficient initiator si coordonator de proiecte culturale la Televiziunea publica ieseana.<br \/>\nConchiz\u00e2nd, sunt tentat sa parafrazez un titlu definitoriu, emblematic, din opera poetica a lui Cezar Ivanescu \u2013 \u201eJeu d&#8217;Amour\u201c \u2013 si sa caracterizez aceasta admirabila carte cu sintagma \u201eJeu d&#8217;Esprit\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>La cumpana anilor, Editura Junimea a publicat o eleganta carte de \u201edialoguri televizate\u201c, gazduite de TVR Iasi \u00een perioada 20 septembrie 2006 \u2013 16 mai 2007. Protagonisti: poetii Cezar Ivanescu si Lucian Vasiliu. Transpus \u00een litera tiparita, serialul \u00een 22 episoade se citeste dintr-o rasuflare, textele, cu oralitatea lor bine temperata, fiind, asa-zic\u00e2nd, potentate ideatic,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/dialogul-poetilor\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Dialogul poetilor<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-14920","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara"],"views":871,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14920","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14920"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14920\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14920"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14920"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14920"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}