{"id":14908,"date":"2013-03-19T19:54:35","date_gmt":"2013-03-19T17:54:35","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=14908"},"modified":"2013-03-19T19:54:35","modified_gmt":"2013-03-19T17:54:35","slug":"terminologia-este-momentul-poetic-al-gandirii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/terminologia-este-momentul-poetic-al-gandirii\/","title":{"rendered":"\u201eTerminologia este momentul poetic al gandirii\u201c"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><strong>Giorgio Agamben, <em>Prietenul si alte eseuri,<\/em> traducere de Vlad Russo, Editura Humanitas, 2012<\/strong><\/p><\/blockquote>\n<p>\u201ePrietenul si alte eseuri\u201c este o colectie de trei eseuri ale lui Giorgio Agamben. Cartea, aparuta de cur\u00e2nd la Editura Humanitas, este un demers al filosofului italian de a identifica si analiza concepte-cheie din textele unor mari filosofi. Dupa cum chiar autorul \u00eesi caracterizeaza demersul stiintific, munca sa este aceea a unui interpret care surprinde elementul filosofic al textelor si al contextelor pe care le interpreteaza, trec\u00e2nd la un moment dat, pe cont propriu, dincolo de acestea. \u00centeleg\u00e2nd corect termenii, trecutul lor istoric, lingvistic si cultural, putem sa ajungem la un nivel mai profund de \u00eentelegere a fiintei umane si a modului \u00een care aceasta \u00eesi organizeaza existenta. Limbajul, cel mai puternic dintre elementele care ne constr\u00e2ng (dispozitive), va putea fi asadar decodificat, pentru a ne oferi accesul la adevarata noastra natura. Iar dincolo de utilitatea rationala a demersului, acesta ne va putea eventual oferi si voluptate de tip emotional, poate chiar pasional, dupa cum o sugereaza un filosof citat de Agamben \u00eentr-unul dintre eseuri \u2013 \u201eTerminologia este momentul poetic al g\u00e2ndirii\u201c.<br \/>\nDesi subiectele sunt diferite, cele trei eseuri din aceasta carte au o linie comuna vizibila, care creste gradat \u00een intensitate de la primul la ultimul. Agamben pare sa se foloseasca de suportul filosofic pentru a critica societatea \u00een care traieste, a se revolta \u00eempotriva ei si a-i \u00eendemna si pe altii sa-i urmeze exemplul. Lucrurile nu mai pot continua asa, ne striga el parca din fiecare pagina. Dominatia economicului asupra tuturor aspectelor vietii, \u00eencrederea nejustificata \u00een ratiunea umana, parodierea elementelor religioase \u00een contextul religiilor seculare, dorinta unei c\u00e2rmuiri providentiale \u00eentr-o lume lipsita de Dumnezeu, controlarea vietii private de catre structuri statale sau suprastatale, toate acestea ne duc lumea catre un dezastru spiritual de proportii. Exista alternative, daca ne mobilizam sa schimbam ceva, ne transmit \u00eensa sf\u00e2rsiturile optimiste ale eseurilor sale.<br \/>\nInteresat de soarta fiintei umane, Agamben o studiaza \u00een toate dimensiunile sale. Primul sau eseu \u2013 \u201ePrietenul\u201c \u2013 vorbeste de natura complicata a lui \u201ehomo politicus\u201c, care, desi individualist, nu poate trai dec\u00e2t \u00een comunitate. \u201eCe este un dispozitiv?\u201c atrage atentia asupra nasterii si dezvoltarii lui \u201ehomo sapiens\u201c prin intermediul unor lucruri care i-au orientat si controlat comportamentele, dar care acum degenereaza \u00een asa masura \u00eenc\u00e2t pot produce procesul invers \u2013 transformarea omului \u00een animal. \u201eBiserica si \u00eemparatia\u201c \u00eel are, de aceasta data, \u00een prim-plan pe \u201ehomo religiosus\u201c, prins \u00een experienta timpului mesianic si deci strain \u00een aceasta viata, tradat de o biserica incapabila sa \u00eesi apere \u00eenvataturile, dar somat de credinta sa sa \u00eesi transforme viata si experienta lucrurilor lumesti (lucruri penultime), sa renunte la patimi, sa nu cedeze tentatiilor.<br \/>\nNu \u00een mod \u00eent\u00e2mplator autorul \u00eesi numeste cartea \u201ePrietenul si alte eseuri\u201c. Totul \u00eencepe de la prieten, concept care apare, \u00een viziunea lui Aristotel, \u00eencarcat cu ceva de ordinul unei forte politice. Prietenul, un alter ego, care \u00eentr-o traducere exacta \u00eenseamna \u201eun alt eu \u00eensumi\u201c, simbolizeaza \u00eensasi comunitatea de idei si g\u00e2nduri \u00een care traim, \u00een care ne \u00eempartasim unii altora existenta, de care, prin \u00eensasi natura noastra, nu ne putem dispensa. Dumnezeu \u00eensusi observa incapacitatea omului de a trai izolat de altii ca el si o creeaza pe Eva pentru Adam. De aici totul se leaga \u00eentr-o coerenta care alarmeaza. Produsele ratiunii umane \u2013 pozitivitatile pe care Hegel vrea sa le \u00eempace cu ceea ce e natural \u00een oameni, dispozitivele pe care le cerceteaza Foucault \u2013 ajung sa ne ghideze existenta. Ajung sa ne ghideze chiar fiecare moment al existentei \u00een timpurile moderne, avertizeaza Agamben. Desi nu suntem personal vinovati pentru influenta pe care acestea o au si ne este, \u00een acest stadiu, aproape imposibil sa le depistam si sa ne debarasam de ele, suntem la fel de responsabili precum cei care le-au creat. Felul \u00een care ele ajung sa ne afecteze pare sa fie o reeditare, la scara mai mica, a pacatului stramosesc, a dorintei ascunse de a fi la fel ca Dumnezeu.<br \/>\nGreseala omului tine de m\u00e2ndrie si de neadaptare. Este m\u00e2ndru pentru ca t\u00e2njeste dupa o c\u00e2rmuire providentiala, ignor\u00e2ndu-l pe Dumnezeu, crez\u00e2nd naiv ca poate sa-l substituie printr-o retea tehnica de lucruri care orienteaza si controleaza, create de el \u00eensusi. Este m\u00e2ndru pentru ca are impresia ca poate sa-si rapeasca siesi darul pe care i l-a oferit Creatorul \u2013 liberul arbitru. Pe de alta parte, este neadaptat, pentru ca nu constientizeaza timpul mesianic \u00een care traieste, pentru ca vrea sa construiasca si sa se permanentizeze\u00a0 \u00eentr-un spatiu temporal \u00een care doar salasluieste, \u00een care este strain. Nici macar Biserica nu reuseste sa faca fata acestei m\u00e2ndrii. Aceasta reneaga planul divin, cre\u00e2ndu-si structuri de rezistenta \u00eentr-un timp efemer, renunt\u00e2nd sa \u00eesi apere propriile \u00eenvataturi si supun\u00e2ndu-se tavalugului manipulator al acestei lumi.<br \/>\nUna dintre cauzele prime ale degradarii fiintei umane este plasata de Agamben \u00een contextul exacerbarii conceptului de oikonomie, mai exact a introducerii lui \u00een c\u00e2mpul teologic. Pentru a explica ideea de Treime, fara a lasa loc unor interpretari conform carora astfel se ajunge din nou la politeism, a trebuit sa se recurga la acest concept. Dumnezeu este triplu doar \u00een ceea ce priveste economia sa, modul \u00een care administreaza viata si lumea. Practic se despartea fiinta de actiune si ontologia de practica. De atunci, economia a ajuns sa fie din ce \u00een ce mai importanta, extinz\u00e2ndu-si \u00eencet, gradual, aproape imperceptibil, dominatia asupra tuturor aspectelor vietii, asupra tuturor tipurilor de relatii interumane. Relatia dialectica \u00eentre stat si biserica, \u00eentre lege si Mesia este, \u00een aceste conditii, distrusa, iar supravietuirea lumii, pusa \u00een pericol.<br \/>\nAgamben se plaseaza \u00een demersul lui filosofic pe o pozitie crestina. El pleaca de la axioma existentei lui Dumnezeu si interpreteaza, analizeaza, \u00eendruma \u00een functie de aceasta. Critica modernitatea pentru involutia spirituala pe care a produs-o si pledeaza pentru cunoastere, ca modalitate de opozitie \u00een fata a tot ce \u00eenseamna ea. Imperativul crestinului sau al celui care vrea sa se salveze de modelul infernal al construirii societatii de astazi este sa cunoasca, sa se cunoasca si sa-i convinga si pe altii sa o faca. Singura institutie \u00eentemeiata pe lege care nu cunoaste sf\u00e2rsit este infernul, iar cunoasterea profana, cu pretentia ei de a permanentiza aceasta lume, nu poate conduce dec\u00e2t \u00eentr-o directie&#8230; infernala.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Giorgio Agamben, Prietenul si alte eseuri, traducere de Vlad Russo, Editura Humanitas, 2012 \u201ePrietenul si alte eseuri\u201c este o colectie de trei eseuri ale lui Giorgio Agamben. Cartea, aparuta de cur\u00e2nd la Editura Humanitas, este un demers al filosofului italian de a identifica si analiza concepte-cheie din textele unor mari filosofi. Dupa cum chiar autorul&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/terminologia-este-momentul-poetic-al-gandirii\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201eTerminologia este momentul poetic al gandirii\u201c<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[8643,8644],"class_list":["post-14908","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-giorgio-agamben","tag-prietenul-si-alte-eseuri"],"views":1260,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14908","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14908"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14908\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14908"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14908"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14908"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}