{"id":14900,"date":"2013-03-19T19:48:18","date_gmt":"2013-03-19T17:48:18","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=14900"},"modified":"2013-03-19T19:48:18","modified_gmt":"2013-03-19T17:48:18","slug":"cauze-si-corelatii-in-demografie","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cauze-si-corelatii-in-demografie\/","title":{"rendered":"Cauze si corelatii \u00een demografie"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>\u00cen Rom\u00e2nia, scaderea nivelului de trai e concomitenta cu scaderea natalitatii, dar nu e nici o legatura de cauzalitate \u00eentre cele doua.<\/strong> <\/em><\/p>\n<p>Scaderea natalitatii, \u00een Rom\u00e2nia, a cunoscut o curba abrupta dupa 1990. E adevarat. Dar scaderea aceasta a \u00eenceput nu \u00een 1990, ci \u00een 1960. Rata natalitatii a fost mentinuta \u00eenalta prin mijloace coercitive. Bulgaria, Ungaria, Cehoslovacia intrasera deja \u00een declin demografic \u00eentre 1973-1974, ca si Germania de Est.<br \/>\nNu exista nici o legatura \u00eentre asistenta de stat abundenta si natalitate: Suedia si Danemarca au natalitate mica \u00een pofida asistentei de stat generoase. Nu exista nici o corelare \u00eentre prosperitate si natalitate, nici directa, nici inversa. Japonia bogata are exact aceeasi traiectorie descendenta a demografiei, din 1970, ca Cehia, Bulgaria si Ungaria, de parca un comitet de coordonare comun ar aloca un numar identic de nasteri la mia de locuitori.<br \/>\n<strong>Boom-ul demografic occidental<\/strong><br \/>\nBaby-boom dureaza \u00een SUA \u00eentre 1945-1958, dupa care se prabuseste p\u00e2na \u00een 1975 si ram\u00e2ne la un nivel scazut permanent. (o scadere de la 25 la A 15). Economia americana continua sa creasca, dar cresterea economica nu e corelata cu evolutia demografica. Singurul fenomen observabil \u00een epoca e intrarea pe piata a pilulei contraceptive, \u00een 1961. \u00cen Franta, Anglia, Italia, Spania, Portugalia, Belgia si Olanda, populatia \u00eencepe sa scada tot din 1960. Boom-ul demografic dureaza doar 15 ani, e un scurt boom de refacere, de optimism si de somaj zero, \u00eentr-o societate care are \u00eenca valori familiale puternice. Totul se schimba dupa 1960. Generatia 1968 face sex mult si copii putini.<br \/>\nPIB-ul SUA pe cap de locuitor se dubleaza \u00eentre 1960-1985, fara ca asta sa afecteze natalitatea, pozitiv sau negativ. Declinul demografic al Occidentului poate fi pus pe seama emanciparii femeilor: educate, av\u00e2nd un loc de munca (30 % femei lucreaza \u00een 1948, 50 % \u00een 1978, \u00een SUA). V\u00e2rsta medie de casatorie creste cu cinci ani \u00eentre 1980-2000 \u00een Europa occidentala. Acelasi lucru are loc \u00eentre 1990-2010 \u00een Europa de Est fosta comunista (Ceea ce nu pare mult, dar e un sfert de generatie, este echivalentul scaderii natalitatii cu un procent anual).<br \/>\nNatalitatea nu trebuie nici stimulata, nici descurajata. \u00cen Europa si \u00een tarile dezvoltate nu se poate face nimic si nu trebuie sa se faca nimic.<br \/>\n<strong>Politica copilului unic \u00een China<\/strong><br \/>\nCum am mai spus, China are o natalitate pe cap de locuitor mai mare dec\u00e2t Rom\u00e2nia. Politica copilului unic a fost introdusa \u00een 1979, \u00eentr-o perioada \u00een care natalitatea deja scadea constant \u2013 \u00eentre 1963-1976, \u00een doua decenii, natalitatea Chinei se \u00eenjumatateste. Politica din China ar trebui preluata de tarile din Africa subsahariana, unde suprapopularea duce la razboaie civile endemice (Rwanda, Etiopia, Sudan) si la consumarea rapida a resurselor \u2013 resurse de apa, de combustibil (taierea padurilor) de animale salbatice (exterminarea faunei salbatice pentru hrana). Safariurile din scurta perioada coloniala, un secol, au distrus mai putine animale salbatice dec\u00e2t braconajul practicat \u00een noile state africane independente.<br \/>\n<strong>Demografie, democratie, partide<\/strong><br \/>\nProprie oricarei stiinte este gasirea cauzelor. Or, \u00een demografie, cauzele sunt greu de izolat: nu putem separa, \u00eentr-o femeie, educatia, angajarea \u00een munca, religiozitatea, factorii politici. Ca urmare, trebuie sa ne repunem permanent \u00een cauza presupunerile de plecare.<br \/>\nNatalitatea lumii se poate \u00eemparti \u00een c\u00e2teva segmente clare: Africa, cu 50-30 nasteri la mia de locuitori, Asia-Orientul Apropiat-America Latina, cu 30-15 nasteri, si Europa si Occidentul \u00een sens larg (inclusiv Cuba, Armenia, Georgia, Japonia, tari modernizate) \u2013 cu 15-8 nasteri la mia de locuitori.<br \/>\nBoom-ul economic post-belic occidental (si nu numai \u2013 si tarile Europei de Est au cunoscut o dezvoltare economica puternica) a durat p\u00e2na dupa anii 1970. \u00cen schimb, boom-ul demografic dureaza p\u00e2na \u00een spre 1960, \u00een Europa si America, dupa care patineaza si se termina. Dupa 1977 se instaureaza o natalitate scazuta stabila. Casatoriile au loc mai t\u00e2rziu; femeile \u00eesi nasc mai t\u00e2rziu primul copil, care adesea ram\u00e2ne singurul.<br \/>\nCauzele nu sunt nici economice, nici ideologice.<br \/>\nPolonia habotnica si catolica, Cehia ateista au aceleasi tendinte demografice \u00een ultimele cinci decenii. Suedia sociala are aceeasi scadere ca Statele Unite, unde asistenta sociala e neglijabila.<br \/>\nTarile fostului bloc comunist (sarac) au aceeasi evolutie ca si tarile din Occidentul bogat. Dupa 1990, desi Ungaria, Cehia, Slovenia si Croatia prospera, iar Rom\u00e2nia se \u00eempotmoleste, ele aluneca pe aceeasi panta demografica. RDG si Republica Federala Germana au tendinte demografice comparabile (cu o natalitate usor mai scazuta \u00een RFG).<br \/>\nNici temperatura (Canada \u00eenghetata si Italia \u00eensorita); nici hrana (Franta rafinata versus SUA \u00eendopate cu hamburgeri si Coca-Cola) nici cultura ori incultura (meciuri \u00eendobitocitoare de baseball \u00een SUA, \u00eenaltatoare meciuri de fotbal \u00een Spania); nici economia, etatizata sau liberala, nici regimul politic, totalitar sau democratic, nici PIB-ul, pe cap de locuitor, foarte mare ori foarte mic, nici religiozitatea, fie profunda ori superficiala, nici unul din acesti factori nu se coreleaza si nu explica scaderea demografica a Europei si Occidentului (SUA si Canada). Saracia e asociata scaderii demografice \u00een Germania de Est dupa 1990 si cresterii demografice \u00een Africa; ceea ce demonstreaza ca nu exista o relatie cauzala \u00eentre cele doua.<br \/>\nO singura explicatie rezista: educatia femeilor si emanciparea lor prin educatie si autonomie financiara au dus la scaderea seculara a natalitatii \u00een Europa si Occident. Chiar Iranul, \u00eencep\u00e2nd din 1980, instaurarea teocratiei siite, intra \u00eentr-o scadere demografica abrupta, scaz\u00e2nd de la 47 de nou-nascuti la mie \u00een 1960 la 17 \u00een 2010, comparabil cu Irlanda. Iranul \u00eesi strabate tranzitia demografica \u00een 40 de ani, de doua ori mai rapid ca Europa.<br \/>\nOare intrarea femeilor pe piata muncii este un factor \u00een scaderea demografica? Acest lucru a fost repetat ad nauseam de diversi demografi de duminica. El nu se sustine, din pacate. Acest lucru poate fi demonstrat si sincronic, si diacronic.<br \/>\nDiacronic, \u00een Statele Unite, rata de angajare a femeilor \u00eentre 25-34 ani se dubleaza \u00eentre 1950 si 2000. Ea creste de la 34 % la 76 %. Am ales acest segment fiindca el se coreleaza cu v\u00e2rsta de fertilitate maxima. Or, \u00een SUA, natalitatea ram\u00e2ne \u00een jur de 14 la mie \u00eentre 1973 si 2012, timp de 40 de ani, perioada \u00een care rata de angajare a femeilor continua sa creasca, cu aproximativ 50 %. Acelasi lucru e valabil si pentru alte tari occidentale<br \/>\nSincronic, SUA, Canada, Elvetia si tarile scandinave au o rata \u00eenalta de ocupare a femeilor, (aprox. 60 %) pe c\u00e2nd Italia si Spania au o rata scazuta (aprox. 35 %); ne-am astepta ca natalitatea \u00een Italia si Spania sa fie mai mare, iar \u00een SUA, Canada, Elvetia si tarile scandinave sa fie mai mica. Este tocmai invers. Si asa mai departe.<br \/>\nInteresant e ca si numeroase tari asiatice (Vietnam, India, Bangladesh, Indonezia, Filipine, Tailanda si Birmania), carora le putem adauga Africa de Sud, intra \u00een aceeasi traiectorie descendenta, cu o \u00eenjumatatire \u00een ultimele patru decenii si o apropiere de parametrii de natalitate europeni. America Latina, de asemenea, \u00eesi \u00eenjumatateste natalitatea \u00eentre 1960 si 2010, dupa acelasi model, de la 45 la 20 nou-nascuti la mia de locuitori.<br \/>\nDoar tarile africane au o tranzitie demografica foarte lenta, care poate fi asociata cu gradul de educatie scazut, lipsa sectorului industrial, urbanizare relativ recenta si redusa, economie de autosuficienta. Femeile sunt educate sumar, dupa care se casatoresc si \u00eencep o activitate agricola de subzistenta; \u00eencep sa aiba copii devreme.<br \/>\nNici un efort nu va putea re-stabili natalitatea \u00een Rom\u00e2nia: generatia t\u00e2nara emigreaza. Cei care ram\u00e2n se casatoresc mai t\u00e2rziu, au copii mai t\u00e2rziu, de obicei unul.<br \/>\nCe diferente subzista \u00eentre cele patru decenii de comunism si cele doua decenii de asa-zisa democratie? \u00cen cele patru decenii de comunism, industrializarea (de fapt, dezvoltarea economica a tarii) a dus la o urbanizare lenta dar sustinuta. Dupa 1990, nivelul aproximativ de 50-50 abia s-a mentinut. Economia de piata, asa-zisa, n-a fost \u00een stare sa absoarba nici un muncitor \u00een plus din spatiul rural; dezvoltarea economica n-a avut loc.<br \/>\n<strong>Politica si demografie: consecinte politice ale tranzitiei demografice<\/strong><br \/>\nDetalii de la alegeri: maghiarii sunt abia 6,60 %. UDMR a scazut de la 7,5 % \u00een 1990 la aprox. 5,2 %. Chiar tin\u00e2nd cont de ultimele defectiuni (partidul scindat din UDMR nu a depasit totusi jumatate de procent) e o scadere serioasa, una care risca sa \u00eel aduca sub pragul electoral de 5 %.<br \/>\nTin\u00e2nd cont ca abia 40 % din alegatori s-au deranjat sa vina la alegeri, daca populatia maghiara s-ar fi mobilizat \u00een totalitate, UDMR ar fi obtinut spre 10 %. Absenteismul rom\u00e2nilor si disciplina maghiara ar fi schimbat datele problemei. Constatam \u00een schimb ca, procentual, maghiarii nu s-au mobilizat mai mult ca rom\u00e2nii. Foarte probabil, UDMR a intrat \u00eentr-un proces de feudalizare interna, ca partidele rom\u00e2nesti, si e la fel de ne-interesant pentru unguri asa cum partidele rom\u00e2nesti sunt ne-interesante pentru rom\u00e2ni.<br \/>\nPDL (ca sa-i spunem pe nume) prin sciziparitate s-a \u00eenmultit \u00een mai multe partide, Forta Civica, Noua Republica, si Initiativa Civica de Centru Dreapta. Ca bradutii de carton dezodorizant pentru tractor, PDL exista acum \u00eentr-o gama variata de sortimente: si cu noua aroma oceanica, aroma de primavara si mireasma de padure. A fost scoasa vata din nas PNTCD-ului, care a fost deshumat si rezemat de perete ca sa \u00eengroase r\u00e2ndurile aliantei. PDL, \u00een fine, a rezistat binisor \u00een Ardeal, unde penticostalii lui Boc s-au mobilizat pe urmele greco-catolicilor lui Coposu, s-a descurcat prost \u00een Moldova, care de vreo doua decenii voteaza compact la st\u00e2nga, si a izbutit asa si-asa \u00een Muntenia. A neglijat cu elitism zona rurala. O buna parte din votantii sai au studii superioare.<br \/>\nUSL are o priza usor mai mare \u00een urban dec\u00e2t \u00een rural. \u00cen mod bizar, nu a avut un scor exceptional \u00een Moldova. E votat mult de cei cu studii medii, de obicei muncitori cu situatia amenintata si noul proletariat al sectorului tertiar, cel al serviciilor.<br \/>\nNoul-venit, partidul populist cu nume b\u00e2lb\u00e2it, P\u00e2p\u00e2d\u00e2d\u00ee, are o priza remarcabila la tineri. Nu fiindca seful partidului e t\u00e2nar; si Ponta e t\u00e2nar, si o mare parte din candidatii ARD sunt relativ tineri. PPDD a atras tinerii satui de alternanta PDL \u2013 PSD, unul mai apetisant ca altul: primul, oferind un meniu de muci cu topping de ceara de urechi, al doilea, un meniu de puroi cu topping de matreata.<br \/>\nPPDD e un partid cu sprijin rural puternic, si cu priza la alegatorii cu studii elementare. Alegatorii cu studii superioare evita acest partid populist, care si-a construit popularitatea pe emisiuni de senzatie despre Elodia. Oricum, e remarcabil ca Elodia, moarta, transata si \u00eengropata, a obtinut aproape la fel de multe voturi ca PDL, care acum un an avea prim-ministru.<br \/>\nPPDD, partidul cu nume autist (PPD \u00eenseamna pervasive personality disorder) e reactia Rom\u00e2niei rurale, ignorata de ambele partide. Din pacate, ceea ce ar fi trebuit sa fie o reactie sanatoasa fata de PeDeLe-si-UseLe-fura-prin-rotatie a devenit o reactie kitsch, pe baza unui proiect politic incitant, &#8222;Rom\u00e2nia sa fie bine si tot rom\u00e2nu sa prospere!&#8221;. PPDD e fan-clubul manelelor devenit partid politic.<br \/>\nE bine ca Partidul Rom\u00e2nia Mare, dupa o ascensiune fulguranta \u2013 o suta si ceva de deputati, un candidat la presedintie \u00een turul doi \u2013, a revenit acolo unde-i era locul, \u00een nimic.<br \/>\nSingurul efect demografic mai important observat \u00een alegeri a fost ca USL a avut un bloc de votanti mai batr\u00e2ni. \u00cen general, Rom\u00e2nia trece printr-o \u00eembatr\u00e2nire generalizata: scaderea natalitatii, emigrarea tinerilor, absenta imigratiei transforma tara, \u00eencet-\u00eencet, \u00eentr-un mare cartier de aziluri de batr\u00e2ni.<br \/>\nDupa 2007, tinerii \u00eentreprinzatori au parasit tara, \u00een numar de doua milioane, sub privirile nepasatoare ale PDL. Ei formau electoratul compact al acestui partid; chiar si azi, diaspora voteaza disciplinat cu PDL.<br \/>\nPDL si-a lasat electoratul sa plece.<br \/>\nDaca la tinerii din tara electoratul este relativ egal \u00eempartit \u00eentre PDL si PSD, \u00eentre st\u00e2nga si dreapta, optiunile segmentului peste 50 de ani sunt mai marcate spre st\u00e2nga; 40 % pentru PSD vs. 20 % pentru PDL \u00een 2004. \u00centre timp, granitele s-au deschis \u00een 2007, iar exodul economic a fost mai ales un exod al tinerilor. Dupa 2010, piramida v\u00e2rstelor din Rom\u00e2nia s-a schimbat structural, populatia a \u00eembatr\u00e2nit. S-ar putea ca PSD sa se instaleze durabil \u2013 aa, cronic \u2013 la putere \u00een Rom\u00e2nia.<br \/>\nGeneratiile se spatiaza. Daca \u00een 1960 v\u00e2rsta mamei la prima nastere era \u00een medie 22 de ani, \u00een 2010 ea urca la 27 de ani. Ceea ce \u00eenseamna o trecere de la 4,5 noi generatii pe secol la 3,7 noi generatii pe secol, o generatie \u00een minus pe secol.<br \/>\nUn studiu competent al situatiei, dar dat\u00e2nd din 2007, al lui Vasile Ghetau, arata ca \u00eentre 1990 si 2010 populatia de peste 65 de ani creste de la 10 % la 15 %, ceea ce poate explica bascularea spre st\u00e2nga la alegerile din 2012. 1.400.00 din cei 2,4 milioane de rom\u00e2ni din strainatate au \u00eentre 20-40 ani, 60 % (date din 2010).<br \/>\nCei deja plecati au un efect de antrenare asupra celor care sunt \u2013 \u00eenca \u2013 \u00een Rom\u00e2nia. Unui t\u00e2nar \u00eei vine mai usor sa plece daca pleaca \u00eentr-o localitate unde deja traiesc 40 000 de rom\u00e2ni (Castello de la Plana, \u00een Catalonia).<br \/>\n13,3 % din femeile rome au 5 copii, si doar 3,2 % dintre rom\u00e2nce.<br \/>\nNatalitatea scazuta are si avantaje: scaderea presiunii asupra pietei muncii si reducerea relativa a somajului; scaderea presiunii imobiliare si accesibilitatea relativa a locuintelor. Un alt avantaj, mai greu de observat, e scaderea ratei criminalitatii \u2013 grupul de v\u00e2rsta 18-35 de ani are infractionalitatea cea mai mare.<br \/>\nGeneratia care vine la reproducere \u00een 2011-2021 e cohorta nascuta acum 25-27 de ani. Sunt ultimele mame nascute \u00eenainte de Revolutie. \u00cen 2016 vor \u00eemplini 26 de ani, v\u00e2rsta medie a casatoriei si a primei maternitati, prima generatie de fete nascute dupa revolutie, care nu e de 175.000 de persoane, ci de aproximativ 110.000. \u00cen 2013 ne despart abia trei ani de prima prabusire demografica serioasa din Rom\u00e2nia, c\u00e2nd consecintele scaderii natalitatii dupa 1990 se vor concretiza prin foarte putine nasteri. Dar nu exista bombe demografice.<br \/>\n<strong>Politica si demografie<\/strong><br \/>\nNu e nici o legatura necesara \u00eentre comunism, totalitarism, pe de o parte, si o politica demografica voluntarista pe de alta parte. URSS, Polonia, restul tarilor comuniste, cu exceptia Rom\u00e2niei, au avut o politica natalista de laissez-faire. Doar Nicolae Ceausescu a promulgat celebrul Decret. A posteriori, nu doar clarviziunea sa trebuie apreciata, ci diferenta \u00eentre un stat totalitar si statele democratice. Pentru politicienii dintr-un stat democratic, somajul e un efect secundar al evolutiei pietei, emigratia e un efect secundar al somajului, scaderea natalitatii e un efect secundar al somajului si emigratiei.<br \/>\n\u00centr-un stat totalitar, proiectul de stat se face pe termen lung, voluntarist. \u00centr-un sistem democratic, proiecte pe termen lung nu exista, ci doar reactii la problemele acute. Nimeni nu face greva fiindca se nasc prea putini copii \u00een Rom\u00e2nia. Copiii nenascuti sunt o entitate teoretica, nu au drept de vot. Drepturile individuale sunt considerate mult mai importante dec\u00e2t binele colectivitatii, desi, pe termen lung, colectivitatea e si ea importanta.<br \/>\nMarea diferenta \u00een politicile demografice nu e \u00eentre st\u00e2nga si dreapta, ci \u00eentre tarile totalitare si cele democratice: \u00een tarile democrate, prevaleaza drepturile individuale asupra interesului public, si invers. China<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cen Rom\u00e2nia, scaderea nivelului de trai e concomitenta cu scaderea natalitatii, dar nu e nici o legatura de cauzalitate \u00eentre cele doua. Scaderea natalitatii, \u00een Rom\u00e2nia, a cunoscut o curba abrupta dupa 1990. E adevarat. Dar scaderea aceasta a \u00eenceput nu \u00een 1990, ci \u00een 1960. Rata natalitatii a fost mentinuta \u00eenalta prin mijloace coercitive.&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cauze-si-corelatii-in-demografie\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Cauze si corelatii \u00een demografie<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[17],"tags":[],"class_list":["post-14900","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor"],"views":3610,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14900","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14900"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14900\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14900"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14900"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14900"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}