Am citit nu fara surprindere recenzia pe care Grete Tartler o dedica traducerilor din Bob Dylan publicate de Mircea Cartarescu nu de mult la Humanitas (Grete Tartler, \u201eMircea Cartarescu si Bob Dylan\u201c, \u201eRom\u00e2nia literara\u201c, nr. 52, 2012).
\nSurprinzatoare nu a fost declaratia ex abrupto facuta de Grete Tartler ca p\u00e2na de cur\u00e2nd nu stia nimic despre Bob Dylan: \u201eIncep prin a recunoaste ca l-am ascultat si citit prima oara pe Bob Dylan abia acum, datorita acestor traduceri publicate de Mircea Cartarescu la Humanitas Fiction. Nu e nici rusine, nici lauda in asta, pur si simplu in adolescenta am ascultat si citit alte lucruri si mi se parea ca nimic nu poate fi interesant la un asemenea personaj cu voce nescolita, lalaind melodii repetitive, de un simplism care, oric\u00e2t de elaborat s-ar fi vrut, imi parea plictisitor inca de la a doua masura\u201c.
\nSurprinzatoare, in schimb, este viteza cu care dna Tartler s-a specializat in domeniul cu pricina. D-sa a intreprins o laborioasa munca de documentare \u201epe youtube\u201c, in urma careia a redactat urmatoarele notite: \u201eNascut la 24 Mai 1941 (zodia Gemenilor \u2013 in fond, ca si Wagner, care, de fapt, isi scria si el textele si muzica singur…), (Bob Dylan) e azi un septuagenar inca ascultat si admirat, poate cel mai complex autor al muzicii pop. Am citit ca i-au aparut intre timp vreo saizeci de albume, ca s-au facut despre el zece filme si s-au scris 46 de carti; ca a detinut fara intrerupere prim-planul in lumea autorilor de songuri. Desi am dat de el pe aceleasi site-uri unde apar Shakira, Justin Bieber, Beyonce si altii eiusdem farinae, citindu-i interviurile a trebuit sa recunosc ca e totusi diferit: se exprima fara divagatii, demonstreaza constanta, intreb\u00e2ndu-se si azi ce inseamna sa fii artist, sau muritor, sa scrii despre frica, nesiguranta, schimbare, prietenie, necredinta, haos…\u201c
\nDesigur, una sau doua dintre aceste informatii sunt imprecise (cele \u201esaizeci de albume\u201c sunt de fapt 35; \u201e46 de carti\u201c s-or fi scris doar in ultimul an; e adevarat ca Bob Dylan \u201ea detinut fara intrerupere prim-planul in lumea autorilor de songuri\u201c doar daca uitam de intreruperea de aproape 20 ani dintre albumele \u201eSlow Train Coming\u201c, 1979, si \u201eTime Out of Mind\u201c, de-a lungul careia \u2013 except\u00e2nd \u201eOh, Mercy\u201c din 1989 \u2013 Dylan a fost departe de orice forma de \u201eprim-plan\u201c; afirmatia ca in interviuri Bob Dylan \u201ese exprima fara divagatii\u201c o poate nascoci doar cineva care nu i-a citit nici un interviu; dupa cum pasajul \u201eam dat de el pe aceleasi site-uri unde apar Shakira, Justin Bieber, Beyonce si altii eiusdem farinae\u201c denota aceeasi rigoare logica precum propozitia \u201eam dat peste cartile Gretei Tartler in aceleasi biblioteci publice in care se gasesc si volumele unor Remete George, Blanaru Constantin, Bostan Mircea, Ioan Culita Usurelu, Ciorbagiu Costea, Nesf\u00e2ntu Iftimie sau Tatiana Itoaie \u2013 toti, de altfel, membri ai Uniunii Scriitorilor din Rom\u00e2nia).
\nMai importante sunt, fireste, eruditele filiere comparatiste pe care a intrat Grete Tartler descoperindu-l acum pe Bob Dylan. Trebuie in acest sens retinuta fara int\u00e2rziere, din pasajul citat mai sus, comparatia dintre Dylan si Wagner, bazata pe faptul ca am\u00e2ndoi sunt nascuti in zodia Gemenilor, dar si pe amanuntul, scapat p\u00e2na acum de exegeza, ca si unul si altul isi scriau textele si muzica singuri: punct din care \u2013 ma mir ca dna Tartler n-a ajuns cu speculatia p\u00e2na acolo \u2013 ar rezulta ca Bob Dylan ii este cu mult superior lui Wagner, pentru ca isi si INTERPRETEAZA singur muzica si textele. Un astfel de rationament in spiritul articolului nu ar fi complet fara o turla pe masura. \u201eAscult\u00e2ndu-i pe youtube c\u00e2ntecele\u201c, scrie Grete Tartler, \u201esi urmarind in paralel traducerile lui Mircea Cartarescu, trebuie sa spun totusi ca p\u00e2na si cele mai populare lyrics, dintre cele alese pentru afisaj in metrou, imi par cu mult mai bune in varianta poetului rom\u00e2n\u201c. Fara indoiala, fara indoiala. Mai mult: cum Bob Dylan ii este superior lui Wagner, iar Cartarescu lui Bob Dylan, reiese cu claritate ca Mircea Cartarescu este mai mare dec\u00e2t Wagner. Trebuie ca aici a jucat un rol decisiv amanuntul ca si Mircea Cartarescu s-a nascut in Gemeni.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Am citit nu fara surprindere recenzia pe care Grete Tartler o dedica traducerilor din Bob Dylan publicate de Mircea Cartarescu nu de mult la Humanitas (Grete Tartler, \u201eMircea Cartarescu si Bob Dylan\u201c, \u201eRom\u00e2nia literara\u201c, nr. 52, 2012). Surprinzatoare nu a fost declaratia ex abrupto facuta de Grete Tartler ca p\u00e2na de cur\u00e2nd nu stia nimic… Cite\u0219te mai mult »Despre traducere<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","footnotes":""},"categories":[17],"tags":[],"class_list":["post-14890","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-ideilor"],"views":1348,"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14890","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14890"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14890\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14890"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14890"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14890"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}