{"id":14848,"date":"2013-03-19T18:58:48","date_gmt":"2013-03-19T16:58:48","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=14848"},"modified":"2013-03-19T18:58:48","modified_gmt":"2013-03-19T16:58:48","slug":"emigratia-si-profilul-stangii-contemporane","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/emigratia-si-profilul-stangii-contemporane\/","title":{"rendered":"Emigratia si profilul stangii contemporane"},"content":{"rendered":"<p><em><strong>Pentru st\u00e2nga \u201eoficiala\u201c, chestiunea emigratiei reprezinta pe undeva \u201escheletul din dulap\u201c, neplacerea refulata ca nu cumva, privind-o \u00een fata, sa-si descopere o suparatoare inadecvare la realitate. Ca atare, a discuta despre pozitia st\u00e2ngii fata de emigratie echivaleaza implicit cu a discuta despre identitatea sa teoretica si practica, precum si despre perspectivele ei \u00een contextul social si politic actual.<\/strong><\/em><br \/>\nCeea ce st\u00e2nga refuza sa vada sau sa recunoasca este ca emigrantii au ajuns astazi o prezenta deranjanta din cel putin patru motive. 1. Asistenta de care beneficiaza se sustine din impozitele platite de autohtoni. 2. Mediile sarace dezvolta un potential infractional semnificativ. 3. Se accentueaza concurenta pe piata muncii. 4. Emigrantii \u00eesi afirma adeseori identitatea comunitara nu \u00een cadrul ci \u00eempotriva culturii majoritare, dupa cum releva clar disputa legata de valul islamic. Sunt aspecte care \u00eei privesc esentialmente pe oamenii simpli, \u00een particular pe muncitorii indigeni, nu pe cei bogati, care locuiesc \u00een zone exclusiviste si se pot \u00eenconjura cu paza privata. Cu toate acestea, probabil \u00een virtutea cliseului care pune semnul egalitatii \u00eentre marginalii de tot felul si victimele sistemului, liderii de st\u00e2nga au tendinta de a-i sustine si chiar de a-i inocenta pe emigrantii mai noi sau mai vechi inclusiv c\u00e2nd comit acte de vandalism. Asa s-a \u00eent\u00e2mplat de pilda \u00een august anul trecut, dupa incidentele violente de la Amiens, c\u00e2nd Jean-Luc M\u00e9lenchon a calificat interventia politiei ca fiind contrara spiritului generos al st\u00e2ngii.<br \/>\nTot proclam\u00e2nd aceasta \u201egenerozitate\u201c, st\u00e2nga nu face dec\u00e2t sa-si \u00eenstraineze electoratul popular, care devine receptiv la discursul dreptei nationaliste ce promoveaza restrictionarea intrarii si stabilirii strainilor \u00een statele respective. Fenomenul a fost vizibil \u00eenca \u00een anii 1990, cu Alianta Nationala \u00een Italia si Partidul Libertatii din Austria, adica exact \u00een perioada \u00een care socialistii au \u00eenceput sa vehiculeze internationalismul europenist. Criza declansata \u00een 2008 i-a dat un impuls suplimentar, reflectat de cresterea popularitatii unor lideri precum Geert Wilders \u00een Olanda, sau Marine Le Pen \u00een Franta.<br \/>\nSolutia dreptei nationaliste e totusi insuficienta, \u00eentruc\u00e2t limitarile normative nu-i \u00eempiedica pe straini sa patrunda \u00eentr-o tara pe cai ilegale ori sa lucreze fara contracte de munca (\u201ela negru\u201c). Mai mult, restrictionarea accesului vizeaza numai efectul, nu si cauza migratiei dinspre Africa si Asia catre Europa, la care se adauga fluxul intraeuropean de la Est la Vest. Exista de asemenea emigranti de a doua generatie, cu drept de cetatenie, ce nu pot fi expediati pur si simplu, si exista emigranti care lucreaza si platesc taxe fara sa deranjeze pe cineva, care devin ei \u00eensisi victime ale agresivitatii declasatilor autohtoni, cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Marea Britanie \u00een 2011. Limitarea emigratiei pe criterii economice a devenit o necesitate, macar din considerentul ca bugetele nationale nu mai reusesc sa o sustina. A spus-o si Fran\u00e7ois Hollande \u00een ultima dezbatere electorala cu Nicolas Sarkozy. Pentru a rezolva \u00eensa realmente problemele sale trebuie mers mai departe, p\u00e2na la cauzele structurale generatoare de tensiuni.<br \/>\nTrebuie \u00eenteles, asadar, ca sursa fundamentala a emigratiei este decalajul economic Nord-Sud, accentuat \u00een conditiile globalizarii si ale liberului schimb \u2013 care are proprietatea de a-i face pe bogati tot mai bogati si pe saraci tot mai saraci. Iar atunci c\u00e2nd vorbim despre bogatie nu ne referim nici macar la tari bogate, cum se \u00eent\u00e2mpla c\u00e2nd existau state industrializate si state agricole, ci la firme bogate, care-si delocalizeaza productia \u00een fostele tari agricole, unde exploateaza uneori \u00een mod aproape sclavagist forta de munca ieftina (ca \u00een cazul firmei Apple la Shenzen, \u00een China), trimit\u00e2ndu-i totodata \u00een somaj pe angajatii lor din Occident.<br \/>\n\u00cen plan intern, emigratia cauzeaza tensiuni deoarece cadrul institutional permite afirmarea comunitarismului, care conduce la scindarea sociala si simbolica a corpului politic \u00een entitati diferite c\u00e2teodata p\u00e2na la adversitate. Mai exact, este vorba de aplicarea \u00een spatiul public a criteriilor de identificare colectiva, recunoscute prin \u201eConventia cadru pentru protectia minoritatilor nationale\u201c, adoptata de Consiliul Europei la 1 februarie 1995. Atunci, \u00een contextul conflictului interetnic din fosta Iugoslavie, s-a decis ca statele sa recunoasca institutiile, organizatiile si asociatiile minoritatilor nationale, si sa le protejeze cultura, istoria, limba si religia (\u201eFramework Convaention for the Protection of National Minorities\u201c, \u00een \u201eTreaty Office\u201c, http:\/\/conventions.coe.int, p. 3-5). Reglementarea se referea subtextual la minoritatile deja existente pe teritoriul statelor europene, iar protectia minoritatilor era g\u00e2ndita \u00een parametrii statului laic si neutru ideologic. S-a \u00eent\u00e2mplat \u00eensa ca emigrantii, \u00eendeosebi cei de confesiune musulmana, sa utilizeze dreptul la prezervarea culturii lor \u00eempotriva laicitatii specifice modelului occidental, \u00eempartasit de majoritatea autohtonilor. De aici ne\u00eencrederea si chiar ostilitatea reciproca, de la refuzul unei tinere din Franta de a-si scoate valul pentru a fi identificata legal de politie p\u00e2na la interdictia de a mai construi moschei \u00een Elvetia.<br \/>\n\u00cen fata acestor doua \u00eemprejurari, ar fi de asteptat ca st\u00e2nga sa-si reevalueze programul \u00een sensul limitarii decalajului Nord-Sud, respectiv \u00een sensul revenirii la modelul integrarii civice. Aceasta ar presupune, \u00een fond, reactualizarea spiritului anticapitalist si a democratismului av\u00e2nd ca referentiali statul laic si natiunea-cetateneasca. Pentru socialisti, criteriul de acordare a asistentei publice trebuie sa fie cel material, nu etnic sau rasial. \u00cen masura \u00een care emigrantii, minoritarii fac parte din categoriile sarace, beneficiaza oricum de sprijinul statului, dar fara a scinda social si mental ansamblul civic.<br \/>\nDin pacate, st\u00e2nga actuala ram\u00e2ne blocata \u00een principiile vulgatei liberale cu accente monetariste (a se vedea spre exemplu invocarea \u201eregulii de aur\u201c a deficitului bugetar), iar ca viziune institutionala vehiculeaza mai departe, uneori mai mult, alteori mai putin, retorica drepturilor colective si a \u201ecorectitudinii politice\u201c. Cum remarca la un moment dat Claude Karnoouh, socialistii se concentreaza convenabil pe amenintarea spectaculara a dreptei nationaliste antiimigrationiste, dar eludeaza primejdia structurala a capitalismului international \u2013 reprezentat de organizatii precum Fondul Monetar International sau Grupul Bilderberg. Or, tocmai acest capitalism genereaza inegalitate la nivel mondial si submineaza mobilizarea democratica prin demantelarea cadrului national-civic de organizare politica.<br \/>\nDin punct de vedere analitic, e interesant de urmarit evolutia \u00een curs. Fie st\u00e2nga redevine radicala \u2013 macar din interes electoral si sub presiunea emergentei unor formatiuni precum Syriza, \u00een Grecia \u2013, si atunci nemultumirea sociala va fi reprezentata politic si va aparea posibilitatea schimbarii sistemului actual, fie se pastreaza \u00eentr-un conformism centrist, si atunci totul reintra \u00een norma p\u00e2na la criza viitoare.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Pentru st\u00e2nga \u201eoficiala\u201c, chestiunea emigratiei reprezinta pe undeva \u201escheletul din dulap\u201c, neplacerea refulata ca nu cumva, privind-o \u00een fata, sa-si descopere o suparatoare inadecvare la realitate. Ca atare, a discuta despre pozitia st\u00e2ngii fata de emigratie echivaleaza implicit cu a discuta despre identitatea sa teoretica si practica, precum si despre perspectivele ei \u00een contextul social&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/emigratia-si-profilul-stangii-contemporane\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Emigratia si profilul stangii contemporane<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-14848","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica"],"views":952,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14848","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14848"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14848\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14848"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14848"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14848"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}