Ca si in 2011, la sfarsitul de an, brand-ul \u201eCele trei dive\u201c propus de Radio Romania, Orchestrele si Corurile Radio pentru Concertul de Craciun a atras bucurestenii in sala din str. General Berthelot. A-l mentine la inalta altitudine in functie de disponibilitati nu este lucru simplu si de aceea organizatorii au invitat-o pe soprana Adina Nitescu spre a lua locul Leontinei Vaduva, alaturi de mezzosoprana Ruxandra Donose si soprana Teodora Gheorghiu, prezente pe afis si la prima editie. Diversitatea, varietatea sunt si ele deziderate de urmarit, formule sunt multe…
\nAsadar un trio atractiv a starnit entuziasmul unui numeros public ce a depasit capacitatea auditoriumului, desi concurenta a fost mare: la Opera, renumita mezzosoprana Marianne Cornetti si tenorul devenit \u201ede casa\u201c Kamen Chanev evoluau in \u201eAida\u201c. Iata un titlu de mandrie pentru organizatorii Concertului de Craciun care au avut biletele vandute cu cel putin doua luni inainte.<\/p>\n
Am revazut-o cu bucurie pe Ruxandra Donose, un distins om de cultura al artei lirice, cu cant rafinat si inteligent, cu remarcabils viziune stilistica. A fost intruchiparea elegantei vieneze in scena prezentarii trandafirului \u201eMir ist die Ehre\u201c din \u201eCavalerul rozelor\u201c de Richard Strauss (alaturi de Teodora Gheorghiu, artista a sunetelor diafane, a plutirilor pe tesaturi inalte in pianissimo dar mai putin atenta la extremul Do natural acut ce-i revine). A fost exemplul de constructie expresiva belcantista de frumoasa linie vocala si bravura in aria \u201ePer questa fiamma indomita… Ah! pensate\u201c din \u201eAnna Bolena\u201c de Donizetti si in duetul \u201eMira, o Norma\u201c din opera belliniana, in compania Adinei Nitescu. A fost realmente zeita erotismului, cu \u201esound\u201c senzual in registrele central si inalt ale ariei \u201eAmour! viens aider ma faiblesse!\u201c din \u201eSamson si Dalila\u201c de Saint-Sa\u00ebns. Impresionanta a fost nota de Si bemol acut, emisa drept culminatie a unui arc imens de respiratie. Ruxandra Donose \u2013 o personalitate.
\nRememorand intregul program, recunosc ca, pentru cladirea graduala a atmosferei concertului, mi-as fi dorit ca paginile belcantiste sa rasune inaintea celor wagneriene sau pucciniene ce au revenit Adinei Nitescu.
\nCu cantarea Sieglindei \u201eDer M\u00e4nner Sippe sa\u00df hier im Saal\u201c din \u201eWalkiria\u201c, Adina Nitescu a aratat ca paseste intr-o noua etapa a carierei sale. Nu este rau, soprana are capacitate dramatica si de patrundere in esente, spre a se apropia cu prudenta de asemenea partituri. In pofida vibrato-ului, glasul suna sonor si bogat, notele grave \u201edi petto\u201c sunt bine articulate. Mai solicitanta s-a dovedit aria \u201eSola, perduta, abbandonata\u201c din \u201eManon Lescaut\u201c de Puccini, in care a revelat aceeasi imagine de estetica vocala, cu contur pasional adaugat.
\nAm regasit in cantul pur al Teodorei Gheorghiu placuta muzicalitate, broderia lejera de sunete frumos inlantuite, apetenta pentru desenele nuantate, chiar daca in vocaliza ultra-acuta a Gildei din aria \u201eCaro nome\u201c (\u201eRigoletto\u201c de Verdi) atingerea celei mai inalte note ar fi putut fi facuta cu mai multa preciziune. Revansa sopranei a venit repede in cavatina \u201eAh! non credea mirarti\u201c, urmata de cabaletta \u201eAh! non giunge uman pensiero\u201c din \u201eSomnambula\u201c belliniana, cand a emis un superb contra-Mi bemol acut puternic, stralucitor si perfect intonat, ca o incoronare a calitatilor de frazare fluida si modelata.
\nMinunatele artiste care au evoluat sub genericul \u201eCele trei dive\u201c au incheiat seara, asa cum era potrivit, cu o partitura celebra pentru asemenea ocazii, \u201eNo\u00ebl\u201c de Adolphe Adam, interpretata in limba romana. Ce bine ca programul de sala a retinut numele autorului orchestratiei, regretatul tenor Ion Stoian, semnatar al multor versiuni instrumentale pentru piese celebre des cantate, un nume rareori amintit!
\nLa cele doua pagini orchestrale, uvertura \u201eBarbierul din Sevilla\u201c de Rossini si valsul \u201eFrumoasa Dunare albastra\u201c de Johann Strauss-fiul, dirijorul Tiberiu Soare la pupitrul docilei Orchestre Nationale Radio a ramas dator. La prima, din cauza viziunii didactice, fara spuma, obiective, fara foc de artificii, cu alamuri marcate excesiv chiar de la inceput. La cea de-a doua, din cauza lecturii la fel de scolastice, rigide, fara insufletitoarele unde ale valsarii. Aprofundarile de maturitate vor veni, sunt sigur, mai ales la un sef de orchestra precum Tiberiu Soare, de mare talent, capacitate si larga cuprindere.<\/p>\n
Craciunul 2012 cu \u201eCele trei dive\u201c a fost o frumoasa promisiune pentru Noul An la Sala Radio si pentru asteptatul concert sub acelasi generic din decembrie 2013.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Ca si in 2011, la sfarsitul de an, brand-ul \u201eCele trei dive\u201c propus de Radio Romania, Orchestrele si Corurile Radio pentru Concertul de Craciun a atras bucurestenii in sala din str. General Berthelot. A-l mentine la inalta altitudine in functie de disponibilitati nu este lucru simplu si de aceea organizatorii au invitat-o pe soprana Adina… Cite\u0219te mai mult »Din nou, divele…<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[],"class_list":["post-14822","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media"],"views":1242,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14822","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14822"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14822\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14822"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14822"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14822"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}