Dimitrie Gusti a avut un dar deosebit de a descoperi, de a-i \u00eendruma si de a-i folosi pe o serie de tineri superior dotati sub raport intelectual. Faptul acesta a fost cunoscut si apreciat si dincolo de cercul sociologilor. Astfel, Petre Pandrea, care nu era strain de preocuparile sociologilor si ale etnografilor, numar\u00e2ndu-se, \u00eentr-un fel, si el printre ei cu lucrari precum jurnalul \u201ePomul vietii\u201c (1946) si cartea de mai t\u00e2rziu, \u201eBr\u00e2ncusi. Amicii si inamicii. Sociologia lui Br\u00e2ncusi\u201c (2010), \u00een care formuleaza originale consideratii despre clasa de mosneni si panduri din Oltenia, n-a avut despre seful scolii de cercetare sociologica de la Bucuresti pareri prea bune. Trecem peste reprosurile pe care i le-a facut si retinem calitatea pe care i-o lauda fara retinere \u2013 bunatatea nesf\u00e2rsita cu elevii sai: \u201eCe avea D. Gusti? Avea liste de bibliografie si cartile pe care le daruia, le \u00eemprumuta, le rasp\u00e2ndea. Era un soi de Panait Mosoiu al sociologiei. Foamea de lectura si \u00eenvatatura europeana si mondialista a tineretului balcanic era mare si Gusti facea colportaj de carti germane, engleze, italiene si chiar franceze. Luau brosurile si le silabiseau. Prestigiul lui D. Gusti era prestigiul Berlinului \u00een Balcani. Acest om n-avea ora de culcare, de m\u00e2ncare sau de amor. Mereu asudat, obosit, extenuat, statea jovial la dispozitia \u00eenvataceilor, arat\u00e2ndu-le ultimul stoc primit de la librarii straini. Sociologia lui D. Gusti a fost o librarie si un colportaj prin viu grai a titlurilor de carti si a unor rezumate\u201c (\u201eMemoriile mandarinului valah\u201c, Editura Albatros, 2000, p. 152). Spirit acid, Pandrea nu s-a abtinut nici aici sa nu strecoare o nota minimalizatoare, compararea lui Gusti cu personajul amintit.
\nUnul dintre acei tineri \u00een care Gusti a crezut si care i-a confirmat cu prisosinta asteptarile a fost Anton Golopentia. O buna sursa, de fapt cea mai buna sursa de cunoastere a raporturilor lor stiintifice si umane este cel de al treilea volum al seriei Anton Golopentia, \u201eRapsodia epistolara. Scrisori primite si trimise de Anton Golopentia (1923-1950)\u201c, care contine misivele or\u00e2nduite alfabetic de la Radu Crutzescu p\u00e2na la Sabin Manuila, editie \u00eengrijita de Sanda Golopentia, Ruxandra Gutu Pelazza si Lidia Bradley, introducere si note de Sanda Golopentia (Editura Enciclopedica, 2012, CXLIX + 762 p.).
\nSetul de documente privind relatiile celor doi, constituit din 79 de documente, \u00eei este datorat, \u00een cea mai mare parte, lui Anton Golopentia, care, pe l\u00e2nga scrisori, \u00eei trimite profesorului sau si memorii, referate, propuneri pentru organizarea cercetarii monografice. Documentele reflecta mai multe etape din relatiile celor doi: anul 1930, c\u00e2nd profesorul de la Facultatea de Filozofie din Bucuresti \u00eel numeste pe Golopentia bibliotecar la Seminarul de Sociologie, Etica si Politica; anii 1932-1933, c\u00e2nd Gusti, ministru al Instructiunii Cultelor si Artelor \u00eel ia pe Golopentia drept sef de cabinet; anii c\u00e2nd acesta, bursier Rockefeller, studiaza \u00een Germania (1933-1936), studii \u00eencheiate cu teza de doctorat \u201eDie Information der Staatsf\u00fchrung und die \u00fcberlieferte Soziologie\u201c (1936); anii revenirii \u00een tara si participarea la campaniile monografice, \u00een fine, anul 1939, c\u00e2nd Golopentia paraseste Institutul Social si Seminarul de Sociologie, unde era lector onorific, si este angajat la Institutul de Statistica.
\nGolopentia, \u00een toate scrisorile sale, \u00eel asigura pe Gusti de respectul sau profund, de \u201etot devotamentul\u201c, de devotamentul netarmurit, de \u201egratitudinea si de toata simpatia respectuoasa\u201c. Recunoscatorul si devotatul scolar, cum iar se recomanda \u00eentr-o scrisoare, nu este unul timorat; dimpotriva, adesea, \u00eei ofera, cu franchete, lui Gusti, sugestii, idei, proiecte formulate dintr-un scrupul de constiinta; \u00een unele scrisori, cum scrie doamna Sanda Golopentia, are loc \u201einversarea rolurilor profesor-elev\u201c, profesorul devenind Golopentia. Astfel, \u00een scurtul ministeriat al lui Gusti, Golopentia se exprima despre \u00eembunatatirea \u00eenvatam\u00e2ntului primar si se ofera ca, pe baza materialului si pe baza indicatiilor ministrului, plecat pentru c\u00e2teva zile la Paris, sa \u00eencerce sa \u00eentocmeasca \u201epe tacute\u201c, \u201eun proiect de anteproiect\u201c. Nu se sfieste sa-i semnaleze sefului scolii de cercetare monografica faptul ca \u201eragazurile uneori lungi\u201c \u00eentre \u00eent\u00e2lnirile acestuia cu monografistii sunt interpretate uneori ca \u201eo \u00eenstrainare de monografie\u201c. \u00cei scrie, de asemenea, ca lucrarile monografice din timpul anului 1933 \u201eau decurs lipsite de cea mai elementara coordonare, necum considerare colectiva a fiecarei probleme \u00een parte\u201c. Membru al P.N.T., Gusti primeste astfel de sfaturi din partea sefului sau de cabinet: \u201eSunteti intrat \u00een partid. Chiar si daca menajati dusmanii (adversarii mai bine). Pentru dusmani, partidul ar putea fi impresionat neplacut de acest din urma lucru. \u00centr-o reuniune electorala, cineva cu prestigiul Domniei-Voastre se poate dispensa de racnetele si exagerarile preamaritoare ale personajului minor; dar nu poate totusi sa nu ia \u00een seama cerintele ce constituie notele reuniunii politice; luarea de atitudine pentru un program, un chip de a faptui\u201c. \u00cen scrisoarea din aprilie-mai 1933, Golopentia \u00eei scrie ministrului ca simte din partea lui o nemultumire si ca daca este adevarata presupunerea sa, este gata sa \u00eenfrunte despartirea: \u201eVa rog, stimate domnule Ministru, sa \u00eentrebati simtirea Dv., daca n-am dreptate. Fiindca e asa, \u00eensa de dragul devotamentului meu de neclintit, va rog sa ma crutati de umilirea unei \u00eencete \u00eenstrainari. Puneti pe altcineva \u00een locul meu chiar acum, p\u00e2na ce nu devin cu totul indiferent pentru Dv. Functia pe care o \u00eendeplinesc nu cere \u00eenzestrari prea deosebite, ci numai simt de ordine, s\u00e2rguinta si oarecare circumspectie. \u00censusirile acestea le are \u00eensa destula lume, \u00een masura mai mare dec\u00e2t mine. Chiar si pentru planurile Dv. de reorganizare si noua \u00eenmanunchere a Ministerului e mai bine sa vina l\u00e2nga Dv. cineva nou, care sa nu fi ajuns, cel putin aparent, la mici veleitati de independenta\u201c. Scrisoarea contine \u00een continuare rugamintea ca Gusti sa nu se dezica de cererea lui Golopentia de obtinerea unei burse Rockefeller pentru studii \u00een Germania. Pe care o va si primi. Relatiile dintre cei doi se vor mentine foarte str\u00e2nse si vor capata alte aspecte. Atent la miscarea stiintifica germana, \u00eei sugereaza, de exemplu, \u00eenfiintarea \u00een tara a unui Institut al Monografiei si constata ca studentii germani stiu mai mult despre tara lor dec\u00e2t cei rom\u00e2ni, care \u201estiu mai mult despre anume sate, sau despre sociologia satului, dar nu despre Rom\u00e2nia sau despre sociologia natiunii rom\u00e2ne, a Rom\u00e2niei de azi\u201c. \u00cel informeaza pe Gusti ca profesorul Hans Freyer a propus sa fie proclamat doctor honoris causa \u00een economie politica. Pe tema vizitei pe care urma s-o faca Gusti cu acest prilej \u00een Germania, Golopentia l-a informat detaliat asupra institutiilor, asupra oamenilor de stiinta ai momentului, asupra profilului conferintei ce urma s-o tina: \u201ePentru a da lumii germane ce asteapta, cred ca ati trebui sa vorbiti deopotriva de mult despre premisele teoretice si sistematice ale cercetarilor, despre \u00eenfiriparea lor lenta si conturarea tehnicii de lucru, despre rezultatele lor, locul lor \u00een evolutia culturii rom\u00e2nesti si aplicatiile lor de tot felul\u201c (interesul general pentru problemele statului, actiune legislativa si administrativa\u2026).
\nSi totusi, t\u00e2narul acesta foarte dotat, devotat total studiului si dorintei de a cunoaste cele mai noi orientari germane \u00een domeniul filozofiei, al sociologiei se vede chemat \u00een tara \u00eenainte de a-si \u00eencheia sustinerea tezei de doctorat, chemare careia nu i-a dat curs. Gusti i-a scris \u00een acest sens, la 2 august 1936; \u201eNici \u00abWilhelm Meister Lehr und Wanderjahre\u00bb n-a durat asa de mult ca \u00abucenicia\u00bb D-tale la Lipsca! Marturisesc, nu prea \u00eenteleg ce te face sa \u00eent\u00e2rzii at\u00e2t de mult cu consultarea a tot felul de carti \u00een bibliotecile Lipscai! Caci tot asa de bine ai putea sa le cetesti si la noi, ram\u00e2n\u00e2nd, fireste, pentru lucrarile unice sa le consulti la origine, la momentul oportun! Apoi tot nu stiu ce lucrare de doctorat ti-ai ales. Daca ascultai sfatul meu, aceasta formalitate a doctoratului era de mult transata la Bucuresti, cred tot asa de onorabil ca si la Lipsca, si dupa aceea aveai tot timpul liber pentru alte investigatii personale\u201c. Probabil ca profesorul, care, cum am vazut la \u00eenceputul acestor \u00eensemnari, voia el sa le ofere carti si bibliografii studentilor sai, s-a vazut deodata tradat \u00een aceasta placere a sa. Cu deosebire se degaja din scrisoarea lui Gusti regretul ca prea multa vreme lipseste din tara unul din cei mai de seama si apropiati colaboratori ai sai.
\nAm prezentat, \u00een liniile sale generale, schimbul epistolar al lui Golopentia cu Gusti, \u00eensa masivul volum contine alte c\u00e2teva schimburi epistolare, de real interes, cum este acela cu mama sa, Emma Staschek Golopentia (91 de scrisori), cu Simion, tatal (82), cu cei doi frati, Corneliu (48) si Romulus (30), \u00een fine cu Cornel Grofsorean, acesta \u2013 cum scrie Sanda Golopentia \u2013\u00a0\u00a0\u00a0 \u201eun Dimitrie Gusti banatean\u201c. Cele 553 de scrisori emise de Anton Golopentia cuprinse \u00een cele trei volume aparute p\u00e2na acum ale \u201eRapsodiei epistolare\u201c, cele doua volume de \u201eOpere complete\u201c, volumul de scrisori cu sotia sa Stefania Cristescu-Golopentia, apoi \u201eUltima carte. Text integral al declaratiilor de ancheta ale lui Anton Golopentia aflate \u00een arhivele SRI\u201c (2001) si, \u00een fine, \u201eViata noastra cea de toate zilele\u201c (2009; constituita din notele de supraveghere a lui Golopentia de catre Securitate, se constituie \u00eentr-o bogata sursa pentru un viitor monograf al lui Golopentia, monografie necesara, pe care nu vom fi deloc surprinsi daca o va scrie chiar doamna Sanda Golopentia, remarcabil om de stiinta. Unele capitole ale ei am spune ca sunt deja scrise, cum este chiar studiul introductiv (pp. XXIII-CXL) al acestei editii, care exceleaza deopotriva prin luxurianta informatiei si prin eleganta scriiturii).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Dimitrie Gusti a avut un dar deosebit de a descoperi, de a-i \u00eendruma si de a-i folosi pe o serie de tineri superior dotati sub raport intelectual. Faptul acesta a fost cunoscut si apreciat si dincolo de cercul sociologilor. Astfel, Petre Pandrea, care nu era strain de preocuparile sociologilor si ale etnografilor, numar\u00e2ndu-se, \u00eentr-un fel,… Cite\u0219te mai mult »Anton Golopentia si Dimitrie Gusti<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[8618],"class_list":["post-14771","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-anton-golopentia-si-dimitrie-gusti"],"views":1584,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14771","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14771"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14771\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14771"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14771"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14771"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}