{"id":14758,"date":"2013-03-18T23:47:28","date_gmt":"2013-03-18T21:47:28","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=14758"},"modified":"2013-03-18T23:47:28","modified_gmt":"2013-03-18T21:47:28","slug":"fortand-usile-perceptiei","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/fortand-usile-perceptiei\/","title":{"rendered":"Fortand usile perceptiei"},"content":{"rendered":"

Aldous Huxley, Portile perceptiei. Raiul si iadul,<\/em> Traducere de Mihai Moroiu, Polirom, 2012, 184 p.<\/strong><\/p><\/blockquote>\n

 <\/p>\n

Orice admirator al roadelor culese de pe urma viziunilor \u2013 si \u00een special a celor de pe teritoriul religiei sau al artei \u2013 are, probabil, dorinta de a se afunda macar o data pe tar\u00e2murile larg deschise, de a pasi pe portile perceptiilor altfel imposibile. Mare consumator de viziuni si puternic influentat de misticism si de poemele lui Blake, \u00een a doua parte a vietii, dupa ce a studiat \u00eendelung subiectul, Aldous Huxley a experimentat mescalina, drog halucinogen (extras din radacinile unui cactus \u2013 peyotl \u2013 prieten milenar al indienilor din Mexic si al locuitorilor din sud-vestul american). Pentru buna perceptie a cititorilor, trebuie neaparat subliniat ca la vremea aceea, mescalina nu era considerata drog, ci substanta chimica destinata cercetarilor.
\n\u00cen eseurile din volumul \u201ePortile perceptiei. Raiul si iadul\u201c, scriitorul \u00eempartaseste fara inhibitii circumstantele si urmarile acestei \u201edegustari\u201c, savurate sub controlul unui cercetator. Motivatiile i-au fost, desigur, pur intelectuale si profund existentiale: dorinta de a privi dincolo de cuvinte si idei, de a deschide o poarta \u00een zidul lumii date si de a cunoaste pe propria-i piele masura \u00een care se poate patrunde, din interior, \u00een altfel de taine, prin schimbarea starii de constiinta, prin decojirea s\u00e2mburelui unor experiente inedite, prin pasirea dincolo de granitele universurilor insulare, dincolo de simboluri intermediare… Cu alte cuvinte, pentru a da de \u201elum\u00e2narea viziunii\u201c, inaccesibila lui pe cale spontana, pentru \u201eiluminarea\u201c prin depasirea barierelor spiritului, care sa faca posibila cunoasterea prin iesirea din propria caverna. C\u00e2t despre titlului eseului e suficient sa spunem doar ca porneste de la o metafora a lui Blake si a inspirat numele celebrei formatii The Doors.
\nEseul are forma unei confesiuni digresive, \u00een care autorul descrie revelatiile avute \u00een timpul experimentului, dar dezvolta de aici o serie de idei generale legate de psihicul uman, de posibilitatile de autotranscendenta pe care le are omul, precum si reflectii despre revelatie ca forta a artei si a religiei. Dupa \u00eenghitirea pastilei, marea transformare pe care o resimte nu este patrunderea \u00eentr-o dimensiune cu totul si cu totul necunoascuta, ci… anularea subiectivitatii ce are drept consecinta proiectarea existentei ca atare. Huxley nu intra, asa cum se astepta, \u00een lumea viziunilor, ci se trezeste \u201eacolo, afara\u201c. Afara din propria-i fiinta, unde gaseste existenta deja cunoscuta, dar scuturata de orice \u00eencarcatura afectiva, scaldata \u00een propria-i nuditate. O existenta care se multumeste a fi, fara a cunoaste complicatele nuante de placut si neplacut.
\n\u201eNon-eul\u201c este eliberat, odata ce raporturile temporale si spatiale devin lipsite de \u00eensemnatate: \u201eSpatiul ramasese la locul sau, dar lipsit de autoritate. Cugetul \u00eencepuse sa se preocupe acum de fiinta si de semnificatie, uit\u00e2nd de masuratori si de pozitionare \u00een spatiu\u201c. Adaug\u00e2nd si indiferenta fata de timp, belsugul \u00eei ram\u00e2ne existentei, lumii interioare si semnificatiei infinite.
\nDe fapt, aceasta experienta \u00eel aduce pe Huxley \u00een punctul \u00een care \u00eei da dreptate filosofului de la Cambridge, C.D. Broad, potrivit caruia creierul si sistemul nostru nervos au rolul de a ne proteja, de a constitui o \u201esupapa reductiva\u201c, care ne permite un acces limitat la existenta ce altfel ne-ar coplesi cu cantitatea de informatii, multe inutile si irelevante practic. Exact ceea ce ne permite sa beneficiem de o ramasita de constiinta, fac\u00e2ndu-ne apti sa traim: \u201eIar ca sa formuleze si sa exprime continutul acestei constiinte reduse, omul a inventat \u2013 pentru ca apoi sa complice la nesf\u00e2rsit \u2013 sisteme de simboluri si filosofii implicite, pe care le-a numit limbi\u201c. Omul apare ca beneficiar si victima, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t la aceste limitari se adauga si constr\u00e2ngerea limbii care \u00eel face sa confunde conceptele cu daturile, cuvintele cu lucrurile adevarate: \u201eCeea ce \u00een limbajul religiei se cheama \u00ablumea asta\u00bb este universul constiintei reduse, exprimat si, ca sa spunem asa, fosilizat de limba\u201c.
\nCeea ce obtine Huxley prin experimentul cu mescalina \u2013 \u201eun exercitiu spiritual\u201c \u00eel numeste el la un moment dat \u2013 este un bypass temporal dincolo de valva reductoare, care consfinteste autenticul si realul \u00een limita locului, oferind daca nu \u201eCugetul fara limite\u201c, macar depasirea materialului utilitarist considerat de cugetele noastre \u00eenguste ca tablou al realitatii complet si suficient.
\n\u00cen \u00eentregul eseu se contureaza opozitia dintre observatia exterioara si revelatia interioara: \u201eMarturiile religiei si monumentele poetice si de arta plastica pastrate demonstreaza limpede ca, \u00een aproape toate vremurile si locurile, oamenii au acordat mai mare atentie revelatiei dec\u00e2t existentei obiective, consider\u00e2nd mai \u00eencarcat de semnificatie spirituala ceea ce vedeau cu ochii \u00eenchisi dec\u00e2t ceea ce vedeau cu ochii deschisi. Motivul? Obisnuinta naste dispret (…) \u00een lumea interioara nu exista nici munca, nici monotonie. O vizitam doar \u00een vis si \u00een reverie, si este at\u00e2t de stranie, \u00eenc\u00e2t nu o descoperim de doua ori la fel\u201c.
\n\u00cen ansamblui ei, cartea a fost si ram\u00e2ne controversata, autorul fiind fie laudat pentru incursiunea \u00een \u201earta de a vedea\u201c, fie acuzat de iresponsabilitate sau chiar de amoralitate, demersul sau put\u00e2nd fi considerat o posibila \u00eencurajare a consumului de droguri. Personal, nu am simtit la lectura dec\u00e2t preocuparea pentru limitele psihicului uman, pentru posibilitatea de auto-transcedere. Suspectata de a promova o cale \u201eilegitima\u201c de iluminare, un conflict \u00eentre stiinta si religie ori o falsa experienta mistica, cartea ram\u00e2ne totusi o propunere de redimensionare a imaginatiei, opusa structurilor simbolice reductive.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Aldous Huxley, Portile perceptiei. Raiul si iadul, Traducere de Mihai Moroiu, Polirom, 2012, 184 p.   Orice admirator al roadelor culese de pe urma viziunilor \u2013 si \u00een special a celor de pe teritoriul religiei sau al artei \u2013 are, probabil, dorinta de a se afunda macar o data pe tar\u00e2murile larg deschise, de a… Cite\u0219te mai mult »Fortand usile perceptiei<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[3077,8614],"class_list":["post-14758","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-aldous-huxley","tag-portile-perceptiei-raiul-si-iadul"],"views":1373,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14758","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14758"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14758\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14758"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14758"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14758"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}