Cartea \u201eO nevasta rom\u00e2nca \u00een traiul pam\u00e2ntesc si-n viata dupa moarte. O conferinta academica si mai multe sedinte extraacademice de B. Petriceicu-Hasdeu\u201c, Bucuresti, Ed. Librariei Socec & Co., 1903 cuprinde, dupa cum se poate deduce din titlu, doua parti distincte. \u00cent\u00e2i, o comunicare academica denumita \u201eO nevasta rom\u00e2nca \u00een traiul pam\u00e2ntesc\u201c, apoi un text intitulat \u201eO nevasta rom\u00e2nca \u00een viata dupa moarte. Sedinte extraacademice\u201c, datat \u201eC\u00e2mpina, 9 septembrie 1903\u201c.
\nPrima parte este publicata de autor \u00een \u201eLiteratura si arta rom\u00e2na\u201c, an. VII, nr. 1-2, 25 ianuarie \u2013 25 februarie 1903, p. 1-8. \u00cen paranteza, scriitorul adauga: \u201eFragment dintr-o opera postuma: \u00abBabusca mea\u00bb\u201c, precizare care lipseste \u00een textul de baza. Deci autorul anticipa ca va lasa, dupa moartea sa, o scriere mai ampla cu titlul de mai sus. Acest proiect nu a fost realizat. \u00cen arhiva de la Biblioteca Academiei Rom\u00e2ne nu se pastreaza dec\u00e2t conferinta, \u00een doua exemplare, scrise cu creionul (BAR, I ms. 9). Primul manuscris, incomplet, numerotat de la 2-11, pare originalul de pe care B.P. Hasdeu a citit \u00een sedinta ordinara a Academiei din 7 martie 1903. Al doilea manuscris, complet, numara 21 file si are pe margine indicatii pentru culegator privind caracterul literelor. Acesta este exemplarul \u00eencredintat revistei \u201eLiteratura si arta rom\u00e2na\u201c. Am mai gasit, \u00een aceeasi mapa, o copie \u00een cerneala, facuta de altcineva, care reproduce \u00eentocmai paginile \u00eencredintate lui N. Petrascu.
\n\u00cen partea a doua a volumului din 1903, savantul rom\u00e2n confera o geneza spiritista conferintei sale de la Academie. El declara, pe baza unor \u201ecomunicatiuni\u201c de dincolo de morm\u00e2nt, ca lucrarea nu e \u00een \u00eentregime a lui, ci la ea au colaborat tatal si sotia sa. Drept date \u201econtrolabile\u201c, el ne ofera relatarea despre doua sedinte spiritiste desfasurate \u00een camera lui de la \u201eSplendid-Hotel\u201c din Bucuresti, la care au luat parte, printre altii, deputatul Ciocazan si pictorul E. Voinescu. Chiar publicarea paginilor \u00een discutie a fost dirijata de spirite. Expunerea scriitorului continua cu un alt caz, articolul \u201eCe fel de antisemiti sunt rom\u00e2nii?\u201c \u2013 pe care \u00eel reproduce \u00een \u00eentregime. Si aici \u00eencearca a stabili legaturi \u00eentre experientele sale si realitate, ajung\u00e2nd la concluzia ca scrisoarea deschisa catre liberalul I.G. Bibicescu, cu titlul mai sus mentionat \u2013 publicata \u00een \u201eCronica\u201c din 3 noiembrie si reprodusa \u00een \u201eApararea nationala\u201c din 10 noiembrie 1902 \u2013 i-a fost dictata, \u00een punctele esentiale, de \u00eentreaga sa familie.
\nInclusa \u00een \u201eOpere II. Proza\u201c, 1996, p. 307-342, cartea \u201eO nevasta rom\u00e2nca…\u201c este o mina de date biografice si documentare despre B.P. Hasdeu si opera sa. Aflam, de pilda, ca manuscrisul conferintei sustinute \u00een plenul Academiei Rom\u00e2ne, la 7 martie 1903, i-a fost lasat lui Ion Bianu pentru a aparea \u00een \u201eAnale\u201c… Dar \u00een publicatia academica textul conferintei nu va aparea, probabil pentru ca Hasdeu \u00eel calificase pe Bianu, \u00eentr-un articol, drept \u201emajordomul Academiei\u201c. B.P. Hasdeu ne mai da iarasi informatia pretioasa ca el niciodata nu-si facea o copie dupa ce scria ceva: adica operele sale nu au dec\u00e2t o varianta manuscrisa, cu exceptia conferintei \u201eO nevasta rom\u00e2nca…\u201c. Aceasta particularitate a atelierului de lucru al scriitorului ar explica de ce s-au pastrat at\u00e2t de putine file din manuscrisele marelui carturar. \u00cen fine, oricine se intereseaza de complexa personalitate hasdeana nu va putea ignora relatarile despre legaturile sale foarte str\u00e2nse cu savanti rom\u00e2ni, sau din alte tari, de origine evreiasca: M. Gaster, L. Saineanu, M. Br\u00e9al, Benfey, Ascoli. Faptul \u00een sine atenueaza \u00eentr-un fel pozitia sa xenofoba cunoscuta. De la Gaster ni se spune ca pastreaza \u201eun teanc de scrisori\u201c, care \u00eensa nu au ajuns \u00een fondurile publice.
\nVolumul aparut la Editura Socec este ornat cu o fotografie din 1868 a sotiei sale Iulia B.P. Hasdeu, \u00eembracata \u00een costum national, o alta din 1899 si un bust din 1902, realizat de Carol Storck.
\nReceptarea critica a discursului lui B.P. Hasdeu a \u00eenceput imediat dupa pronuntarea lui la Academia Rom\u00e2na. Ioan Slavici si Ion Bianu au platit bani buni parintelui Sima din Carpenis pentru a aduce date compromitatoare despre Iulia Hasdeu, nascuta Faliciu, \u201emai mult ca sigur, la \u00eendemnul lui Dimitrie Sturdza, principalul adversar, \u00een ultimii ani ai lui B.P. Hasdeu, \u00een Academie\u201c. Sublimul portret pe care batr\u00e2nul academician \u00eel facea sotiei sale, la moartea acesteia, a deranjat probabil pe cei care intrasera \u00een conflict cu el. Vaduva Eufemia Caianu din Rosia, \u00eentr-o scrisoare datata 28 aprilie 1903, \u00eel informeaza pe savant de \u201einvestigatiile\u201c confratilor sai: \u201eAcuma am auzit ca Sima au umblat prin Rosia si au adunat date ca sotia d-voastra nu au fost rom\u00e2na, ci unitarie \u2013 fratele d-nei este botezat la biserica\u00a0 grsecot-catsolicat si asa au dat protopopul Balinth cartea de botez cu care v-ati casatorit d-voastra \u2013 si d-na vaduva apotecarului, Helena Moldovan, cu care au umblat sotia d-voastra la scoala, mi-a zis ca si \u00een scoala au chemat-o Iulia Falics si ca subt alt nume nu este cunoscuta, ca psarintelet Sima spune ca n-au fost casatorita mama d-nei. Nu am onoare a va cunoaste, dara ca rom\u00e2na va cunosc, si ca cele ce sunt scrise de mine poci si dovedi, ca m-au sc\u00e2rbit de dovezile aceste cu care voiesc sa va amarasca pe d-voastra\u201c (1).
\nCa o reparatie, conferinta este mentionata de Liviu Marian \u00een 1928, desprinz\u00e2nd trasaturile generoase ale sotiei lui B.P. Hasdeu: \u201eUn aur ales din Muntii Abrudului, care, prin devotament, sacrificii si caracterul ei distins, a stiut sa fie un tovaras bun al scriitorului si luptatorului \u00een zile bune, ca si \u00een zile rele\u201c. D. Murarasu era de parere ca editia Hasdeu \u00een doua volume, din 1937, ar fi trebuit sa cuprinda, fie si fragmentar, \u201eO nevasta rom\u00e2nca \u00een traiul pam\u00e2ntesc\u201c, si \u201eIoan Voda cel Cumplit\u201c: \u201e\u00cen aceste lucrari se gaseste si talent literar, dar si sensibilitate si emotie care dau o nota distinsa fizionomiei literare a lui Hasdeu\u201c.
\nCriticii mai noi nu se mai refera deloc la \u201eO nevasta rom\u00e2nca…\u201c, textul discursului academic fiind practic uitat. El nu figureaza nici \u00een bibliografia autorului din pretiosul \u201eDictionar al literaturii rom\u00e2ne de la origini p\u00e2na la 1900\u201c, aparut, \u00een 1979, la Editura Academiei din Bucuresti, sub \u00eengrijirea unui valoros colectiv de la Institutul de Lingvistica, Istorie Literara si Folclor din Iasi. Doar Nicolae Manolescu, \u00een \u201eIstoria critica a literaturii rom\u00e2ne\u201c (1990), realizeaza un portret al Iuliei Hasdeu \u2013 sotia, pe baza scrisorilor relativ recent publicate, un fel de negativ al imaginii pe care savantul o vesnicise: \u201eFirea femeii este neplacuta si insuportabila. Are o mentalitate \u00eengusta de doamna din le meilleur monde, care detesta plebea, fiindu-i si frica de ea, prizoniera pe viata a convenientelor si prejudecatilor clasei ei\u201c. Nu cred ca avem dreptul, pe baza a \u201edoar c\u00e2teva scrisori\u201c, \u201esa ghicim personajul dinapoia lor\u201c. Scriitorul \u00eesi cunostea mai bine sotia si, de-a lungul \u00eentregii sale vieti, i-a \u00eenchinat poezii, i-a dedicat opere si, la c\u00e2teva luni de la moartea ei, rostea, sub cupola Academiei, o emotionanta oratie funebra.<\/p>\n
(1) B.A.R., S 13\/ (LXXI).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Cartea \u201eO nevasta rom\u00e2nca \u00een traiul pam\u00e2ntesc si-n viata dupa moarte. O conferinta academica si mai multe sedinte extraacademice de B. Petriceicu-Hasdeu\u201c, Bucuresti, Ed. Librariei Socec & Co., 1903 cuprinde, dupa cum se poate deduce din titlu, doua parti distincte. \u00cent\u00e2i, o comunicare academica denumita \u201eO nevasta rom\u00e2nca \u00een traiul pam\u00e2ntesc\u201c, apoi un text intitulat… Cite\u0219te mai mult »O nevasta romanca in traiul pamantesc si-n viata dupa moarte<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[],"class_list":["post-14750","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara"],"views":1006,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14750","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14750"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14750\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14750"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14750"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14750"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}