{"id":14743,"date":"2013-03-18T23:39:20","date_gmt":"2013-03-18T21:39:20","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=14743"},"modified":"2013-03-18T23:39:20","modified_gmt":"2013-03-18T21:39:20","slug":"de-ce-e-bun-vlad-moldovan","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/de-ce-e-bun-vlad-moldovan\/","title":{"rendered":"De ce e bun Vlad Moldovan"},"content":{"rendered":"

Vlad Moldovan, Dispars,<\/em> Cartea Rom\u00e2neasca, Bucuresti, 2012<\/strong><\/p>\n

 <\/p><\/blockquote>\n

Nu doar accesibilitatea informatiei, transparenta internautica, \u201egratuitatea\u201c artei si relativismul epocii postmoderne au contribuit la deconstructia, la implozia sistemelor si a formelor hiper-organizate, ierarhice, binar-opozitive, ci si \u00eenlaturarea ori \u00eenlocuirea fundatiilor acestora din urma prin instaurarea noilor principii ale multiplicitatii si ratiunilor locale \u00e0 la Lyotard. Se sterg, dupa cum anuntasera teoreticienii postmodernitatii (si nu numai), toate granitele dintre artele frumoase si cele populare (cultura de masa), dintre realitate si fictiune, nivelari ce impun sau obliga la instaurarea unei altfel de structuri. Ierarhiile ce mizau, \u00een mare parte, \u00een baza unor conventii, pe distinctia dintre valoare si non-valoare sunt \u00eenlocuite acum de aranjamentele solare, circulare, non-diferentiale.
\nSchitarea acestui (mini)context vine \u00een \u00eent\u00e2mpinarea volumului \u201eDispars\u201c semnat Vlad Moldovan, volum ce poarta urmatoarea \u201ededicatie\u201c: \u201eun tribut lui Clutchy Hopkins\u201c. Dincolo de naturaletea, jovialitatea si sinceritatea unui asemenea gest, analogia ne ofera sansa de a remarca, printre altele, gustul poetului \u00een materie de muzica (underground). Beat-urile lui Clutchy Hopkins sunt extrem de colorate, ritmate, spatiale si, \u00een acelasi timp, arhetipale, \u00een sensul \u00een care acestea alcatuiesc un soi de fundatie muzicala asupra careia artistul poate turna, fara dificultate, diverse texturi sonore pe c\u00e2t de intense, pe at\u00e2t de aerisite \u2013 lucruri valabile si pentru poezia lui Vlad Moldovan. Iata de ce nu m-as mira, din acest punct de vedere, daca as afla ca poetul obisnuieste sau prefera sa rap-uie, sa scrie poezie pe track-urile lui Clutchy Hopkins. Mai simplu spus, e evident ca poezia lui Vlad Moldovan e \u00eentr-at\u00e2t de contemporana, \u00eenc\u00e2t e (deja) moderna, \u00een sens arnoldian.
\nDincolo de acest aspect, important sau chiar esential e, \u00een poezia redactorului de la \u201eSteaua\u201c, faptul ca acesta readuce \u00een scena anumiti topoi pe care poezia de\/din strada, poezia autenticista, \u201emizerabilista\u201c, post-decembrista sau douamiista, i-a \u00eenchis \u00een beci: \u201e…pe care Domnul \u00eel pregatise \u00een Empireu\u201c, \u201eAcum c\u00e2nd pe caldar\u00e2m\/ sta labartat Adevarul\u201c, \u201eCe este viata? si spirit? si materie?\u201c, \u201eda-mi ceva maret, Doamne!\u201c, \u201eToate pasarile Domnului…\u201c, \u201ela infinit \u2013 Domnul se complace\/ \u00een bucurie eterna\u201c. \u201eDispars\u201c-ul lui Moldovan, chiar daca scris pe un fundal sonor acut \u201econtemporan\u201c, e conceput, \u00een chip paradoxal, dintr-un turn de fildes \u2013 fie el si \u00een ruina. Poetul-filosof se ridica, ia a(l)titudine pentru a privi, cu ochi noi, lumea din jur, lumea de jos. Tribuna de la \u00eenaltimea careia acesta \u201evorbeste\u201c contribuie, \u00een privinta receptarii acestui volum de poezie, la configurarea (corecta, de altfel) unui portret al artistului la maturitate: Alex Goldis, Daniel-Cristea Enache etc., dar si la prefigurarea unui aer cetos de solemnitate \u00een mijlocul vietii cultural-artistice rom\u00e2nesti. Relevante, \u00een acest sens, sunt poemele \u201eTimpuri moderne\u201c, \u201eDin c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd\u201c, \u201eA venit zapada\u201c, \u201eOda\u201c, \u201eLa BNF\u201c, \u201ePasaj\u201c si \u201eCameo\u201c.
\nAtentie! S-a furat un Athanor!<\/strong>
\nPoezia lui Vlad Moldovan e falsificabila (\u00een acceptiune popperiana), desi lasa impresia, la o prima vedere, ca n-ar putea fi. Extrem de cerebrala, ea are avantajul unei aparente seducatoare ce capata, instantaneu, anumite atribute auratice, iradiante: \u201eDin c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd\/ si nesilit de nimeni\/ straluce iadul toamna\/ sub palid frunzis\u201c, \u201eO fi poezia numai distrugere de sine \u2013\/ Au de la droguri\/ ne-am buhait\/ draguto?\u201c, \u201ecaci toti erau nebuni\/ dar eu am fost si rau\/ si nevazut \u00een pat\/ ciunteam\/ insidiosul somn\u201c. Spun asta pentru ca, \u00een mare, Vlad Moldovan impresioneaza, \u00een ultimul sau volum, prin modul halucinant \u00een care \u00eempaca capra cu varza \u2013 i.e. esentele cu aparentele. Faptul ca Vlad Moldovan reuseste, at\u00e2t din punct de vedere formal, c\u00e2t si tematic, sa disloce aparentele si sa \u00eensele asteptarile, prin adoptarea simultana a unei pozitii de \u201eavangarda\u201c si, iata, de \u201eariergarda\u201c, dovedeste, \u00een mod limpede, nu numai mobilitatea sa, ci si faptul ca poetul a atins, conform asteptarilor, odata cu acest volum, v\u00e2rsta majoratului, statut ce \u00eei ofera acum libertatea de a combina, \u00een mod legal, varii substante lirice. Totodata, aceeasi maturizare \u00eel obliga pe poet sa forteze nota, sa actioneze (din nou) \u00een ilegalitate \u2013 riscant p\u00e2na \u00een maduva silabelor, alegerea instrumentelor si modul de combinare a substantelor fiind absolut spectaculoase, la fel ca rezultatele acestor experimente, deloc naive.
\nPrin urmare, voi spune ca Vlad Moldovan nu e un chimist, ci un alchimist, deoarece numai un \u201eticnit\u201c cu patalama ar (mai) putea produce un aliaj stilistico-tematic la fel de fericit, desi distanta (relativ mica, \u00een ani poetici) dintre cele doua volume ale sale ar putea, la limita, explica aceasta stare de fapte. Reflexiv si auto-reflexiv, Vlad Moldovan reuseste, prin ultimul sau volum, sa actioneze subversiv vizavi de preluarea si \u00eentelegerea rolului si modului de utilizare ale unor norme si conventii poetice, constient, \u00een acelasi timp, de necesitatea asumarii unei atitudini sceptice \u00een cursul unei asemenea reluari ale unor formule retorice consacrate (considerate desuete) sau avizat cu privire la \u00eenscrierea, oarecum sardonica, \u00eentr-o lunga traditie poetica (nu doar) rom\u00e2neasca.
\nAceasta miza, constienta sau nu, voita sau nu, \u00eel impune pe Vlad Moldovan nu doar \u00een prima linie a poeziei tinere, ci si alaturi de alte nume ale literaturii rom\u00e2ne la fel de disruptive, prin raportarea gesturilor la atmosfera generala a \u201eepocii\u201c, oricare ar fi ea. Ratiunea dupa care opereaza e una extrem de subtila si submineaza chiar propria-i ne\u00eencredere. Simptomatica e, asadar, aceasta suspiciune, aproape patologica a poetului ce actioneaza de pe pozitiile unui scepticism filosofic radical \u2013 Vlad Moldovan e un meta-sceptic: \u201eMa bag sub patura\/ ma las batut\/ numai obiceiuri si nestiinta\/ si nestiinta si obiceiuri\u201c, \u201eDin aproape \u00een aproape\/ tot un fel de eroi\/ \u2013 ne putem numi si-asa\/ chiar ar fi indicat \u2013\/ c\u00e2nd trecem de la joint la problemele \u00eentre fiecare -\/ el nu se \u00eentelege cu ea dar nici cu el\/ nu are a face pe acela nu-l cunoaste s-ar fute cu ea\/ dar ea \u00eesi ia geanta si pleaca la masanpizda\u2013\/ de la un fel de\/ zgomot surd din retea la chestia medie si\/ palita ce nu ne-ar da pace.\u201c. Blend-ul discursiv (registre si tonalitati, figuri de stil, instrumentar retoric) ofera volumului un aspect sinuos, cu striatii, bref, apoetic.
\nNu doar un epigon<\/strong>
\nE greu, daca vrem sa fim pedanti, sa citam, \u00een vederea exemplificarii unei caracteristici a poeziei lui Vlad Moldovan, \u00eentreg textul vreunui poem, fiindca la distanta de doar c\u00e2teva versuri acesta face si desface bucle, discursul poetic function\u00e2nd pe principiul sablonului, a mostrei, principiu ce intercaleaza figuri sau imagini si sacadeaza, \u00een consecinta, lectura (nu doar) interpretativa. Dincolo de aceste aspecte, \u00een linii mari, se discern \u00een filigranul\u00a0 \u00eempletiturii lirice mai multe linii de forta, mai multe influente ce pot constitui suportul, scheletul ce sustine poezia lui Vlad Moldovan. Barbian, fiindca ermetic (\u201edin c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd prin zile -\/ se sufla un tunel de aer\/ dar pe zidurile sale explozii explozii nenumarate\/ cineva bate ritmul\/ si la a doua la a treia punctare\/ vad cum se \u00eendeparteaza serii si serii\/ expresii la care nu mai ajung\u201c, \u201eUite comoara\/ din lac\/ urca feriga\/ pe trunchi\/ frunza \u00eel salta\/ domol\u201c, \u201eSalc\u00e2mi nevolnici\/ \u00een epoca vietii mele -\/ conuri de metal deasupra lor\/ cerceteaza faptele starmutate\/ de departe \u2013 fara \u00eempletitura\u201c, \u201eToate pasarile Domnului\/ se rotesc galaxii turbioane\/ libere deasupra cerului\/ \u00een supernumeri.\u201c, arghezian, fiindca metafizic (dar si prin frazare) (\u201eTimpuri moderne\/ asteptati sa sar\/ santul\/ si ce e\/ dincolo de el\/ al vostru\/ sa fie!\u201c, \u201eda-mi ceva maret, Doamne!\/ Da-mi ceva maret, penibilule!\u201c), bucolic-pastoral (\u201eSi nu-s numa c\u00e2inii\/ care alearga printre copaci.\/ \u00ces fazanii si capriorii\/ vacile sparg gardu \u2013 se \u00eencurca\/ \u00een razor\u201c, \u201eApa nu ezita\/ sa-mpresoare vegetatia\/ dar eu ma tem sa ma\/ las pe ea.\/ Stau c\u00e2teva ore \u00eentre pomi si nu ma aleg cu nimic.\/ Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd trece musca. Din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd\/ patrunde soarele\/ Ma foiesc \u00een iarba\/ sa evit denivelarile\/ si urmez viata\/ pe cararuie \u00eentre tulpini\u201c) si, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, moldovanian pentru ca \u00eendrazneste si reuseste sa fie putin din fiecare.
\nLapidar dar memorabil, sumbru dar accentuat meditativ, frivol dar plastic, Vlad Moldovan izbuteste sa fie, toate acestea, si mai mult \u2013 filosof \u201epost-post-modern\u201c (\u00een viziunea lui Cristea-Enache), contemporan, douamiist and beyond. Tocmai indeterminarea si imprecizia imaginara (si taxonomica) \u00eei este specifica poetului, aceasta perpetua eschivare si lipsa a \u00eencremenirii \u00een formule imediat descifrabile. Pentru un cititor mai putin experimentat, Vlad Moldovan poate parea pretentios, sofisticat, manierist ori chiar decadent, dar pentru ochiul ceva mai antrenat este usor sesizabil modul senzational \u00een care poetul sintetizeaza mai multe coduri poetice, nu fara risipirea mirajului inter-relationarii si nici fara repudierea unei nostalgii hegeliene, ci tocmai prin constientizarea si asimilarea acestor riscuri, asumare ce \u00eei ofera o forta extraordinara.
\nPoetica<\/strong>
\nRezum\u00e2nd, pot spune ca poezia lui Vlad Moldovan e scrisa pentru alti poeti, pentru initiati, pentru cognosceti, si nu pentru cei ce vor sa fie instruiti. Astfel, accentul e \u00eentors, la Moldovan, \u00eenspre interior, nu \u00eenspre exterior, \u00een pofida faptului ca Bogdan-Alexandru Stanescu spune, pe coperta a 4-a, ca poezia lui Vlad Moldovan e ca un \u201eburete\u201c ce absoarbe datele realitatii \u00eenconjuratoare. Din aceste considerente, relevante sunt \u00een \u201eDispars\u201c tensiunile intense ce se nasc din ciocnirea dintre o poetica a auto-expresiei, a exprimarii sinelui si o poetica a sferei publice (aici intra aspectele culturale). Cu alte cuvinte, avem de-a face cu negocierea unei identitati ce oscileaza \u00eentre spatiul public si spatiul privat.
\nImaginile cele mai puternice se produc, parca, prin scurtcircuitarea sintaxei, ca si cum totul ar fi doar o enumeratie, o exemplificare sau decupare a unor realitati si adevaruri, mai degraba, interioare: \u201eEyesdown\/ azi nici o discutie\/ azi raw war\u201c, \u201eSi ca ne legam unul de altul\/ si fara\u201c, \u201eCel \u00een suferinta tot timpu altii\/ tot timpu altcineva\/ sa se pulverizeze\u201c, \u201eAm facut si eu un calcul\/ si am vazut ca \u00een 40\/ hai 45.\/ Si n-o sa re\u00eenviu\u201c, \u201eC\u00e2nd partea mea activa\/ atunci tu la minim.\/ De pe rezolutia mea\/ foarte putin la tine \u00een ureche.\u201c. E interesant si modul \u00een care poetul foloseste aceleasi expresii schimb\u00e2nd doar contextul \u00een care le plaseaza, pentru a produce niste efecte contrastante, ambientale: \u201eTimpuri moderne\/ care nu ma lasati\/ sa evoluez.\u201c, \u201eTimpuri moderne\/ aveti mila\/ si nu ma lasati fara\/ tigari!\u201c.
\nC\u00e2t priveste \u00eent\u00e2lnirea si atitudinea fata de Celalalt, Vlad Moldovan e si aici histronic. Iar identitatea e generata de diversele forme de relationare, poetul nefiind, \u00een termeni generali, nici levinasian, dar nici bubberian, ci undeva \u00eentre, la granita dintre aceste doua atitudini filosofic-psihologice. Poemele cele mai valoroase, nu doar sub acest aspect, sunt, dupa cum s-a remarcat deja, \u201eAleg m\u00e2na\u201c, \u201eTripon\u201c, \u201eOda\u201c, \u201eC\u00e2ntec dezesperat\u201c, \u201eDecisions decisions\u201c si \u201eTinitus\/nu ma brusca\u201c.
\nAstfel, epifaniile (laice) lui Vlad Moldovan se transforma \u00een confesiuni: \u201e\u00ceti scriam: ca tot reduc.\/ Am lasat batul.\/ Ma tem de iarba\/ Nu \u00eenjur-nu m\u00e2njesc\/ Femeile ma sperie \u2013 sunt\/ Niste extraterestrii din Norway.\/ Fac exercitii\/ Si Beau apa multa apa care ma consoleaza\u201c, \u201e\u00cencer sa fiu sincer si\/ sa nu le \u00eenfloresc\u201c.
\nAlegoricul si inversiunea merg, la Moldovan, m\u00e2na-n m\u00e2na si fac, totodata, casa buna cu rationalul sau intelectualul, pe de o parte, si cu instinctualul, cu salbaticul, de cealalta parte. Definitia si definirea sinelui se cristalizeaza prin raportarea acestui proces la un anumit public, transform\u00e2ndu-se, \u00een consecinta, \u00eentr-un adevarat spectacol poetic.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

Vlad Moldovan, Dispars, Cartea Rom\u00e2neasca, Bucuresti, 2012   Nu doar accesibilitatea informatiei, transparenta internautica, \u201egratuitatea\u201c artei si relativismul epocii postmoderne au contribuit la deconstructia, la implozia sistemelor si a formelor hiper-organizate, ierarhice, binar-opozitive, ci si \u00eenlaturarea ori \u00eenlocuirea fundatiilor acestora din urma prin instaurarea noilor principii ale multiplicitatii si ratiunilor locale \u00e0 la Lyotard. Se… Cite\u0219te mai mult »De ce e bun Vlad Moldovan<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[8459,8458],"class_list":["post-14743","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-dispars","tag-vlad-moldovan"],"views":1259,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14743","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14743"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14743\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14743"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14743"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14743"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}