\u00cen urma cu c\u00e2teva luni, un necunoscut, cititor pesemne pasionat al revistei \u201eCultura\u201c, mi-a cerut sa explic mai pe larg \u00eentr-o revista economica de la Bucuresti de ce consider ca Rom\u00e2nia este o colonie a Uniunii Europene si a Statelor-Unite. Nu am c\u00e2tusi de putin pretentia ca am descoperit \u00eenaintea altora aceasta decadere a tarii, dar am spus-o de nenumarate ori \u00een ultimii ani, daca nu chiar de c\u00e2nd am revenit \u00eentr-un fel sau altul, si sunt mai bine de doua decenii, \u00een presa rom\u00e2neasca. Am cerut necunoscutului un ragaz, nu stiu daca mi l-a acordat sau nu, ragazul s-a prelungit, necunoscutul nu mi-a mai scris si nici eu n-am mai revenit. \u00centre timp, comentatori mai priceputi dec\u00e2t mine \u00een ale economiei si ale finantelor au lamurit cum si de ce Rom\u00e2nia post-socialista a devenit colonie. \u00cent\u00e2mplarea mi-a reamintit, \u00eensa, ca, la unul din Saloanele cartii de la Montreal, pe la mijlocul anilor \u201980, un rom\u00e2n pe care nu-l cunosteam m-a \u00eentrebat aproape soptit daca Humanitas publica si carti despre pace. I-am spus ca e posibil, \u00eel astept cu manuscrisul. Nu l-am mai vazut niciodata.
\nRom\u00e2nia s-a trezit de atunci din cosmarul socialismului multilateral dezvoltat, a recazut cu entuziasm si sperante nebune \u00een cosmarul neoliberalismului si, de la un an la altul, jefuita, v\u00e2nduta, batjocorita piata captiva de desfacere si de m\u00e2na de lucru ieftina a Occidentului a ajuns o colonie. Pentru prima data \u00een lunga si chinuita ei istorie. Ceea ce reprezinta o imensa, cutremuratoare, rusinoasa, de neiertat isprava a guvernelor de toate culorile si aliantele care s-au perindat, se perinda si se vor perinda. Istoria noastra s-a oprit, o fac colonii pentru noi, fiindca obligatiile asumate fata de Uniunea Europeana, Statele Unite si institutiile financiare internationale aflate sub controlul acestora, cu ochii \u00eenchisi si cu bucuria nat\u00e2nga a slugilor luate \u00een seama, exclud orice miscare de \u00eempotrivire, orice intentie reala sau banuita de regasire a suveranitatii si chiar si a unei minime zone de libertate. Nu ne-a mai ramas dec\u00e2t folclorul, miticismul, deriziunea, versatilitatea, c\u00e2tiva destepti autoproclamati cu un picior si o fesa deja \u00een posteritate si femeile frumoase care dau iama \u00een barbatusii lumii.
\nCum spuneam, s-a vazut de departe cu ochiul liber, de ani de zile, aceasta decadere rapida si inexorabila, dar numai de cur\u00e2nd a fost resimtita si \u00een tara. Cu stupoarea necajitului caruia i s-a sterpelit din buzunare si ultimul banut. Cu fatalitatea blestemata a locului. Dar si, cur\u00e2nd, noutate rara, un adevarat cutremur pe plaiurile resemnarii mioritice, cu indignare. Peste noapte, ceea ce parea de neimaginat, ceea ce n-a fost luat niciodata \u00een calcul si nici \u00een serios de cei care sunt formati si platiti sa observe umorile concetatenilor, rom\u00e2nii au devenit anti-europeni si anti-americani. Nu din placere, nu pentru ca ar fi xenofobi, ci din disperare. O disperare nascuta din saracie si din pierderea sperantei \u00eentr-o viata mai buna \u00een tara \u00een care s-au nascut si nu le mai apartine. N-ar fi o catastrofa, din aceleasi motive si altele particulare anti-europenii sunt numerosi \u00een Europa si anti-americanii, si mai numerosi \u00een lume, pam\u00e2ntul continua sa se \u00eenv\u00e2rteasca \u00een acelasi sens si tot \u00een jurul soarelui si, p\u00e2na sa-l loveasca un asteroid si armonia si iubirea universala sa ne ocupe complet timpul, nu se va schimba nimic \u00een aceasta privinta. Si, de fapt, de ce s-ar schimba ceva?
\nDar suntem \u00eenca \u00een Rom\u00e2nia, unde \u00eenduiosatorii nostri euro-atlantici au ajuns, si trebuie crezut pe cuv\u00e2nt personajul trist, ranchiunos si cu papion, la concluzia ca notiunea de rom\u00e2ni nu mai exista si astfel colonizarea este mai mult dec\u00e2t benefica, e pur si simplu necesara unui popor ca al nostru! De unde \u00eengrijorarea lor perfect legitima pentru nerecunostinta si ignoranta abisala a acestei plebe careia i s-a retras fara sa fie anuntata, desi o merita cu prisosinta, dreptul de a purta numele de rom\u00e2ni. Sensul atrofiat al istoriei, inapetenta acestei adunaturi pentru democratie, civilizatie si progres i-a interpelat ad\u00e2nc, \u00eei roade, au scris si scriu carti, articole, au palavragit si palavragesc la televiziune, colocvii si simpozioane, numai \u00een strada nu au iesit si nici nu vor iesi vreodata. \u00cen fine, traiesc din chestia asta, celebritatea, at\u00e2ta c\u00e2t e si pe ce cai deloc misterioase au ajuns la ea, ca si animozitatile, dispretul, ridiculizarea, le cad bine, pe unii chiar \u00eei \u00eengrasa, le ascut gustul popular, de mahala, al bascaliei, al loviturilor sub centura, al bagatului pumnului \u00een gura celor care \u00eei irita, le tulbura sensibilitatile, le fac umbra politica, jurnalistica sau literara.
\nNimic, deci, neobisnuit, ca s-au simtit \u00eendreptatiti, ca spiritul de sacrificiu si cel al datoriei fata de eternitate i-a obligat sa intervina viguros, barbateste, eroic, pentru a readuce plebea \u00een starea de somnolenta sociala si politica at\u00e2t de fireasca si de utila a colonizatului multumit cu soarta sa si recunoscator p\u00e2na la lacrimi colonilor. Totul \u00eembalsamat, si aici e marea smecherie a momentului, momeala din care plebea,\u00a0 legata \u00eenca sufleteste de pam\u00e2ntul rom\u00e2nesc, ar trebui sa muste instinctiv si sa-si bage pentru totdeauna mintile \u00een cap, cu putin patriotism. Exact at\u00e2t c\u00e2t sa-si regaseasca iubirea si admiratia pentru Europa si America. De la sine \u00eenteles, opera de educatie si de control al acestui patriotism curatat de excese si de derapari al internationalismului euro-atlantic li se cuvine.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
\u00cen urma cu c\u00e2teva luni, un necunoscut, cititor pesemne pasionat al revistei \u201eCultura\u201c, mi-a cerut sa explic mai pe larg \u00eentr-o revista economica de la Bucuresti de ce consider ca Rom\u00e2nia este o colonie a Uniunii Europene si a Statelor-Unite. Nu am c\u00e2tusi de putin pretentia ca am descoperit \u00eenaintea altora aceasta decadere a tarii,… Cite\u0219te mai mult »Patriotism de conjunctura<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[3],"tags":[],"class_list":["post-14728","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-politica"],"views":1006,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14728","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14728"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14728\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14728"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14728"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14728"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}