{"id":14668,"date":"2013-03-18T22:21:27","date_gmt":"2013-03-18T20:21:27","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=14668"},"modified":"2013-03-18T22:21:27","modified_gmt":"2013-03-18T20:21:27","slug":"educatia-civica","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/educatia-civica\/","title":{"rendered":"Educatia civica"},"content":{"rendered":"<p>Citeam zilele trecute o informatie referitoare la orele de educatie civica prevazute la scoala si mi-a facut placere, deoarece sunt convins ca<br \/>\nacestea sunt p\u00e2rghii prin care<br \/>\nse poate actiona intr-un sens benefic fiecarui individ de la frageda v\u00e2rsta si societatii in ansamblu. Stiu ca multi se<br \/>\npronunta pentru \u201elibertatea\u201c de a nu fi implicati in comunitatea in care fiecare traim, dar daca trebuie si dorim sa educam un pui de c\u00e2ine sau unul de pisica, nu este firesc sa se transmita<br \/>\nsi\u00a0 puiului de om invataturi<br \/>\nelementare de comportament in societatea in care traieste si mai ales constiinta apartenentei sale la ea, ca este parte a unui intreg si ca acesta s-a tot transmis si s-a conservat de la o generatie la alta?<\/p>\n<p>De la exagerarile unei societati in care individul aproape disparea, s-a ajuns din pacate\u00a0 in extrema contrara, in care individul se rupe de comunitatea careia ii apartine ori cel mult nu vede in ea dec\u00e2t o sursa de prosperitate personala. De aceea, este binevenit sa se puna accent si pe aceasta educatie civica prin care, in primul r\u00e2nd, cel mic trebuie invatat ca nu poate gasi afectiune si sustinere la semenii in mijlocul carora s-a nascut si traieste dec\u00e2t printr-un comportament civilizat, care sa nu supere si sa\u00a0 nu lezeze pe ceilalti. Totodata, este necesar sa i se transmita regulile de baza ale purtarii sale, care sa se incadreze purtarii celorlalti, de la \u201ebuna ziua\u201c la \u201emultumesc\u201c, cu alte cuvinte ceea ce revenea celor sapte ani de acasa, astazi din ce in ce mai nerealizati. Parintii sunt prinsi in munca, bunicii au cam disparut sau sunt rar prezenti in traiul zilnic al celui mic!<br \/>\nO politete de baza adoptata fata de oricine cam nu mai fiinteaza. A ceda locul in tramvai sau in metrou unui batr\u00e2n sau unei femei se constata din ce in ce mai rar. Tinerii\u00a0 privesc absent sau indiferent la cei carora ar trebui sa le cedeze locul! Mai grav, in caz de nenorocire, de accident sau atunci c\u00e2nd cineva cade si i s-a facut rau, c\u00e2ti reactioneaza caut\u00e2nd sa sara in ajutorul persoanei in cauza si c\u00e2ti privesc nepasatori sau se fac ca nu vad?<br \/>\nEducatia civica sa speram ca va insemna si educatie nationala, ca ea va contribui prin a da copilului simtamintele at\u00e2t de necesare ale dragostei\u00a0 de patrie in intelesul cel mai bun. Insufletiti de aceste simtaminte, fiii acestui popor rom\u00e2n au trecut prin nesf\u00e2rsitele incercari ale istoriei si au rezistat, strabat\u00e2nd veacurile. De asemenea, in timpurile\u00a0 moderne au reusit, urmarind teluri comune, sa construiasca statul national si modern\u00a0 infrunt\u00e2nd adversitati si opozitia unor mari puteri. Prin daruire si jertfe au ridicat o Rom\u00e2nie de care beneficiem noi cei de astazi si pe care suntem datori s-o conservam, s-o aparam\u00a0 si s-o dezvoltam.\u00a0 Generatii dupa generatii au contribuit la mentinerea, mersul inainte, cresterea si afirmarea tarii pe care au considerat-o a lor si au iubit-o, au slujit-o, uneori chiar cu pretul propriei vieti. Daca vrem ca aceasta tara sa fiinteze mai departe suntem datori sa ne formam urmasii in spiritul dragostei fata de ea si a slujirii ei,\u00a0 a renuntarii la o purtare\u00a0 egoista, care saraceste bogatia spirituala a celui in cauza, copilul de astazi si omul matur de m\u00e2ine, si este profund daunatoare mersului inainte al tuturor, al afirmarii si infloririi acestei tari.<br \/>\nDar educatia aceasta mai are sarcina de a pregati pe cei mici sa fie cetateni, in primul r\u00e2nd sa le transmita ca fiecare n-are doar dreptul de a cere, ci mai ales obligatia de a servi comunitatea\u00a0 in care vietuieste, ca exista reguli de comportament si sarcini care revin\u00a0 fiecaruia si care trebuie indeplinite cu scrupulozitate, ca exista niste simboluri ale tarii in care te-ai nascut si in care traiesti, pe care trebuie sa le respecti si sa te atasezi lor, consider\u00e2ndu-le parte din tine si din existenta ta, de la drapel la imn, ca dincolo de opinii personale functia pe care o ocupa cineva\u00a0 trebuie respectata, ca in eventuale discutii sau divergente tonul decent si politetea, fie ea si \u201etaioasa\u201c, sunt esentiale.<br \/>\nDesigur aceasta educatie primara in existenta individului trebuie sa mai verifice si sa transmita acestuia, chiar la o v\u00e2rsta frageda, ca o regula imuabila, comportamentul corect, onest, fara minciuni si siretlicuri, cu asumarea raspunderii pentru faptele comise, cu asumarea greselilor si erorilor. Ea trebuie sa presupuna a face din micul pui de om un om adevarat, in sensul cel mai bun al cuv\u00e2ntului.<br \/>\nEducatia aceasta ar trebui sa insiste si asupra unor aspecte care in trecut nu aveau insemnatatea pe care au capatat-o\u00a0 si o vor avea mai departe in viitor in existenta fiecaruia. Este vorba de conlocuirea cu celalalt la scara nationala si internationala.\u00a0 Relatia dintre majoritate si minoritati presupune educatia si a unora si a celorlalti. Copiii din majoritate se impune a fi\u00a0 crescuti in spiritul respectului celorlalti, al obiceiurilor, limbii,\u00a0 culturii lor, iar cei care apartin acestor minoritati, respect\u00e2ndu-li-se starea nationala trebuie totodata crescuti in spiritul unui respect si al unui atasament fata de tara in care traiesc, in care conlocuiesc, cinstind\u00a0 simbolurile nationale ale tarii, invat\u00e2ndu-i si vorbindu-i limba pe l\u00e2nga a sa proprie si fara indoiala cultiv\u00e2ndu-si\u00a0 limba si cultura proprie. Si unii si altii trebuie crescuti in spiritul deplinului respect fata de celalalt si al unor sentimente comune cetatenesti ca fii ai aceleiasi\u00a0 tari.<br \/>\nDar traim intr-o lume a mondializarii, in care avionul a devenit aproape un autobuz din trecut, in care legaturile dintre state tind sa\u00a0 se accentueze, in care lumea virtuala arunca asupra celei reale noi caracteristici, in multe privinte unificatoare. De asemenea, umanitatea se gaseste in fata unor provocari uriase. De\u00a0 la apa la p\u00e2ine, de la energie si de la problemele demografice, de la inegalitatile social-economice dar si culturale, necontenit\u00a0 se impun\u00a0 a fi gasite, desav\u00e2rsite, c\u00e2nd ele exista si mai ales respectate regulile si chiar caile unei convietuiri la scara mondiala, dincolo de care omenirea ar putea fi amenintata\u00a0 cu autodistrugerea sa. De mici, puii de om trebuie pregatiti pentru aceasta convietuire, mai ales\u00a0 pentru intelegerea lumii at\u00e2t de complexe in care vor trai si care a ajuns\u00a0 intr-un\u00a0 grad de intercorelare la care inaintasii nostri nici nu puteau g\u00e2ndi.<br \/>\nEste bine\u00a0 ca educatia civica se transmite\u00a0 celor mici\u00a0 de la o v\u00e2rsta frageda, pregatindu-i pentru viata si totodata pregatind Rom\u00e2niei, Europei si umanitatii cetatenii lor in at\u00e2t de complexul si controversat mileniu care a fost inaugurat cu 13 ani in urma!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Citeam zilele trecute o informatie referitoare la orele de educatie civica prevazute la scoala si mi-a facut placere, deoarece sunt convins ca acestea sunt p\u00e2rghii prin care se poate actiona intr-un sens benefic fiecarui individ de la frageda v\u00e2rsta si societatii in ansamblu. Stiu ca multi se pronunta pentru \u201elibertatea\u201c de a nu fi implicati&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/educatia-civica\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Educatia civica<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-14668","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1935,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14668","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14668"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14668\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14668"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14668"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14668"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}