{"id":14662,"date":"2013-03-18T22:15:23","date_gmt":"2013-03-18T20:15:23","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=14662"},"modified":"2013-03-18T22:15:23","modified_gmt":"2013-03-18T20:15:23","slug":"inventarea-tenisului-30","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/inventarea-tenisului-30\/","title":{"rendered":"Inventarea tenisului (30)"},"content":{"rendered":"<p>Cum aminteam \u00een episodul trecut, Cupa Davis s-a nascut din ambitia unui june iancheu de familie buna, care nazuia sa sfideze \u201eperfidul Albion\u201c \u00een perimetrul unui joc sportiv inventat (sau re-inventat, mai precis, \u00een sensul modernizarii sale) \u00een patria lui Shakespeare. Dar, ca de obicei \u00een istorie, faptele mari nu sunt chiar at\u00e2t de pure sau dezinteresate cum par la prima vedere. Dwight Filley Davis, initiatorul proiectului, era un tenisman st\u00e2ngaci, talentat jucator de dublu, iar formula de disputare pe care a g\u00e2ndit-o, alaturi de amicii sai de la Harvard, Holcombe Ward si Malcolm Whitman, aseza \u00een centrul meciului partida de dublu, astfel \u00eenc\u00e2t t\u00e2narul Davis sa fie sigur ca va avea loc \u00een team-ul american.<br \/>\nCeea ce conteaza este \u00eensa faptul ca britanicii, usor surprinsi de \u201earoganta\u201c iancheilor, accepta sa dispute aceasta prima confruntare pe echipe a tenisului peste Atlantic, la Boston. Cu nasul pe sus si sfidatori, europenii uita chiar de instinctul de conservare, caci \u00eesi permit luxul sa ajunga abia cu trei zile \u00eenaintea istoricei \u00eent\u00e2lniri. La 7 august 1900, pe terenurile de gazon de la Longwood Cricket Club din Boston, Massachusetts, ia startul prima \u00eent\u00e2lnire de tenis pe echipe intertari. La vremea aceea competitia se numea International Lawn Tennis Challenge. Titulatura exacta a \u00eent\u00e2lnirii prevedea ca Statele Unite ale Americii \u00eenfrunta Insulele Britanice&#8230;<br \/>\nDaca pe americani \u00eei stim deja, s-ar cuveni sa nu-i ignoram pe britanici, caci si ei au partea lor de glorie: Arthur Gore, un merituos semifinalist la Wimbledon, \u00een 1898, Herbert Roper Barrett, si el \u00een careul de asi de la Wimbledon, dar \u00een 1899, si necunoscutul Ernest Black. Cum au aratat rezultatele? Statistica nu uita sa consemneze cifrele \u00eent\u00e2lnirii: Davis \u00eel \u00eenvinge pe Black cu 4-6 6-2 6-4 6-4; Whitman pe Gore, scor 6-1 6-3 6-2; echipa Ward-Davis dispune de dublul britanic Black-Barrett cu 6-4 6-4 6-4; iar \u00een al patrulea meci de simplu, \u00eent\u00e2lnirea este \u00eentrerupta la scorul de 9-7 9-9 \u00een favoarea lui Davis, care juca contra lui Gore. Rezulatul final indica un sec si nesperat 3-0 \u00een favoarea fostilor coloni englezi&#8230; Atinsi \u00een nemasuratul lor orgoliu, britanicii au nevoie de doi ani pentru a-si reveni si a solicita revansa, caci abia \u00een 1902 Cupa Davis se reia.<br \/>\nLocul de disputare este de data aceasta metropola New York. Locatia? Crescent Athletic Club din Brooklyn. Se joaca, desigur, tot pe gazon. Disputa este mult mai str\u00e2nsa, dar cumva americanii gasesc resursele de m\u00e2ndrie si patriotism sa nu cedeze englezilor cupa pe care ei o livrasera \u00eentru gloria tenisului mondial. Iancheii se impun cu 3-2, iar din acele echipe fac parte, \u00een r\u00e2ndul americanilor, Malcom Whitman, William Larned, precum si acelasi dublu Ward-Davis, \u00een vreme ce englezii \u00eei arunca \u00een lupta la simplu pe Reginald Doherty si Joshua Pim, pentru ca la dublu fratii Laurie si Reginald Doherty sa faca pereche.<br \/>\nOricum, pentru ani buni, competitia tenisistica pe echipe nationale avea sa fie dominata de reprezenantii lumii anglo-saxone. Statele Unite, Marea Britanie, Australasia si Australia (de fapt, aceeasi echipa botezata diferit din pricina cooptarii unor tenismani din Noua Zeelanda) c\u00e2stiga sau \u00eesi asigura prezenta \u00een Challenge Round. Trebuie sa asteptam anul 1925 pentru ca Franta, un team non-anglo-saxon sa se califice \u00een finala Cupei Davis. Dar aceasta este o alta poveste&#8230;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Cum aminteam \u00een episodul trecut, Cupa Davis s-a nascut din ambitia unui june iancheu de familie buna, care nazuia sa sfideze \u201eperfidul Albion\u201c \u00een perimetrul unui joc sportiv inventat (sau re-inventat, mai precis, \u00een sensul modernizarii sale) \u00een patria lui Shakespeare. Dar, ca de obicei \u00een istorie, faptele mari nu sunt chiar at\u00e2t de pure&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/inventarea-tenisului-30\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Inventarea tenisului (30)<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-14662","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":856,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14662","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14662"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14662\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14662"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14662"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14662"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}