Puteti citi acest \u00eendemn \u00een Italia pe toate gardurile, cu litere de-o schioapa. El este motivat de subtitlurile afisului: \u201e\u00cen Italia ne-am pierdut serviciile, casele, viitorul\u201c. Si, pentru a fi si mai convingator, urmeaza o constatare cu iz filozofic: \u201eFiecare pam\u00e2nt are poporul lui, fiecare popor are pam\u00e2ntul lui\u201c.
\nAceasta este politica pe care o face Forza Nuova, partidul de extrema dreapta.
\nAfisul are partea lui de adevar. Situatia economica a peninsulei este grava. Povestea cu serviciile si casele sta p\u00e2na la un punct \u00een picioare. Cei saraci si-au pierdut putinul, din cauza crizei. Si criza se datoreaza globalizarii, asemenea imigratiei masive. Fiindca globalizarea nu \u00eenseamna nimic altceva dec\u00e2t mobilitatea pe deasupra granitelor a marfurilor, a banilor, a informatiei si… a fortei de munca. Globalizarea aduce pace \u00eentre state. Si razboi \u00eentre paturile unei societati. Pace \u00een lume, deci, si razboi \u00een fiecare tara \u00een parte. Globalizarea creste averile la un pol al societatii si saracia la celalalt pol. Ea a fost studiata doar p\u00e2na la jumatate: sporirea capacitatii economice prin multinationale. Saracirea absoluta a marii majoritati a populatiei ne-a scapat din vedere. Ea se razbuna acum.
\nSe va \u00eendrepta oare lumea daca saracii dezradacinati dintr-o tara din cauza lipsei mijloacelor de subzistenta se vor \u00eentoarce de unde au plecat (\u00eencerc\u00e2nd sa-si salveze pielea) \u00een aceleasi conditii de pauperitate? Se va restabili echilibrul pe glob daca balastul dintr-o parte a lumii se va deplasa spre cealalta, cea de unde-a pornit-o-n bejenie? Nu-ti trebuie multa perspicacitate pentru a da un raspuns. \u201eIdealistii\u201c unei asemenea solutii nu realizeaza pe ce lume sunt. Mobilitatea marfurilor, a banilor, a informatiei, nu se mai poate realiza fara mobilitatea fortei de munca. Si fara mobilitatea primelor trei elemente ale lumii moderne, viata \u00een acest mileniu este de neconceput. Trebuie deci gasita solutia. Aceea anume, \u00een care un popor ca cel italian sa nu poata scrie pe garduri ca si-a pierdut serviciile, casele si viitorul. C\u00e2t despre cea de a treia fraza, cea cu iz filozofic, din banner-ul partidului Forza Nuova, ea suna cel putin ridicol la un popor care p\u00eena acum c\u00e2teva decenii a mai avut colonii. Cum adica \u201eFiecare pam\u00e2nt are poporul lui si fiecare popor are pam\u00e2ntul lui\u201c? Pai atunci ce cautau italienii \u00een Abisinia, ce cautau spaniolii (cei atinsi si ei \u00een anii nostri de o criza pe care tot \u00een spinarea emigrantilor o arunca) prin America Latina, prin Asia, prin si prin? Cum s-a ajuns la aceasta stergere din memorie a istoriei, cum de poate sustine o asemenea aberatie un partid dintr-o tara fosta-coloniala, fara a se astepta la o reactie bumerang?<\/p>\n
Stau de vorba, la Bruxelles, cu vechi prieteni emigranti din Rom\u00e2nia. Mi se pl\u00e2ng de comportamentul emigrantilor musulmani. Fiindca nu-si schimba \u00eembracamintea. Fiindca nu sunt europeni. \u201eDa, nu sunt\u201c, accept. Cum \u00eesi permit, spun prietenii mei, sa umble cu galabii? \u201eFiindca nu sunt europeni\u201c, \u00eei \u00eentaresc constatarea. Ram\u00e2n descumpaniti. Se uita la mine surprinsi, \u00eencerc\u00e2nd sa \u00eenteleaga subtilitatea afirmatiei mele. Care nu are de fapt, nici o subtilitate. \u201ePai, sunt europeni\u201c? le \u00eenraresc afirmatia printr-o \u00eentrebare, derut\u00e2ndu-i si mai abitir prin asta. \u201eNu, nu sunt\u201c. \u201eTrebuie sa fie?\u201c \u201eDa\u201c. \u201eDe ce\u201c? Se lasa un moment de tacere. \u201eFiindca asa ne place noua, sa fie europeni?\u201c
\nPrietenii mei rom\u00e2ni, emigranti, m-au invitat la masa. Mi-au pus \u00een fata fel de fel de bunatati. M-au primit cu caldura. S-au stabilit de c\u00e2teva decenii la Bruxelles. Se poarta ca adevarati europeni. Nu am de g\u00e2nd sa prelungesc o discutie inutila. Dar argumente as avea, c\u00e2t se poate de la \u00eendem\u00e2na. I-au obligat maiasii pe cuceritorii spanioli sa fie maiasi? I-au obligat africanii pe colonistii de toate neamurile care au trecut peste ei, i-au decimat si i-au jupuit de toate bogatiile, sa se \u00eembrace ca africanii? De unde adica ideea ca cel care pleaca din Europa spre alte tari trebuie sa-si faca acolo toate mendrele, iar cei care vin de acolo spre o Europa a democratiei trebuie sa uite complet cine sunt? Cum se poate sa ceri respect, ca raspuns la lipsa de respect? De ce sa le cerem lor \u00een Europa sa-si dea jos galabiile, c\u00e2nd ei, \u00een Africa, nu le-au cerut colonistilor europeni sa umble fara chiloti? Asta, desigur, pentru a ram\u00e2ne la suprafata marilor \u00eentrebari. Si a lipsei de solutii \u00een problemele metizarii lumii. Unde, nimic nu poate fi \u00eenteles si explicat, \u00een afara istoriei.<\/p>\n
\u00cen Olanda, tot asa, stau la o masa printre prieteni rom\u00e2ni. Sunt foc si para. La orice solicitare a unui loc de munca, \u00eemi spun ei, negrii din Surinam sunt preferati.
\nIarasi sunt \u00eentr-o situatie dificila. Iarasi am \u00een fata fel de fel de bunatati. Si sunt \u00eenconjurata de oameni cumsecade, care se bucura de prezenta mea. Asa ca-mi vine greu sa ma desfasor. O iau usurel, de la un colt: \u201eAu facut tot \u00eenvatam\u00e2ntul \u00een limba olandeza, le spun. Sunt din vechile colonii. Si \u00een Caraibele olandeze, limba oficiala era olandeza. O vorbesc perfect. Noi, oric\u00e2t am fi de scoliti, tot o mai scr\u00e2ntim\u201c.
\nMa opresc deci, din nou, la un amanunt de suprafata. As vrea \u00eensa sa adaug ca fata de \u201etuciuriii\u201c (cum nu scapa niciodata rom\u00e2nii ocazia sa-i numeasca) aceia, din Surinam si din Aruba, Olanda are anumite obligatii. Istoria le impune. Trei secole de colonialism au adus bogatii \u00een finantele Regatului olandez si resentimente la popoarele caraibiene. Destinele lor s-au legat indestructibil. Ce istorie comuna au rom\u00e2nii cu olandezii? Ce obligatie au olandezii fata de rom\u00e2ni? Cum de ne permitem sa ne asezam, nepoftiti, \u00een fata altor popoare, la avantaje? \u201ePai astia nu sunt europeni!\u201c, se riposteaza de catre gazde, de parca mi-ar fi citit g\u00e2ndurile. \u201eDa, nu sunt\u201c, accept. \u201eAdica de ce sa ne-o ia \u00eenainte, c\u00e2nd noi suntem europeni si ei nu sunt?! \u201eTrebuie sa fie?\u201c. I-am derutat. \u201ePai Europa e leaganul democratiei\u201c, mi se raspunde.<\/p>\n
Merg cu trenul prin Rom\u00e2nia, pe ruta Bucuresti-Cluj. \u00cen Gara de Nord se urca \u00een vagonul de intercity c\u00e2tiva tineri. Bine \u00eembracati. Cu geamantane frumoase, noi. Cuviinciosi. \u00cesi cauta locurile. Si apare o \u00eencurcatura. Locurile consemnate pe biletele lor sunt ocupate. Niste domni grasi si siguri de sine, stau cracanati (pozitie prin care se manifesta la un anumit grup social bunastarea materiala) pe locurile tinerilor. \u00cencep discutiile. Tinerii stiu poticnit rom\u00e2neste. Sunt indieni. \u00censcrisi la universitatea din Cluj. \u201eSi veniti sa studiati la noi, \u00een Europa\u201c, \u00eei apostrofeaza cu dispret cracanatul. Tinerii raspund politicos, \u00een engleza. \u201eA, stiti si engleza?, se arata uimit badaranul, pe care l-a ferit Dumnezeu de asemenea aptitudini nocive. Si pentru a face si un \u201espirit de gluma\u201c, spre hazul tuturor celor din compartiment: \u201eDa\u2019 tiganeste, stiti? Ca va vad asa, cam tuciurii, ha-ha-ha\u201c.
\nLe fac baietilor semn din cap. \u00cemi apuc si eu geamantanul din plasa. Trecem \u00een alt vagon, unde gasim niste locuri libere. Pentru niste ore, \u00eemi doresc sa fiu indiana. Nu europeana, cum sunt conationalii mei. Nu apartin\u00e2nd deci \u201eleaganului democratiei\u201c.<\/p>\n
Si, ca sa nu termin \u00een coada de peste, revin la afisul partidului Forza Nuova. Sa ne \u00eentoarcem acasa deci, noi emigrantii. Noi, rom\u00e2nii, cea mai mare patura de emigranti din Italia, sa ne \u00eentoarcem \u00een Rom\u00e2nia. Fiindca nu suntem europeni? Ba, uite ca noi suntem. Fiindca n-am reusit, ca europenii care scriu afise pe garduri sa ne patrundem de spiritul democratiei? Care democratie?<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Puteti citi acest \u00eendemn \u00een Italia pe toate gardurile, cu litere de-o schioapa. El este motivat de subtitlurile afisului: \u201e\u00cen Italia ne-am pierdut serviciile, casele, viitorul\u201c. Si, pentru a fi si mai convingator, urmeaza o constatare cu iz filozofic: \u201eFiecare pam\u00e2nt are poporul lui, fiecare popor are pam\u00e2ntul lui\u201c. Aceasta este politica pe care o… Cite\u0219te mai mult »Imigrati, tornate a casa vostra!<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[],"class_list":["post-14660","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic"],"views":1139,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14660","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14660"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14660\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14660"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14660"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14660"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}