{"id":14620,"date":"2013-03-18T20:40:22","date_gmt":"2013-03-18T18:40:22","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=14620"},"modified":"2015-01-15T16:26:16","modified_gmt":"2015-01-15T14:26:16","slug":"ipoteze","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/ipoteze\/","title":{"rendered":"Ipoteze"},"content":{"rendered":"

La Bucuresti a \u00eenceput o noua batalie politica. De data asta pe intrarea Rom\u00e2niei \u00een spatiul Schengen. Germania se opune, iar opozitia de la noi exulta. Motivele improvizate de ministrul german de Interne pentru a uza de dreptul de veto deranjeaza Guvernul, dar nu \u00een masura \u00een care Berlinul fusese obisnuit sa faca legea la Bucuresti. Guvernantii nostri de azi nu mai sunt timorati ca \u00een vara. Declaratia ministrului german trebuie asezata \u00een sirul gesturilor de autoritarism prusac vetust si bine facem ca o tratam cu demnitate. De c\u00e2nd primul-ministru face vizite oficiale \u00een capitale importante: Londra, Paris, Roma, Copenhaga, atitudinea rezervata, daca nu chiar ostila, a Berlinului fata de Rom\u00e2nia a devenit evidenta. Vom vedea daca Berlinul, dupa alegerile din septembrie, cu sau fara doamna Merkel la Cancelarie, va continua sa aiba aceeasi atitudine. Ipoteza trebuie luata de pe acum \u00een calcul si inclusa \u00een definirea perspectivelor relatiilor rom\u00e2no-germane. Nu ne lasa indiferenti atitudinea Germaniei, dar puterea de la Berlin trebuie sa \u00eenteleaga un adevar simplu: ne-am obisnuit cu ostilitatea germana si \u00eei cunoastem radacinile.
\nFranta de dupa Sarkozy<\/strong>
\nVizita primului-ministru Victor Ponta la Paris arata ca dupa Sarkozy relatiile Rom\u00e2niei cu Franta se limpezesc. Putem spune ca aceasta vizita deschide perspectivele unor relatii normale si ca atitudinea de vasalitate indusa Bucurestiului de ieri, de la Berlin si Paris, tine deja de trecut. Premierul rom\u00e2n de azi a fost primit la Paris ca reprezentant al unui stat european, egal \u00een demnitate. Din motive de spatiu, dau numai un fragment din comunicatul oficial al Presedintiei Republicii Franceze privind aceasta vizita pentru a se vedea ca Rom\u00e2nia \u00eencepe sa fie vazuta si tratata altfel \u00een Franta.
\n\u201ePresedintele Republicii a primit, \u00een aceasta dimineata, la Palatul Elys\u00e9e, pe dl Victor Ponta, primul-ministru al Rom\u00e2niei, cu ocazia vizitei pe care o efectueaza \u00een Franta.
\n\u00centrevederea a oferit presedintelui Republicii ocazia de a sublinia legaturile str\u00e2nse care exista \u00eentre Franta si Rom\u00e2nia. Viitorul Salon al Cartii, la care Rom\u00e2nia va fi invitatul de onoare, va saluta aceasta apropiere culturala. Faptul ca avem, de asemenea, \u00een partaj limba franceza este o marturie a apartenentei Rom\u00e2niei la Organizatia internationala a Francofoniei.
\nPresedintele Republicii si primul-ministru si-au exprimat dorinta ca relatiile dintre Franta si Rom\u00e2nia sa poata sa-si regaseasca nivelul calitativ si sa se dezvolte \u00een toate dimensiunile lor lingvistice, economice, stiintifice, de securitate si de integrare.
\nEi au evocat perspectivele deschise de semnarea, \u00een aceasta dupa-amiaza, de catre cei doi prim-ministri, a unui program de lucru inter-guvernamental pentru perioada 2013-2018, care are ca prioritate cresterea (economica), locurile de munca, gestiunea fondurilor structurale europene, integrarea romilor, agricultura, sanatatea si problemele de aparare\u201c. Concret, se are \u00een vedere: mobilizarea \u00eentreprinderilor franceze \u00een proiectele de dezvoltare economica ale Rom\u00e2niei. Pentru calitatea parteneriatului stiintific si industrial este pomenita cooperarea \u00een domeniile laserului de \u00eenalta putere, \u201eELI\u201c, care va aduce \u00eempreuna cercetatorii rom\u00e2ni si francezi \u00eentr-un proiect de mare anvergura al Uniunii Europene. Cele doua tari vor coopera, de asemenea, pentru asigurarea reusitei politicilor comune si dezvoltarii programelor viitoare \u00een cadrul bugetului Uniunii Europene pe 2013-2020. Ceea ce mi s-a parut la fel de demn de retinut este maniera prin care a fost apreciata disponibilitatea Rom\u00e2niei de a fi solidara cu Franta \u00eentr-un moment crucial: \u201ePresedintele Republicii a multumit Rom\u00e2niei pentru sprijinul sau dat interventiei franceze \u00een Mali\u201c. Se stie ca acest sprijin este unul politic, moral, si nu material sau militar, dar gestul nu a fost trecut neobservat.
\nDeparte de mine intentia de a face apologia unei reusite. Ea se impunea. De mirare ram\u00e2ne numai usurinta cu care, ani buni, Bucurestiul a ignorat calitatea relatiei cu Franta. Chiar si francofonismul nostru, evocat, nu laudat la Paris, este o haina pe care o purtam doar la sarbatori. Noroc ca primul-ministru Victor Ponta si-a exprimat liber, \u00een franceza, mesajul cu care venise \u00een patria lui Voltaire si a lui Charles de Gaulle. C\u00e2t de mult fusesera deteriorate legaturile cu Franta o spunea gestul facut cu doi ani \u00een urma de fostul presedinte Sarkozy de a-l tine la distanta, \u00een vazul lumii, pe seful statului rom\u00e2n. Cum sa putem uita m\u00e2na aceea \u00eentinsa care voia sa spuna: stai unde esti, nu vreau sa te ascult! Si erau am\u00e2ndoi din aceeasi familie politica. Familie din care face parte si ministrul german de Interne care se opune intrarii Rom\u00e2niei \u00een Schengen.
\nRom\u00e2nia \u00eesi are locul ei \u00een Europa<\/strong>
\nLoc care nu tine de idiosincrasiile politice ale uneia sau alteia dintre puterile de azi ale continentului, ci de imperativele Europei unite. Sa trecem peste fantezistele strategii axa Bucuresti \u2013 Londra \u2013 Washington sau Rom\u00e2nia, factor esential la Marea Neagra (varianta de opozitie la \u201eMarea Neagra, lac rusesc\u201c) care au ridicat at\u00e2tea semne de \u00eentrebare \u00een privinta busolei Bucurestiului. Tinuti \u00een ultimii ani \u00een ideile unor proiectii a vointei ca realitate, rom\u00e2nii ajunsesera sa uite ca traiesc \u00een Europa si ca aceasta apartenenta a fost si ram\u00e2ne esentiala \u00een destinul lor istoric. Daca ne referim numai la b\u00e2jb\u00e2iala \u00een privinta cooperarii la Marea Neagra ne dam seama c\u00e2t de mult ne-am \u00eendepartat de ceea ce, \u00een alte timpuri, ne era simplu sa facem. Rom\u00e2nia \u00eesi are locul ei \u00een echilibrul regional dar nu este cel imaginat de noii strategi improvizati. Activitatile din Marea Neagra: comerciale, turistice, dar mai ales militare, sunt sub un regim juridic international precis. Amatorilor de scenarii strategice le amintesc un caz. \u00cen Primul Razboi Mondial doua crucisatoare germane s-au strecurat \u00een Str\u00e2mtoarea Dardanele. Incidentul nu a ramas fara urmari. De atunci, Puterile europene au stabilit norme stricte de circulatie \u00een Marea Neagra prin Conventia de la Montreux, din 1936. Turcia are drept de control, tarile riverane au drept de trecere pentru navele de razboi prin str\u00e2mtori sub controlul Turciei, iar navele de razboi ale statelor neriverane au limitari la tonaj. Totul pentru a fi controlata capacitatea de lupta a eventualilor aventurieri. \u00cen plus, prin Tratatul de la Lausanne din 1923, str\u00e2mtorile din Marea Neagra au fost demilitarizate. Atentie, \u00eensa, Turciei i s-a recunoscut dreptul de a le remilitariza \u00een caz ca este antrenata \u00eentr-un razboi. Cum armata Turciei este cea mai puternica si cea mai moderna din regiune, cu exceptia celei rusesti, este usor sa ne imaginam ce s-ar \u00eent\u00e2mpla \u00een ipoteza unor gesturi fortate.
\n\u00cen Europa, Rom\u00e2nia este importanta ca tara ce stap\u00e2neste Gurile Dunarii si, daca chiar vrem sa facem politica regionala, atunci de aici putem porni. \u00cen 1955, \u00eentr-un articol intitulat \u201eSituatia internationala a Rom\u00e2niei dupa zece ani\u201c (de la terminarea razboiului, n.n.), Grigore Gafencu scria: \u201eAsezata la \u00eencrucisarea marilor drumuri care, din Adriatica si din vaile Dunarii de Sud duc p\u00e2na \u00een fundul Rusiei si coboara din Baltica spre bazinul mediteranean, Rom\u00e2nia e cheia Europei rasaritene si de miazazi. Cine tine aceasta cheie si o \u00eentrebuinteaza pentru a-si \u00eentinde \u00eemparatia poate patrunde \u00een Balcani cobor\u00e2nd spre str\u00e2mtori sau urca Dunarea \u00een sus, p\u00e2na \u00een inima Europei. De aceea, vecinii nostri, rasariteni, fie ei tatarii de altadata, fie muscalii de azi, au privit totdeauna cu jind spre Gurile Dunarii, caut\u00e2nd sa-si deschida calea spre Miazazi si spre Apus, cucerind mai \u00eent\u00e2i Basarabia si apoi, c\u00e2nd le era cu putinta, cotropind si celelalte tinuturi rom\u00e2nesti. Tot de aceea, puterile apusene, pe masura ce desluseau interesele comune ale Europei si se straduiau sa aseze pacea si propria lor siguranta pe temeliile unei ordini de drept c\u00e2t mai \u00eentinse au cautat sa cuprinda Gurile Dunarii \u00een acea ordine si au \u00eencredintat unei Rom\u00e2nii libere si independente sarcina de a veghea pe pozitiile \u00eensemnate pe care s-a aflat ca echilibrul si buna r\u00e2nduiala europeana sa nu fie tulburate. Si, de aceea, \u00een sf\u00e2rsit, Rom\u00e2nia, at\u00e2ta vreme c\u00e2t a fost un stat neat\u00e2rnat, a privit ca o \u00eendatorire fireasca sa apere fata de oricine acea ordine de drept europeana de care at\u00e2rna linistea si pacea Europei\u201c. Acesta este potentialul real pe care \u00eel are Rom\u00e2nia, ca stat membru al NATO si al Uniunii Europene, \u00een strategia regionala.
\nDaca, prin vizita la Paris, t\u00e2narul premier Victor Ponta a urmarit refacerea raporturilor noastre firesti cu Franta, avem motive sa fim optimisti. Parisul ne-a fost avocat la intrarea noastra \u00een NATO si \u00een Uniunea Europeana pentru ca \u00eentelesese, ca si Grigore Gafencu altadata, ca Rom\u00e2nia are greutatea ei \u00een Europa. \u00cen definitiv, Franta lui Napoleon al III-lea a sprijinit constituirea unui stat aliat natural la Gurile Dunarii. Iar astazi, o data \u00een plus, Gafencu are dreptate: ca europeni prezentam importanta tocmai pentru ca ne aflam \u00een aceasta parte de lume. Sa ne imaginam avantajele pentru o Europa unita din folosirea Canalului Dunarea \u2013 Marea Neagra, a porturilor Braila, Galati si Sulina si vom vedea ca avem un loc al nostru \u00eentr-o strategie a Europei unite. Nu este o ipoteza, ci un adevar. Ram\u00e2ne doar sa-l \u00eentelegem.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

La Bucuresti a \u00eenceput o noua batalie politica. De data asta pe intrarea Rom\u00e2niei \u00een spatiul Schengen. Germania se opune, iar opozitia de la noi exulta. Motivele improvizate de ministrul german de Interne pentru a uza de dreptul de veto deranjeaza Guvernul, dar nu \u00een masura \u00een care Berlinul fusese obisnuit sa faca legea la… Cite\u0219te mai mult »Ipoteze<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[13156],"tags":[4],"class_list":["post-14620","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-editorial","tag-editorial"],"views":1207,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14620","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14620"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14620\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14620"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14620"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14620"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}