{"id":1454,"date":"2010-02-11T13:45:32","date_gmt":"2010-02-11T11:45:32","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1454"},"modified":"2010-02-11T13:45:52","modified_gmt":"2010-02-11T11:45:52","slug":"%e2%80%9enine%e2%80%9c-cele-noua-pacate-ale-lui-rob-marshall","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/%e2%80%9enine%e2%80%9c-cele-noua-pacate-ale-lui-rob-marshall\/","title":{"rendered":"\u201eNine\u201c. Cele noua pacate ale lui Rob Marshall"},"content":{"rendered":"

sau <\/strong><\/p>\n

Impuscati-l pe regizor!<\/strong><\/p>\n

\n

\n

Cred ca nu exista un lucru mai trist (cel putin in lumea mea) dec\u00e2t acela de a fi dezamagit(a) de un film pe care l-ai asteptat luni intregi cu sufletul la gura.
\nStiu ca Rob Marshall nu e un regizor genial, nici pe departe, insa m-am lasat prinsa in mirajul creatiilor sale de box-office, \u201eChicago\u201c si \u201eMemoriile unei gheise\u201c, despre care (inca) pot spune ca se tin pe picioare si ca arata bine.<\/p>\n

Un pumn de staruri<\/strong><\/p>\n

In definitiv cam asta e tot ce poti afirma despre filmele lui Marshall, iar \u201eNine\u201c nu e o exceptie, DAR intrebarea de baza e: ce se int\u00e2mpla cu povestea?
\nMai ales ca scenariul e semnat de Anthony Minghella (impreuna cu Michael Tolkin). Adica Rob Marshall aduna at\u00e2tea nume mari ale cinematografiei, investeste at\u00e2tia bani, face niste costume grozave, plaseaza povestea in Roma (ROMA!!!) si\u2026 nu e capabil sa creeze macar iluzia veridicitatii si a profunzimii.<\/p>\n


\nCe s-a int\u00e2mplat acolo?<\/strong><\/p>\n

Singura explicatie logica e ca poate mi-a ramas mie in minte ideea ca o bucatica din filmul asta (care se vrea \u2013 printre altele \u2013 o ecranizare a musicalului omonim de pe Broadway) ar avea ceva de-a face cu viata lui Fellini si cu \u201eopt si jumatate\u201c\u2026 poate aici e buba, dar, in fine, sa trecem mai departe si sa expunem \u201efaptele\u201c.<\/p>\n

Pe toate le iubeste<\/strong><\/p>\n

Doamnelor si domnilor, vi-l prezint pe Guido Contini (Daniel Day-Lewis), un regizor faimos si rasfatat al Italiei, care a avut succes la inceput, apoi a trecut prin doua esecuri si acum vrea sa faca un film senzational, numai ca n-are\u2026 scenariu.
\nDesigur, Guido are farmec si c\u00e2teva glumite digerabile in buzunar, plusate de sex appeal-ul incontestabil al lui Lewis, dar la un moment dat devine destul de enervant du-te-vino-ul lui de la o femeie la alta: costumiera (Judi Dench cu decolteu), sotia supusa (Marion Cotillard), amanta focoasa (Penelope Cruz), muza (Nicole Kidman), prostituata care i-a influentat copilaria (Fergie\/Stacy Ferguson), o jurnalista de la \u201eVogue\u201c (Kate Hudson) si, nu in ultimul r\u00e2nd, la mamma, Sofia Loren.
\nToate il b\u00e2ntuie si nu-i lasa nicio clipa de ragaz, iar el pe toate le iubeste, cu o tigara in coltul gurii si cu fruntea incretita de necazuri.
\nGuido este visul oricarei italience respectabile sau nu, care s-ar \u201etavali\u201c cu el cu crucifixul la g\u00e2t, cam asta se chinuie Marshall sa scoata la iveala.
\nSi-i iese, numai ca, dupa cum spuneam, filmul nu te lasa sa-l simti, nu ai ce sa simti, e ca un tablou pictat de un artist drogat care, desi a avut culori superbe la indem\u00e2na, nu a stiut exact cum sa le foloseasca, astfel inc\u00e2t sa-si puna pictura in valoare.
\nCaci altfel actorii au stralucit, insa pentru ei, pentru ca noi ii iubim si pentru ca ei respecta prea mult ceea ce fac, dar c\u00e2nd n-ai cu ce\u2026
\nAcum sa trecem totusi in revista si punctele bune ale filmului, pentru ca sunt c\u00e2teva.
\nIncepem cu Penelope, care arata si se misca in stil mare aici si, pe l\u00e2nga astea, mai are si voce. Pe cuv\u00e2nt, calugar sa fii si c\u00e2nd o vezi tot ti se urca s\u00e2ngele la cap si auzi numai \u201eCuchi, cuchi, cuchi\u201c\u2026
\nApoi, Marion Cotillard. Femeia aceasta este at\u00e2t de talentata inc\u00e2t, daca n-ar fi existat, Oscarul ar fi trebuit sa se inventeze pentru ea.
\nJudi Dench este foarte proaspata si surprinzatoare, Sofia este\u2026Sofia, Kate Hudson si Fergie se descurca onorabil, iar Nicole, ei bine, Nicole se pare ca si-a gasit in sf\u00e2rsit rolul cu care sa empatizeze.
\nEste pentru prima oara c\u00e2nd o vad pe Nicole Kidman umana si asa pare mai frumoasa ca niciodata. Nu mai e actrita-robot, glaciala, care in lumea ei se simte \u201enemuritoare si rece\u201c, ci ne arata ca poate sa fie si umana si delicata cu adevarat, nu doar pentru ca \u201easa impune rolul\u201c.
\nAh, si Daniel Day-Lewis nu are voce, iar asta face parte din categoria punctelor pozitive, pentru ca farmecul sau compenseaza intru totul\u2026
\nDeci \u201emarfa\u201c excelenta exista, numai ca ce ai putea face cu un coregraf care viseaza sa fie regizor? Noroc cu dansul…<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"

sau Impuscati-l pe regizor! Cred ca nu exista un lucru mai trist (cel putin in lumea mea) dec\u00e2t acela de a fi dezamagit(a) de un film pe care l-ai asteptat luni intregi cu sufletul la gura. Stiu ca Rob Marshall nu e un regizor genial, nici pe departe, insa m-am lasat prinsa in mirajul creatiilor… Cite\u0219te mai mult »\u201eNine\u201c. Cele noua pacate ale lui Rob Marshall<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[1099,1097,1098,1100,1102,83,1103,1101],"class_list":["post-1454","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-chicago","tag-nine","tag-cele-noua-pacate-ale-lui-rob-marshall","tag-daniel-day-lewis","tag-fergie","tag-film","tag-judi-dench","tag-kate-hudson"],"views":2307,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1454","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1454"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1454\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1454"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1454"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1454"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}