Poetul craiovean Emilian Mirea publica doua carti de facturi diferite \u00een acest an: una de versuri, \u201ePoemele mortii\u201c (Editura Ramuri, Craiova, 2012), si alta de interviuri, \u201eDespre lumea \u00een care traim. Carte-dialog cu regretatul scriitor si parapsiholog ION TUGUI\u201c (Editura MJM, Craiova 2012).
\n\u00cen statistica scrierilor sale se \u00eenscriu p\u00e2na acum, cu acestea de fata, de la debutul \u00een poezie din 1988 cu \u201eDrumul pe care vin\u201c, sapte volume de poeme si altele doua pe teme de parapsihologie.
\nTemperarea poetica a mortii
\nCu ingenuitate \u00eennascuta, trecuta prin filtrul lecturilor diverse, Emilian Mirea \u00eesi propune programatic sa cocheteze \u00een registru liric cu moartea ca s-o constientizeze, s-o \u00eembl\u00e2nzeasca si s-o dea de partea lui. \u00cen \u201ePoemele mortii\u201c, invoca aceasta mare \u00eent\u00e2mplare a omului, dar nu o poate rupe de sora ei siameza, viata. \u00cenca din Antichitate s-a considerat ca viata include inevitabil finitudinea odata cu nasterea. Poetul pesimist roman, Manilus, sustinea ca murim de c\u00e2nd ne nastem (\u201eNascentes moriamur\u201c).
\nNu altfel gloseaza Emilian Mirea \u00eentr-un poem concentrat, asa cum sunt majoritatea poemelor din acest volum, friz\u00e2nd expresivitatea si esentialitatea printr-o expresie lirica lapidara: \u201eCred c-am murit de mult\/ desi nu stiu vreun\/ necrolog\/ care sa ma\/ pomeneasca\/\/ iarba poate creste\/ pe mine\/ albastra si \u00eengereasca\/\/ vor veni \u00eengerii sa ma pasca\u201c (\u201ecred c-am murit de mult\u201c). O imagine poetica simpla, fulguranta, dar penetranta.
\nCu talent probat si \u00een volumele anterioare, gaseste cuvintele potrivite, care putine fiind, sa transmita c\u00e2t mai mult, dupa dictonul latin non multa sed multum.
\nGaseste abil oportunitati favorabile poeziei, pun\u00e2nd subiectul poemelor \u00een ipostaze diferite, \u00een situatii de multe ori ghiduse. Persifleaza moartea, dar e atent sa n-o supere ireconciliabil: \u201eam prins moartea\/ si am pus-o\/ pe masa\/ de operatie -\/\/ m-am convins:\/ nu avea organe si\/ nici vreo urma\/ de suflet\/\/ ma \u00eentreb\/ si acum\/ ce anume o tine\/ \u00een viata?…\u201c. \u00cen mai multe cazuri apare acest final conclusiv \u00eentr-un fel care salveaza poemul, \u00een stil blagian. Cele mai multe finaluri au caracter apoftegmatic.
\nTrateaza cu nonsalanta si firesc teme grave ale vietii si ale mortii, explor\u00e2nd constantele lor fizice, reale, pe care le plaseaza adesea \u00een transcendent. Observa cu tristete pragmatismul vietii care pare sa acapareze integral lumea nepasatoare fata cu extinctia: \u201ema \u00eentristeaza\/ pragmatismul extrem\/ din jurul meu \u2013 (…) spiritualitatea este\/ lasata la urma (…) \u00een timp ce moartea\/ asteapta la cotitura\/ si r\u00e2de de noi p\u00e2na \u00eei cade\/ coasa din m\u00e2ini\u201c (\u201epragmatismul extrem\u201c).
\nDiscursul liric din acest volum al lui Emilian Mirea poate fi asimilat unui scenariu dramatic \u00een care protagonistul este moartea surprinsa \u00een diferite ipostaze determinante, uneori oximoronice. \u00cei apare poetului moartea \u201efrumoasa si palida\/ ca o \u00eenserare plictisitoare\u201c, dar si ca o fiinta fara organe, companioana a vietii, dascal exigent si intolerant, viata \u00eentoarsa pe dos, \u00eembracaminte si \u00eencaltaminte \u00een piei de animale, femeie fara sot, t\u00e2nara virginala si timida, o sop\u00e2rla preistorica, acoperita de solzi, tovaras de pahar si de discutie filozofica.
\n\u201ePoemele mortii\u201c este o carte reusita. Are, firesc, si unele poeme scrise \u00e1 la l\u00e9g\u00e8re, insuficient strunite, usor factice, care nu i-au iesit perfect poetului. Printre care: \u201eGogeamitu\u201c, \u201espre un fel\u201c, \u201edupa ce voi muri\u201c, \u201edupa ora sapte\u201c.
\nPoezia sa a \u00eenregistrat o buna primire din partea unor scriitori cunoscuti: \u201ePoezia lui Emilian Mirea este concentrata, astenica, voit nepatimasa. Uneori explodeaza c\u00e2te un recipient cu pasiune sub presiune.(…) Ceea ce este pozitiv \u00een poezia lui Emilian Mirea este naturaletea, lipsa de emfaza cu care enunta, niciodata retoric, blestemul de a exista. (…) Emilian Mirea are un tip de singularitate \u00een nefericirea afisata firesc ce st\u00e2rneste, din fericire, simpatie si nu compasiune.\u201c (Horia G\u00e2rbea): \u201eEmilian Mirea m\u00e2nuieste versificatia cu abilitate, cu suplete, faureste un adevarat ecou interior, se concentreaza cu o putere insolita, parca p\u00e2na la sf\u00e2siere, asupra discursului liric (…) Poetul prefera numai sa sugereze \u00een treacat scurte elemente evocatoare ale tristetii, ale deznadejdii. Sugestia, conotatia, impregnate de un straniu aluziv, de regula absconse, abunda \u00een poemele sale\u201c (Maria Diana Popescu); \u201eOricum am da-o, Emilian Mirea este un poet genuin. Autentic. Care, din pacate, nu a avut parte de vizibilitate \u2013 si competitie. (…) Nouazecist, din punct de vedere \u201ebiologic\u201c, Emilian Mirea ar putea fi capabil, la o adica, de un \u201ecome-back\u201c de zile mari \u00een poezie, daca se mobilizeaza \u2013 si investeste o miza mai mare \u00een lirica sa. Poate, dar trebuie sa creada pe zi si pe moarte…\u201c (Mihail Galatanu).
\nParapsihologia
\n\u2013 stiinta de granita
\nPoetul Emilian Mirea, preocupat de \u00eembl\u00e2nzirea mortii, \u00eesi ia un aliat pentru a descoperi semnele misterioase ale mirabilei existente \u00een sfera controversata a paranormalului. Astfel se \u00eenfiripa un dialog \u00eentre doi scriitori din generatii diferite: Emilian Mirea (n. 1964) si Ion Tugui (n. 1933) pe tema misterelor necunoscute ale vietii si ale mortii. Interviul a avut loc \u00een anul 1988 (data neprecizata \u00een aceasta carte) si a fost publicat acum, completat cu unele \u00eent\u00e2mplari paranormale povestite de autor, la zece ani de la trecerea \u00een nefiinta a lui Ion Tugui, \u00een semn de celebrare si rememorare a activitatii \u00een domeniu a cunoscutului scriitor si parapsiholog. Acest interviu devine dialog pentru ca Emilian Mirea nu se limiteaza doar la a pune \u00eentrebari, ci \u00eesi etaleaza si cunostintele personale, dob\u00e2ndite prin cercetarea fenomenului pentru publicarea unor articole \u00een revistele: \u201eDracula\u201c, \u201eLumea Misterelor\u201c, \u201ePARANORMAL\u201c, \u201eObiectiv Magazin\u201c, dar si pentru cartea \u201eVIATA \u2013 Parapsihologie\u201c (Editura Obiectiv, Craiova, 1996). Interlocutorul sau este un scriitor consacrat av\u00e2nd numeroase studii si carti publicate pe aceasta tema.
\nCei doi, ambii Capricorni, unul bucovinean si altul oltean, \u00eesi confrunta opiniile si convingerile pe marginea fenomenelor de onirism, bioenergoterapie, razboi psihologic, spiritism, universuri paralele, ufologie, re\u00eencarnare, asa cum sunt \u00eenscrise \u00een josul copertei pentru a trezi interesul de la bun \u00eenceput.
\nIon Tugui, interesat de parapsihologie ca stiinta de granita si studiind ciclitatea unor fenomene din istoria civilizatiei umane, observa ca exista o anume predestinare si ca \u201enu numai factorii politici, sociali, economici, culturali sau istorici sunt responsabili cu aceasta ciclitate, ci exista si niste forte subtile, exterioare Lumii Fizice, care par sa determine aceste evenimente\u201c. \u00cen sustinerea acestei asertiuni \u00eel invoca pe Lev Tolstoi care observa ca \u201ebietii oameni nu stiu ca fortele care guverneaza universul sunt invizibile\u201c. Astfel se configureaza concluzia ca oamenii, pentru a-si realiza destinul, trebuie sa-si dea seama ca nu sunt dependenti exclusiv numai de planul pam\u00e2ntesc. \u201eSuntem de fapt dependenti \u2013 sustine parapsihologul \u2013 de energii invizibile, pe care nu putem pune m\u00e2na pentru a le pipai si pe care, evident, nu le putem vedea, nici nu le putem convoca la o sedinta, la un sfat.\u201c \u00cen acord cu cartile sfinte, toate fortele si energiile bune si rele sunt sub puterea lui Dumnezeu, care nu vrea sa piarda fiinta umana \u201epentru ca fiinta umana reprezinta Creatia Suprema a Divinitatii\u201c. Ion Tugui presupune existenta unui Univers Vibratoriu \u00een care vibratiile au frecvente diferite, bazate pe o structura duala: vibratii \u00eenalte si subtile, care corespund Fortei Binelui, si vibratii grosiere, care corespund Fortei Raului. Se vehiculeaza existenta celei de a patra dimensiuni alaturi de cele trei cunoscute: lungimea, latimea si \u00eenaltimea. Dimensiune pe care o mentioneaza Apostolul Pavel \u00eentr-una dintre Epistolele sale, aceasta fiind Profunzimea, \u00een care putem intra numai dupa abandonarea celorlalte trei. Dupa cum spun initiatii, \u00een a patra dimensiune \u201eluam cu noi din viata fizica personalitatea si constiinta si devenim cu mult mai apti pentru o noua evolutie, de pe un alt Plan\u201c. Este, desigur, vorba despre Planul Astral, unde marile genii ale lumii si-au \u00eemplinit \u00een a patra dimensiune toate idealurile nedesav\u00e2rsite pe Pam\u00e2nt. Sunt amintiti: Eminescu, Goethe, Thomas Mann, Dostoievski. Deducem de aici ca acest lucru se poate \u00eent\u00e2mpla numai prin Re\u00eencarnare, fenomen recunoscut de Biblie, \u00een Noul Testament, dar \u201erespins de dogmatica teologica religioasa ortodoxa, si nu numai ortodoxa.\u201c
\nSe dezbat \u00een continuare problemele paranormalului si ale paradoxurilor lui, a existentei lui \u00een folclorul rom\u00e2nesc, despre spiritism, numerologie, strigoi, karma, teleportare, comunicarile telepatice, razboiul psihologic, divinul ca necesitate. \u00cen toate aceste compartimente ale dialogului se pun \u00een discutie fenomene, \u00eent\u00e2mplari cunoscute din lecturi sau traite personal de catre cei doi coautori. O problema care trebuie sa ne atraga atentia este aceea a \u201edezintelectualizarii\u201c civilizatiei noastre care face loc exhibarii instinctelor vinovate de explozia crimelor, violurilor, furturilor, jafurilor etc.
\nAvem de a face, iata, cu o carte-dialog problematica, controversata pe alocuri, demna de interes nu numai din partea specialistilor si a initiatilor.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
Poetul craiovean Emilian Mirea publica doua carti de facturi diferite \u00een acest an: una de versuri, \u201ePoemele mortii\u201c (Editura Ramuri, Craiova, 2012), si alta de interviuri, \u201eDespre lumea \u00een care traim. Carte-dialog cu regretatul scriitor si parapsiholog ION TUGUI\u201c (Editura MJM, Craiova 2012). \u00cen statistica scrierilor sale se \u00eenscriu p\u00e2na acum, cu acestea de fata,… Cite\u0219te mai mult »Viata si moartea, in registru liric si parapsihologic<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[8],"tags":[8561],"class_list":["post-14508","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-cultura-literara","tag-emilian-mirea"],"views":1670,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14508","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14508"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14508\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14508"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14508"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14508"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}