{"id":14498,"date":"2013-01-07T15:58:14","date_gmt":"2013-01-07T13:58:14","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=14498"},"modified":"2013-01-07T15:58:42","modified_gmt":"2013-01-07T13:58:42","slug":"troienele-spectacol-bulversant-la-opera-din-iasi","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/troienele-spectacol-bulversant-la-opera-din-iasi\/","title":{"rendered":"\u201eTroienele\u201c,  spectacol bulversant  la Opera din Iasi"},"content":{"rendered":"<p>Consecvent \u00een ideea de a aduce valente noi unor vechi productii proprii, Andrei Serban a reluat la Opera Nationala Rom\u00e2na Iasi, mai \u00eent\u00e2i \u201eIndiile galante\u201c de Rameau, iar acum \u201eTroienele\u201c dupa Euripide, parte a \u201eTrilogiei antice\u201c, cunoscuta din spectacolele Teatrului National din Bucuresti, de la \u00eenceputul anilor &#8217;90. Si a reusit, o data \u00een plus, o performanta fabuloasa, \u00een care noutatea a fost distribuirea \u00een roluri a unor artisti de opera \u00een locul celor de teatru. Desfasurat \u00een mare cheie tragica, spectacolul lui Andrei Serban a cotropit spiritul, l-a bulversat, a dat frisoane&#8230; iar finalul liric, cu simbolicele unduiri molcome ale femeilor troiene plecate pe mare si absorbite de grecii cuceritori, a plimbat apoteotic g\u00e2ndul catre puterile spiritului ce nu pot fi \u00eenfr\u00e2nte, indiferent daca fiintele ce le poseda sunt transmutate catre alte civilizatii.<\/p>\n<p>Asadar, suntem la sf\u00e2rsitul razboiului troian, alaturi de Hecuba \u2013 vaduva regelui Priam, profetesa Cassandra \u2013 cea niciodata crezuta, Andromaca \u2013 vaduva eroului Hector, frumoasa Elena \u2013 cauza directa a razboiului, Menelaus \u2013 umilitul ei sot, copilul-rege Astianax, fantoma lui Ahile&#8230; si, \u00eenconjur\u00e2ndu-ne, de femeile troiene, de soldatii greci. Exista printre noi, existam printre ei, actiunea primei parti se desfasoara pe scena, \u00een spatele cortinei \u00eenchise si \u00een culise, mix\u00e2nd eroi mitologici si spectatori. Traim alaturi de personajele tragediei, devenim parte a lor, muzica ne inunda, vocile rezoneaza direct \u00een sufletele noastre, suntem busculati de evenimente si \u2013 la propriu \u2013 de eroi. Trepidam, participam la trama, femeile troiene si soldatii greci \u00eesi fac loc prin mijlocul nostru, cei prezenti si ad\u00e2nc implicati.<br \/>\nCadrajele concepute de Andrei Serban sunt de o forta rara: procesiunea trista a femeilor troiene, pasul implacabil al soldatilor, invocatiile Hecubei, lamento-ul si supliciul Cassandrei, molestarea vulgarei Elena, cutremuratoarea scena a violului aceleiasi Elena de catre un monstru animalic, decapitarea vinovatei (simbolul unui topor rosu la g\u00e2tu-i, \u00een strigatele demente ale multimii care parca ne asediaza), uciderea lui Astianax, mai apoi aparitia salbatica a duhului lui Ahile&#8230; Si, dintr-o data, cortina se ridica si splendoarea salii Operei din Iasi ne apare stralucitoare \u00een fata, ca un pandant al \u00eentunecatelor locuri ale primei parti. Trecem \u00een stal pentru cea de-a doua si cugetam profund asupra trecutelor \u00eent\u00e2mplari rascolitoare. (G\u00e2ndul alegerii spatiilor scenice si al light-design-ului \u00eei apartine tot lui Andrei Serban.)<br \/>\n\u00cen spectacolul pe care marele regizor rom\u00e2n \u00eel propune la Iasi, teatrul si muzica sunt integrate total. Compozitoarea americana Liz Swados s-a inspirat din sonurile unor mituri tragice afro-asiatice sau balcanice. Andrei Serban spune ca la repetitii le-a dat interpretilor sa asculte bocete maramuresene. Partitura contine monodii, ritmuri obsedant-repetitive, adesea sincopate, declamatii, t\u00e2nguiri, sonuri c\u00e2teodata atonale, batai de tobe, soapte, suieraturi. O muzica importanta pentru derularea actiunii, deloc ilustrativa, ci creatoare de expresivitate \u00een replici, creatoare de atmosfera, parte a intrigii. Prin vocile cultivate \u00een emisie specifica, spectacolul a capatat o dimensiune noua si teatrul cu muzica a glisat \u00een directia operei. \u201eTroienele\u201c la Iasi cu glasuri venite din spatiul liric a fost un c\u00e2stig.<br \/>\nDirectia muzicala si orchestratia au fost semnate de Lucian Maxim, percutionist caruia i s-a adaugat un grup de instrumentisti cu doi flauti, doi corni, un clarinet, un trombon si, evident, percutie, suficient pentru a ne penetra mintile si inimile. Remarcabila ideea c\u00e2ntului de flaut \u00een scena Dansatoarei pe panta din partea secunda. Merita descrisa \u00een cuvinte sarace: dans ritual pe care balerina Mizuka Suzuki \u00eel interpreteaza cobor\u00e2nd cu corpul lipit de o panta cu trepte de sprijin, t\u00e2r\u00e2ndu-se \u00eencet, \u00eencet, alunec\u00e2nd \u00een pozitii inedite, niciuna asemanatoare una cu alta, \u00een contorsiuni superbe. Obligatoriu notez numele maestrei de balet, Dorina Cotorobai. Nu trebuie uitate si performantele Corului Operei, al Corului de copii, dirijor Raluca Zaharia, singurul nume de maestru de cor mentionat \u00een caietul-program, alaturi de Lucian Maxim si Traian Hurdumeac, responsabili cu pregatirea muzicala.<br \/>\nTextul c\u00e2ntat si declamat este \u00een limba greaca veche, idiom disparut, din care recunoastem fugar doar nume de eroi. Cu at\u00e2t mai genial este felul \u00een care c\u00e2ntaretii traiesc muzica sprijinita pe vorbe intraductibile. Suportul vine din explicatiile actiunii, iar sprijinul prin accentuarea vocalelor sau muscatura consoanelor. Frazele c\u00e2ntate capata sens dramaturgic, tragic sau liric, intonatiile dau expresivitate. Trairea pura, venita din sunet, transfigurarea, iata marile realizari ale c\u00e2ntaretilor-actori. Cu tot efortul pe care a trebuit sa-l investeasca \u00een declamatii sau interjectii.<br \/>\nEste locul de a numi minunatii interpreti ai premierei: Laura Scripcaru (Hecuba), Andreea Chinez (Cassandra), Ana Maria Donose Marcovici (Andromaca), Cristina Talamaciu (Elena), Jean-Kristof Bouton (Ahile), Octavian Dumitru (Menelaus), Marcu Serbanuta (Astianax), Victor Zaharia (Urs), Alexandru Savin (Soldatul bun), Dana Ciocan (Atena) si altii. Ei, coristii, dansatorii si actorii au jucat \u00een frumoasele costume ale Doinei Levintza \u00een care decoratiunile vestimentare au dat stralucire uniformitatii.<br \/>\nRezonanta spectacolului iesean cu \u201eTroienele\u201c lui Andrei Serban persista \u00een suflet si g\u00e2nd. Impulsioneaza la re-vizionare. Bine ar fi si la Bucuresti!<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Consecvent \u00een ideea de a aduce valente noi unor vechi productii proprii, Andrei Serban a reluat la Opera Nationala Rom\u00e2na Iasi, mai \u00eent\u00e2i \u201eIndiile galante\u201c de Rameau, iar acum \u201eTroienele\u201c dupa Euripide, parte a \u201eTrilogiei antice\u201c, cunoscuta din spectacolele Teatrului National din Bucuresti, de la \u00eenceputul anilor &#8217;90. Si a reusit, o data \u00een plus,&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/troienele-spectacol-bulversant-la-opera-din-iasi\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">\u201eTroienele\u201c,  spectacol bulversant  la Opera din Iasi<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_hide_featured_image":false,"_jetpack_featured_image_duplicate_dismissed":0,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":""},"categories":[66],"tags":[8559,8560],"class_list":["post-14498","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-troienele","tag-andrei-erban"],"views":3755,"jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[{"id":28827,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-666\/","url_meta":{"origin":14498,"position":0},"title":"Cultura 666","author":"hrnicu","date":"septembrie 9, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Proiectul LOCURI DE POVESTE - foto: Carmen Corbu | SOCIETATE Ierarhia inversat\u0103 Autor: VALI ALBINE\u021a A\u0219a c\u0103 \u00eentrebarea nu e de ce sunt oamenii pro\u0219ti. Nu sunt. \u00centrebarea e de ce apetitul \u0103sta pentru lideri puternici apare peste tot, \u00een societ\u0103\u021bi complet diferite, la oameni cu \u0219coal\u0103\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/InventART_main.webp?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/InventART_main.webp?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/InventART_main.webp?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/InventART_main.webp?resize=700%2C400&ssl=1 2x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/09\/InventART_main.webp?resize=1050%2C600&ssl=1 3x"},"classes":[]},{"id":28799,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-665\/","url_meta":{"origin":14498,"position":1},"title":"Cultura 665","author":"hrnicu","date":"august 16, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Expozi\u021bia de grup AEROSOLI - Vila Catena - foto: Daniel Sur | SOCIETATE De ce nu mai cred \u00een via\u021ba de noapte Autor: ADRIAN \u0218OAIT\u0102 \u00cen aceast\u0103 lume, nu mai conteaz\u0103 at\u00e2t de mult s\u0103 p\u0103strezi ceva. Conteaz\u0103 s\u0103 fi fost acolo. S\u0103 fi sim\u021bit. S\u0103 fi\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/aerosoli_hero.jpeg?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/aerosoli_hero.jpeg?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/aerosoli_hero.jpeg?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/aerosoli_hero.jpeg?resize=700%2C400&ssl=1 2x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/aerosoli_hero.jpeg?resize=1050%2C600&ssl=1 3x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/08\/aerosoli_hero.jpeg?resize=1400%2C800&ssl=1 4x"},"classes":[]},{"id":28546,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-660\/","url_meta":{"origin":14498,"position":2},"title":"Cultura 660","author":"hrnicu","date":"martie 10, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Film\u0103rile \u00een Rom\u00e2nia pentru produc\u021bia \u201eThe White House\u201d (FOX Nation). Credit foto: Andreas Mircea - Icon Films, Sursa: OFIC | SOCIETATE Cum a reu\u0219it Ministerul Culturii s\u0103 declan\u0219eze o alert\u0103 european\u0103 de \u00eenc\u0103lcare a libert\u0103\u021bii presei \u0219i cum escaladeaz\u0103 sistematic un conflict cu spa\u021biul public rom\u00e2nesc |\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/Muzici-si-faze-930x563-1.webp?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28664,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-662\/","url_meta":{"origin":14498,"position":3},"title":"Cultura 662","author":"hrnicu","date":"mai 6, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: RAD ART FAIR, 2026 | Foto: Daniel Sur SOCIETATE Populismul ca simptom: Frustr\u0103ri reale, solu\u021bii false \u0219i jocul de putere din spatele retoricii suveraniste | Autor: GIORGE ROMAN | Frustr\u0103rile care alimenteaz\u0103 mi\u0219c\u0103rile populiste sunt reale, asta trebuie spus clar \u0219i f\u0103r\u0103 condescenden\u021b\u0103, pentru c\u0103 tenta\u021bia de\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/caseta-662.gif?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/caseta-662.gif?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/caseta-662.gif?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/caseta-662.gif?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28770,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-664\/","url_meta":{"origin":14498,"position":4},"title":"Cultura 664","author":"hrnicu","date":"iulie 15, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103: Palatul Cultural Blaj - sursa: Municipiul Blaj | SOCIETATE Un \u201epicnic nobil la castel\u201d a anticipat \u00een suburbiile Clujului, la R\u0103scruci, anun\u021barea premiilor Europa Nostra din acest an. Aproape de Bon\u021bida \u0219i de celebrul s\u0103u Electric Castle, un alt castel B\u00e1nffy a fost restaurat de CJ-ul clujean\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/raluca_boboc-930x620-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/raluca_boboc-930x620-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/raluca_boboc-930x620-1.webp?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/07\/raluca_boboc-930x620-1.webp?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]},{"id":28717,"url":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/cultura-663\/","url_meta":{"origin":14498,"position":5},"title":"Cultura 663","author":"hrnicu","date":"iunie 9, 2026","format":false,"excerpt":"| Imagine copert\u0103 (captur\u0103 video): BAIFF, 2026 - baiff.ro SOCIETATE \u201eTehnocrat\u201d \u2013 cuv\u00e2ntul lunii pe Dexonline Dexonline public\u0103 lunar un top al celor mai c\u0103utate cuvinte. \u00cen mai, cel mai c\u0103utat termen a fost \u201etehnocrat\u201d, cu 10411 interog\u0103ri. Pe locurile urm\u0103toare s-au aflat: pleonasm,\u00a0pragmatic,\u00a0sinecur\u0103, simpatie, exhaustiv,\u00a0misogin... articolul integral De ce\u2026","rel":"","context":"\u00cen \u201eSumar\u201d","block_context":{"text":"Sumar","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/category\/sumar\/"},"img":{"alt_text":"","src":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Geografia_fragilitatii_alina_necsulescu-930x620-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1","width":350,"height":200,"srcset":"https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Geografia_fragilitatii_alina_necsulescu-930x620-1.webp?resize=350%2C200&ssl=1 1x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Geografia_fragilitatii_alina_necsulescu-930x620-1.webp?resize=525%2C300&ssl=1 1.5x, https:\/\/i0.wp.com\/revistacultura.ro\/nou\/wp-content\/uploads\/2026\/06\/Geografia_fragilitatii_alina_necsulescu-930x620-1.webp?resize=700%2C400&ssl=1 2x"},"classes":[]}],"jetpack_featured_media_url":"","_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14498","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14498"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14498\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14498"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14498"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14498"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}