{"id":1449,"date":"2010-02-11T13:38:18","date_gmt":"2010-02-11T11:38:18","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=1449"},"modified":"2010-02-11T13:40:49","modified_gmt":"2010-02-11T11:40:49","slug":"seri-muzicale-la-koln-si-dortmund","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/seri-muzicale-la-koln-si-dortmund\/","title":{"rendered":"Seri muzicale la K\u00f6ln si Dortmund"},"content":{"rendered":"<blockquote><p><em><strong>\u00cenfloritoarele orase ale landului german Renania de Nord \u2013 Westfalia ofera zilnic spectacole si concerte de interes pentru iubitorii muzicii culte. Am urmarit recent c\u00e2teva, \u00eencep\u00e2nd cu o noua montare a capodoperei verdiene \u201eLa Traviata\u201c realizata pe scena Operei din K\u00f6ln. Ea constituie debutul local al regizorului Dietrich Hilsdorf, un nonconformist notoriu \u00een Germania, productiile sale de teatru, opera, opereta si musical st\u00e2rnind de regula aprinse controverse. <\/strong><\/em><\/p><\/blockquote>\n<p><strong>O montare ostentativ sordida<\/strong><br \/>\nActiunea e transgresata \u00een anii \u201850 ai secolului trecut si toate \u00eent\u00e2mplarile ei sunt comasate \u00een aceeasi locatie care pare a fi restaurantul unui hotel ieftin, cu incinta si \u00eencaperile aferente perind\u00e2ndu-se la vedere, pe o scena turnanta. Violetta, eroina titulara, nu-si schimba rochia (neagra, de seara) pe parcursul \u00eentregului spectacol si at\u00e2t ea c\u00e2t si iubitul ei, Alfredo, \u00eesi c\u00e2nta ariile\u2026 la Toaleta. Adica \u00eentre doua chiuvete marginite \u00een exterior de c\u00e2te o usa deasupra careia sta scris \u201eDammen\u201c, respectiv\u201cHerren\u201c, \u00een prezenta unei femei de serviciu (gravida \u2013 \u00een primul act, legan\u00e2nd un copil \u2013 \u00een ultimul) asezate la o masuta l\u00e2nga farfurioara cu maruntis. Tot la WC se desparte Violetta de Alfredo \u00een actul al II-lea, \u00eel re\u00eent\u00e2lneste \u00een actul al IV-lea si \u00eesi da ultima suflare. Seductie, frivolitate, lux, purificare prin dragoste, nobil sacrificiu? Nimic din toate acestea, at\u00e2t de bine ilustrate totusi de partitura operei.<br \/>\nTristetea sordida a acestei montari s-a mai atenuat \u00eentr-o oarecare masura datorita prestatiei muzicale. T\u00e2nara soprana ucraineana Olga Mykytenko a fost o Violetta cu un c\u00e2nt \u00eengrijit, mai degraba interiorizata dec\u00e2t expansiva ca prezenta scenica, frumoasa, dar fara stralucire. Tenorul brazilian Fernando Portari l-a \u00eentruchipat pe Alfredo cu multa implicare actoriceasca, cu expresivitate \u00een frazare, umbrita \u00eensa de emisia vocala neomogena. \u00cen Germont l-am urmarit pe baritonul Georg Tichy de la Opera de Stat din Viena, o voce sanatoasa si sigura \u2013 desi timbral poarta pecetea uzurii \u2013, un artist experimentat, foarte convingator \u00een rol. Protagonistii s-au integrat \u00eentr-o distributie echilibrata, omogena valoric, careia li s-au adaugat \u2013 cu un profesionism de \u00eenalta clasa \u2013 corul si orchestra Operei din K\u00f6ln sub bagheta lui Markus Poschner.<br \/>\n<strong>O sala de concert exceptionala<\/strong><br \/>\nTot la K\u00f6ln aveam sa urmaresc, c\u00e2teva zile mai t\u00e2rziu, un concert simfonic sustinut de G\u00fcrzenich Orchester \u00een frunte cu tineri oaspeti, pianistul britanic Paul Lewis si dirijorul american James Gaffigan, \u00eentr-un program atractiv: Uvertura \u201eRosamunde\u201c de Schubert, Concertul nr. 3 pentru pian si orchestra de Beethoven si Simfonia I de Sostakovici. Filarmonica din K\u00f6ln suscita si un deosebit interes arhitectural; impresioneaza \u00eentregul edificiu, aflat la poalele Domului sub muzeul Ludwig, dar mai ales sala de concerte, moderna, de mari dimensiuni, cu o cupola foarte aparte si \u2013 mai presus de orice \u2013, cu o acustica extraordinara.<br \/>\n<strong>H\u00e4nsel si \u2013 mai ales \u2013 Gretel<\/strong><br \/>\nMajoritatea serilor de muzica ale sejurului meu german le-am petrecut \u00eensa la Opera din Dortmund. Ma voi opri doar la reluarea operei \u201eH\u00e4nsel si Gretel\u201c de E. Humperdinck, un spectacol delicios, \u00eentr-o montare traditionala realizata de regizorul Dominik Wilgenbus si scenografa Sandra Linde: decoruri sugestive, pline de fantezie, costume adecvate personajelor si-n acelasi timp favoriz\u00e2nd siluetele interpretilor, c\u00e2teva idei interesante. Bunaoara, duc\u00e2nd mai departe tendinta actuala de a \u00eencredinta unei voci masculine partitura vrajitoarei, baritonul Hannes Brock nu a avut de interpretat pur si simplu un rol \u201e\u00een travesti\u201c, ci unul de\u2026 travestit \u2013 conotatie sesizabila desigur doar de catre parintii copiilor aflati \u00een sala. Desfasurat sub bagheta competenta si prevenitoare a t\u00e2narului dirijor japonez Motonori Kobayashi, spectacolul i-a avut \u00een rolurile titulare pe Maria Hilmes (H\u00e4nsel) \u2013 o mezzo sopraneggiante, exuberanta \u00een c\u00e2nt, foarte agreabila ca prezenta,\u00a0 si pe Angela Bic (Gretel) \u2013 o soprana lirico-spinto cu voce bogata \u00een armonice pe care o conduce cu deosebita muzicalitate. Ea este de o expresivitate cuceritoare nu numai prin c\u00e2nt, ci si prin talentul actoricesc; mimica extrem de sugestiva, gesturi firesti, spontane, perfect adecvate personajului.<br \/>\nAngela Bic, cu studii de canto \u00eencepute la Freiburg si desav\u00e2rsite la Royal Academy of Music din Londra, este laureata a c\u00e2torva concursuri de interpretare (Kathleen Ferrier \u2013 2009 si altele, anterior), a interpretat \u201eVocea umana\u201c de Poulenc si rolul Ortlinde din \u201eWalkiria\u201c de Wagner la Freiburg, a sustinut recitaluri la Oxford si la Wigmore Hall din Londra, a aparut ca solista de concert sub bagheta lui Trevor Pinnock la Gewandhaus \u2013 Leipzig, \u00eenca din primul an de cariera. Fiica de muzicieni, a mostenit vocea de la mama sa \u2013 de origine chineza \u2013 si este, \u00eencep\u00e2nd din aceasta stagiune, colega cu tatal sau \u2013 de origine rom\u00e2na \u2013, violonistul Ioan Bic, concertmaistru al Orchestrei Filarmonice din Dortmund (orchestra care sustine, pe l\u00e2nga reprezentatiile Operei si concerte simfonice). Am avut ocazia sa-l ascult si pe Ioan Bic, c\u00e2teva seri mai t\u00e2rziu, \u00een pretentioasele solo-uri de vioara din baletul \u201eRazboi si pace\u201c de ?ostakovici (spectacol pe care l-am urmarit de asemenea la Opera din Dortmund). I-am gasit apoi numele si \u00een stagiunea camerala a Filarmonicii Westfaliei, ca vioara I a Cvartetului de coarde Messiaen.<br \/>\n<strong>Konzerthaus Dortmund<\/strong><br \/>\nOrasul Dortmund beneficiaza din 2002 si de o sala de concerte cu 1550 de locuri; o institutie \u00een sine, supranumita Filarmonica Westfaliei, cu activitate intensa- aproximativ doua sute de evenimente pe stagiune \u2013 la un nivel de elita. Concerteaza aici lunar Orchestra Filarmonica din Dortmund, dar si formatii simfonice sau camerale dintre cele mai prestigioase din \u00eentreaga lume, cu solisti si dirijori celebri. Actuala stagiune, de exemplu, a deschis-o Orchestra Concertgebouw Amsterdam cu Mariss Jansons la pupitru, au mai concertat Philharmonia din Londra dirijata de Lorin Maazel, Filarmonica din Sankt Petersburg \u2013 dirijor Iuri Temirkanov, Capella de Stat din Dresda cu Christoph Eschenbach dirijor si pianist, Les Musiciens du Louvre sub directia lui Marc Minkowski, Filarmonica din New York \u2013 solist Thomas Hampson, Cvartetul Belcea\u2026 si stagiunea va continua la acelasi nivel p\u00e2na la sf\u00e2rsit, c\u00e2nd este programata o versiune concertanta a operei \u201eNorma\u201c de Bellini cu Cecilia Bartoli \u00een rolul titular.<br \/>\nLa Konzerthaus Dortmund am avut ocazia sa o urmaresc \u00een recital pe mezzosoprana bulgara Vesselina Kasarova. Ea cultiva mai nou sonoritati de contralta pe care le obtine \u00eengros\u00e2ndu-si vocea artificial, nu mai ataca sunetele cu precizie, ci intra \u00een ele pe dedesupt, fioriturile \u2013 agile \u00eenca \u2013, par paranteze citite \u00eentr-un subito piano cam detimbrat, care rup permanent si contrastant linia melodica principala sustinuta \u00een plina voce. Totul asociat cu o gesticulatie fortata, sacadata, de papusa mecanica. Programul ales a fost \u00eensa deosebit de interesant si spectaculos, cuprinz\u00e2nd arii din opere compuse de Haendel la Londra. Solista a beneficiat de acompaniamentul Orchestrei Baroce din Freiburg, ansamblu cu o coeziune si o maleabilitate admirabile, orchestra de virtuozi \u2013 totodata \u2013 condusa de un virtuoz. S-a vazut mai ales \u00een momentele orchestrale de sine statatoare: uverturi de Haendel si Veracini \u2013 bogate \u00een mici solo-uri pentru aproape toate instrumentele \u2013 precum si un Concerto grosso de Geminiani \u00een care partitura violinei solo a fost asigurata cu stralucire de dirijorul formatiei, Gottfried von der Goltz.<br \/>\n\u2026Sejur musical german; seara de seara alt spectacol, locatii diferite, genuri, stiluri diverse, ocazii de a admira \u2013 dincolo de orice \u2013, profesionismul, seriozitatea, respectul tuturor celor implicati \u00een actul artistic pentru propria profesie si pentru publicul spectator.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>\u00cenfloritoarele orase ale landului german Renania de Nord \u2013 Westfalia ofera zilnic spectacole si concerte de interes pentru iubitorii muzicii culte. Am urmarit recent c\u00e2teva, \u00eencep\u00e2nd cu o noua montare a capodoperei verdiene \u201eLa Traviata\u201c realizata pe scena Operei din K\u00f6ln. Ea constituie debutul local al regizorului Dietrich Hilsdorf, un nonconformist notoriu \u00een Germania, productiile&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/seri-muzicale-la-koln-si-dortmund\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Seri muzicale la K\u00f6ln si Dortmund<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[66],"tags":[1088,1095,1090,1096,1091,1093,1094,1092,1089],"class_list":["post-1449","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-arte-media","tag-la-traviata","tag-fernando-portari","tag-frivolitate","tag-georg-tichy","tag-lux","tag-nobil-sacrificiu","tag-olga-mykytenko","tag-purificare-prin-dragoste","tag-scena-operei-din-koln"],"views":2462,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1449","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=1449"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/1449\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=1449"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=1449"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=1449"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}