{"id":14465,"date":"2013-01-07T15:37:29","date_gmt":"2013-01-07T13:37:29","guid":{"rendered":"http:\/\/revistacultura.ro\/nou\/?p=14465"},"modified":"2013-01-07T15:37:46","modified_gmt":"2013-01-07T13:37:46","slug":"deznodamantul-n-a-fost-tragic-iar-comicul-s-a-transformat-in-sublim","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/deznodamantul-n-a-fost-tragic-iar-comicul-s-a-transformat-in-sublim\/","title":{"rendered":"Deznodamantul n-a fost tragic, iar comicul s-a transformat in sublim"},"content":{"rendered":"<p style=\"text-align: center;\"><strong>(referendumul cu privire la Rosia Montana, suite et fin)<\/strong><\/p>\n<p>Poate ca n-as mai fi scris despre simulacrul de referendum organizat \u00een Muntii Apuseni \u00een legatura cu \u201erepornirea mineritului si cu exploatarea de la Rosia Montana\u201c daca n-as fi urmarit, \u00eencep\u00e2nd cu 10 decembrie curent, toata jalnica etalare de informatii false si de interpretari aberante din presa scrisa si de la televiziuni. Cei de la RMGC (Rosia Montana Gold Corporation) si-au tr\u00e2mbitat victoria cov\u00e2rsitoare \u00eenca de la \u00eencheierea scrutinului, anunt\u00e2nd ca 74% din oamenii cu drept de vot din cele 35 de comune si orase implicate au spus DA proiectului lor, conform cu un sondaj la iesirea de la urne efectuat de CCSB. Cifra s-a imprimat, bine\u00eenteles, \u00een memoria publicului. Liderul sindicatului Viitorul Mineritului, Cristian Albu, trimitea chiar impertinente scrisori deschise politicienilor, cer\u00e2ndu-le sa tina cont de \u201evointa\u201c oamenilor. Televiziunile s-au \u00eentrecut \u00een a difuza cele mai halucinante stiri, fara legatura cu ce s-a petrecut \u00een realitate pe teren.<br \/>\n\u00cencet-\u00eencet \u00eensa, a iesit la iveala o situatie mai putin roza pentru RMGC (va fi neagra la sf\u00e2rsitul prezentului articol)! \u00cen ciuda propagandei si manipularii, a minciunilor despre miile de locuri de munca si a cadourilor distribuite cu m\u00e2na larga \u00een toate colturile Apusenilor, doar 43,20% din cei 72.490 de cetateni care aveau drept de vot \u00een aceasta cauza s-au deplasat la urne, unii din ei \u00een virtutea inertiei (s-au dus sa voteze la parlamentare si au intrat sa puna stampila si la referendum). Din acesti 31.319 locuitori ai Apusenilor, 62,45% au spus DA (19.558), iar 35,90% NU (11.244) proiectului RMGC, 1,65% din voturi fiind declarate nule. Referendumul, deci, nu s-a validat \u2013 si cred ca aceasta a fost, alaturi de invalidarea referendumului din Judetul Constanta referitor la gazele de sist \u2013 una din putinele victorii ale rom\u00e2nilor \u00een ziua de 9 decembrie. Goldistii s-au \u00eentrecut, \u00eempreuna cu postacii lor fideli (care se manifesta pe toate site-urile posibile), \u00een a gasi explicatii pentru ceea ce a fost, de fapt, o usturatoare \u00eenfr\u00e2ngere: vremea rea a \u00eempiedicat oamenii sa vina la vot, ong-istii si-au bagat coada si au contrat \u201ebuna\u201c desfasurare a procesului electoral, majoritatea cetatenilor din Apuseni sunt de fapt de acord cu marea de cianuri, numai ca n-o spun suficient de raspicat etc.<br \/>\n\u00cen fata muntelui de motive consternante invocate \u00een lungile dezbateri de pe retelele de socializare si de pe site-urile ziarelor pro-goldiste, mi-am spus ca trebuie sa \u00eencerc o analiza obiectiva, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t mi-am petrecut ziua de 9 decembrie \u00eentr-o sectie de votare, de la 6 dimineata la 1 noaptea, ca observator independent, la fel ca multi alti tineri care au renuntat sa voteze la parlamentare pentru a se implica \u00eentr-o actiune civica de anvergura. Combin deci, \u00een analiza cvasi-sociologica a referendumului din Judetul Alba, observatia directa, participativa, cu studiul cantitativ si calitativ al datelor disponibile la Biroul Electoral Judetean si pe Internet.<br \/>\nDaca aruncati o privire \u00een articolele si dezbaterile privitoare la subiect, veti constata ca vremea rea e principalul argument invocat de pro-goldisti pentru invalidarea referendumului. E drept ca \u00een dupa-amiaza lui 8 decembrie si \u00een prima jumatate a zilei de 9 decembrie a nins feeric si pe rupte \u00een Apuseni. Asta nu i-a \u00eempiedicat \u00eensa pe oameni \u2013 obisnuiti cu iernile grele si cu deplasarea prin zapada \u2013 sa mearga la vot, put\u00e2ndu-se constata chiar o participare destul de mare \u00een comunele cu multe sate si catune risipite pe munte (Avram Iancu 66%, Bucium 57%), \u00een vreme ce \u00een locuri cu mai putine probleme de acces si cu infrastructura rutiera mai buna participarea a fost de-a dreptul nesemnificativa (C\u00e2mpeni 37%, Sohodol 34%, Rimetea 22%).<br \/>\nSe vorbeste despre conditii meteo nefavorabile, dar nu se invoca beneficiul pe care goldistii sperau sa-l obtina din organizarea referendumului \u00een acelasi timp cu alegerile parlamentare. \u00cen cazul \u00een care consultarea publica cu privire la minerit s-ar fi organizat \u00een alta zi, probabil ca prezenta la vot ar fi fost sub 30%. \u00cen majoritatea celor 148 de sectii de votare din Apuseni, participarea la referendum si la parlamentare a tinut bratele balantei \u00een perfect echilibru, cu c\u00e2teva exceptii notabile. Cea mai spectaculoasa si sublima exceptie s-a putut \u00eenregistra \u00een comuna G\u00e2rda de Sus, unde motii au votat la parlamentare aproape de media nationala, \u00een vreme ce la referendum s-au prezentat doar \u00een proportie de 18%. Mai mult dec\u00e2t at\u00e2t, la sectia de votare 70R din G\u00e2rda de Sus, din 888 de cetateni cu drept de vot s-au prezentat doar 87 (9,85%), 51 dintre acestia spun\u00e2nd cu cerbicie NU (58,62%). Neparticiparea la referendum la G\u00e2rda de Sus (ca \u00een toate cazurile \u00een care o voi marca mai jos) nu este \u2013 cum ar putea sa dea de \u00eenteles goldistii \u2013 un semn al dezinteresului si al indolentei, ci un boicot fatis, caci oamenii au \u00eenteles ce forta de impact poate avea un asemenea rezultat scazut (si negativ, pe deasupra), cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t toate organizatiile implicate \u00een dezbaterea din jurul votului au recomandat neprezentarea la urne.<br \/>\nTot asa, nu se spune nimic despre faptul ca, \u201edin lipsa de spatiu\u201c, adeseori s-a votat \u00een aceeasi \u00eencapere, votantii fiind astfel mai usor \u201econvinsi\u201c sa treaca de la o cabina la alta (la Buninginea, com. Ciuruleasa, referendumul a fost organizat \u00een \u201epartea st\u00e2nga a salii de sport\u201c, \u00een vreme ce la cele 7 sectii de votare din Scarisoara el a avut loc \u00een \u201epartea dreapta din sala parlamentare\u201c!). Trec peste caragialismul involuntar al unor astfel de situatii si exprimari, ca sa mai marchez o aberatie. La Geoagiu de Sus (sectia 143R), com. Stremt, s-au inversat salile, adica referendumul a avut loc \u00een sala unde satenii votau de obicei pentru prezidentiale si parlamentare. S-a mizat astfel pe efectul de surpriza si pe faptul ca omul, odata intrat, se rusineaza si nu iese fara sa puna stampila. La sectiile 120R R\u00e2met si 111R Ponor s-a votat \u00een birourile viceprimarilor, \u00een ideea ca, sub ochiul vigilent al autoritatii (chiar invizibil) votantii nu vor \u00eendrazni sa calce str\u00e2mb.<br \/>\nFiindca tot vorbim de autoritati, judetene, locale, nationale si de care or mai fi, trebuie subliniat faptul ca acest referendum a fost \u2013 de la un capat la altul \u2013 un exemplu de malpraxis politic si cetatenesc, la fel cum \u201eacoperirea\u201c evenimentului de ziare si televiziuni a fost un exemplu de malpraxis mediatic (care ar trebui condamnat de CNA si de alte organizatii ale jurnalistilor). Desfasor \u00een fata ochilor o harta a Muntilor Apuseni, la care ma voi reveni si mai jos, si-mi sare \u00een ochi neclaritatea principiului dupa care s-a organizat com\u00e9dia de duminica, 9 decembrie. I s-a zis \u201ereferendum judetean\u201c. De ce n-a fost organizat atunci \u00een tot Judetul Alba? S-au temut goldistii ca vor fi batuti si la procente \u00een favoarea lui NU, \u00een conditiile unei participari si mai scazute de 43,20%? Sa nu mi se argumenteze ca s-au consultat oamenii din 35 de comune si orase \u201edirect\u201c implicate, prin proximitate geografica si potential impact socio-economic si de mediu!!! Daca ne uitam pe harta, Rimetea, Livezile, Stremt, Cricau si Ighiu, unde s-a votat, sunt mai departe de Rosia Montana dec\u00e2t orasul minier Brad, din Judetul Hunedoara, si cam la aceeasi distanta cu marea comuna Halmagiu, din Judetul Arad. De ce n-au fost consultati si oamenii din aceste doua judete, sau din Judetul Cluj, \u00een a caror administrare se afla suprafete importante din aceiasi Munti Apuseni, pe care-i revendica agresiv doar caracatita din fruntea Judetului Alba? S-a votat doar \u00een Alba pentru ca acolo autoritatile au putut fi convinse \u2013 \u00eentr-un fel sau altul \u2013 sa se preteze la jocul necinstit al RMGC, pentru ca mita electorala data de compania canadiana ar fi fost nerentabila daca nu s-ar fi limitat doar la satele si orasele \u00een cauza s. a. Ce-ar fi fost daca, \u00een loc de 35.000 de geci de iarna, negre, RMGC ar fi trebuit sa fabrice 350.000 si sa le distribuie oamenilor? Ce-ar fi fost daca pachetele cu \u201edaruri\u201c (de la chibrituri de foarte buna calitate si brichete, la alimente si sepci) s-ar fi cifrat cu sutele de mii? Va imaginati?<br \/>\n\u00cen speranta ca se va face cvorum, votul la referendum a fost prelungit cu doua ore peste \u00eenchiderea urnelor la parlamentare. S-a stat \u00een sectii p\u00e2na la ora 23, \u00een conditii dificile, \u00eentr-o lupta continua cu oboseala si lehamitea, doar fiindca dumnealor goldistii, cu complicitatea autoritatilor, au sperat ca vor veni suficient de multi votanti pentru ca referendumul sa fie un triumf. Numai ca oamenii au venit masiv la vot \u00een jurul pr\u00e2nzului, la iesirea de la biserica, dupa care s-au rarit \u00een cursul dupa-amiezii, pentru ca aveau de lucru \u00een gospodarii, cu hranitul si adapatul animalelor, iar de pe la ora 19 n-a mai calcat aproape nimeni \u00een majoritatea sectiilor!<br \/>\n\u00cenainte si dupa 9 decembrie, s-a aruncat cu noroi \u00een \u201eong-isti\u201c (nume generic, de ocara) si au fost somati sa nu mai \u201eboicoteze\u201c referendumul. Opozantii au fost descrisi de presa goldista ca niste punkeri drogati, fara sa se tina seama ca ei apartin unor foarte variate categorii socio-profesionale, de la liceeni si studenti, muncitori si tarani, p\u00e2na la personalitati publice de marca. Au fost trimisi sa faca \u201etreaba\u201c acasa la ei, ca si cum Rom\u00e2nia n-ar fi \u201ecasa\u201c lor, si sa nu mai \u201edezinformeze\u201c lumea (\u00een conditiile \u00een care c\u00e2teva echipe de voluntari abia au reusit sa mai stea ici si colo de vorba cu oamenii de prin sate si sa le distribuie fluturasi informativi, despre riscurile sociale si ecologice ale proiectului RMGC). Au fost acuzati ca servesc interesele ungurilor si pe ale lui Soros \u2013 finantatorul lor, ca nu le pasa de oamenii din Rosia, care nu vreau dec\u00e2t sa munceasca \u00een minerit etc. Acuzatiile au venit, atentie!, de la niste aplaudaci care nu au nici o problema de constiinta \u00een a servi interesele RMGC, contrare intereselor tarii, si carora nu le pasa de oamenii din Rosia Montana mai mult dec\u00e2t de cei din Malaezia sau din Guyana franceza.<br \/>\nPe scurt, ca sa nu intram \u00een polemici inutile aici, rolul observatorilor independenti \u00een buna desfasurare a scrutinului a fost capital, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t foarte goldistul \u201eZiar de Apuseni\u201c a pus si el c\u00e2te unul sau doi observatori pe sectie de votare. (Meci nul!) Media \u00een 54 de sectii de votare monitorizate transparent a fost 61,59% DA, contra 36,76% NU, 1,65% din voturi fiind declarate nule, deci optiunile oamenilor n-au fost influentate \u00een foarte mare masura de prezenta subversiva a acestor ong-isti primejdiosi! Omul a votat tot cum a vrut, cum s-a priceput si cum a considerat de cuviinta \u2013 pentru viitorul regiunii sale.<br \/>\nPe de alta parte, este adevarat ca participarea la vot \u00een sectiile nemonitorizate de observatori independenti a fost semnificativ mai mare. De aici decurge o singura consecinta logica: daca referendumul n-ar fi fost monitorizat deloc, sigur s-ar fi facut cvorum si RMGC ar fi putut sa latre \u00een voie pe sub mesele politicienilor. Doar c\u00e2teva exemple graitoare. Sectia de votare 106R din Ocolis, monitorizata de un observator independent, a avut o participare de 48,76%, \u00een vreme ce sectia de votare 107R tot din Ocolis (sat Lunca Larga), nemonitorizata, a \u00eenregistrat un procent de 86% votanti. Sectia de votare 132R din Scarisoara, nemonitorizata, a str\u00e2ns un procent spectaculos de 67% votanti, \u00een vreme ce o alta sectie din aceeasi comuna, 131R, monitorizata atent, nu a depasit o participare de 28,9%. Sectia de votare 46R din Avram Iancu a avut o participare de 42,41%, \u00een vreme ce sectia 47R tot din Avram Iancu a fost mai atragatoare, ating\u00e2nd recordul absolut: 93%. Va las sa ghiciti, \u00een acest din urma caz, pe baza unui simplu exercitiu de imaginatie, care sectie a fost monitorizata si care nu, unde s-au putut aduce votantii cu masinile fara opozitia nimanui, unde s-au putut strecura \u00een urna c\u00e2teva voturi suplimentare, unde s-a putut ciupi c\u00e2te ceva la deplasarea cu urna mobila, unde au mai votat si doi-trei morti \u201euitati\u201c pe liste etc. Iata ce prezenta la vot au avut alte sectii unde n-au fost prezenti observatori independenti: 40R Almasu Mare \u2013 72%, 123R R\u00e2met \u2013 69%, 114R Posaga \u2013 68%. Comparati cu: 70R G\u00e2rda de Sus \u2013 9,85%, 118R Rimetea \u2013 18,65%, 32R Albac \u2013 23%, toate aceste sectii fiind atent supravegheate!<br \/>\nLa \u00eent\u00e2lnirile dintre observatori s-au raportat multe istorioare comice, care spun multe despre reteaua inefabila de persuasiune tesuta \u00een jurul acestui eveniment. Se mai prezenta la vot si c\u00e2te unul beat bine, rosu la fata de alcool si de frig, ca sa puna stampila: \u201eMi-o spus dincolo ca traba sa viu s-aici! Io aicea cum tra sa votez?\u201c Venea si c\u00e2te o familie in corpore, multumita ca a fost transportata comod: \u201eDumnezo sa-i deie sanatate la domnu&#8217; primar ca trimisa mas\u00e2na sa ne-aduca la votare..\u201c. Altii, prin vorbele scapate alene, aratau ca s-au lasat convinsi de alti membri ai familiei, sau ca au cedat unei presiuni sociale constr\u00e2ngatoare: \u201ePa mine m-o adus varu-meu, da&#8217; io nu stiu, mie nu-mi traba..\u201c. Fragmente de discurs ce reconstituie o atmosfera apasatoare, un joc invizibil al influentelor si o suma de strategii din care amenintarile mai mult sau mai putin voalate n-au fost excluse.<br \/>\n\u00cen c\u00e2teva cazuri, rare din fericire, observatorii independenti au fost amenintati de primari sau consilieri locali, suparati ca li se strica socotelile cu RMGC: \u201eVoi cu ce treaba veniti aici, ma neispravitilor, ca sa ne stricati noua afacerile cu Goldul?\u201c \u201ePai venim pentru ca ne preocupa viitorul zonei, credem ca se pot face proiecte interesante, iar dv. ar trebui sa va g\u00e2nditi la viitorul copiilor dv. aici\u201c. \u201eCe viitor ma, ca pe noi nu ne intereseaza. Se face mina, noi avem firme de constructii si de prestari servicii, lucram cu canadienii, luam banii si ne caram c\u00e2nd \u00eei gata!\u201c<br \/>\nSpre finalul zilei de votare, presiunea a fost mare si asupra presedintilor sectiilor de votare. Mai multi observatori au putut constata cum acestia primeau telefon dupa telefon, nu se stie de la cine, ca sa fie \u00eentrebati \u201ec\u00e2ti oameni au votat\u201c. La \u00eentrebarea \u00een cauza, bietii presedinti dadeau, \u00een cele mai multe cazuri, unul si acelasi raspuns \u00eencep\u00e2nd cu orele 19-20, de c\u00e2nd nu s-a mai prezentat nimeni sau aproape nimeni la vot. De unde veneau telefoanele? De la BEJ? De la primari? De la autoritatile judetene? Imposibil de spus, \u00eensa interesant de aflat!<br \/>\n\u00cenainte sa \u00eenchei, as mai dori sa ma ocup putin de geopolitica si etnografia votului, care \u00eemi vor prilejui c\u00e2teva consideratii pline de \u00eenvataminte. Doua mari zone etnografice au fost implicate \u00een procesul de votare: mocanimea, cu mai multe ramificatii, si Tara Motilor propriu-zisa. Or, \u00een Tara Motilor (Topilor), cea care merge de la Bistra p\u00e2na la Arieseni pe Ariesul Mare si cuprinde toate asezarile de pe Ariesul Mic, incluz\u00e2nd Rosia Montana p\u00e2na \u00een granita cu Buciumele, s-a votat \u00een bloc NU, las\u00e2nd la o parte ca participarea la vot nici macar n-a fost foarte spectaculoasa, din aceleasi motive de opozitie fata de proiect. Motii adevarati n-au dezmintit traditia de rezistenta, \u00eend\u00e2rjirea, puterea de a discerne, fermitatea si dragostea de pam\u00e2nt, care i-au caracterizat \u00een decursul istoriei. Iata cum au stat lucrurile \u00een Tara Motilor, pe comune: G\u00e2rda de Sus, prezenta 18% (178 NU, 84 DA); Albac, prezenta 24% (256 NU, 166 DA); Poiana Vadului, 26% (179 NU, 65 DA), Sohodol 34% (268 NU, 231 DA); Vadu Motilor, 35% (248 NU, 114 DA); Vidra, 40% (339 NU, 231 DA); Horea, 56% (521 NU, 418 DA). S-ar mai adauga acestor comune unde NU a avut c\u00e2stig de cauza satul Ciuldesti, com. Bistra, unde motii au participat la vot doar \u00een proportie de 39% (122 NU, 116 DA). Cititorii au recunoscut \u00een lista celor cu NU, si \u00eemi place sa cred ca nu e o simpla coincidenta, at\u00e2t locul de nastere al lui Horea, c\u00e2t si pe acela al lui Avram Iancu. N-o sa vorbesc despre abnegatia, eroismul si spiritul de sacrificiu al acestor figuri emblematice ale istoriei noastre moderne. Voi spune pur si simplu ca motii de azi, urmasii lor, au avut \u00eenca o data verticalitatea de a spune NU, spre deosebire de mocani. \u00cen mocanime, cu exceptia sectiei de votare 93R Lupsa, unde participarea a fost de 47,35% (171 NU, 147 DA), doar comuna Rimetea, locuita \u00een majoritate de maghiari si inclusa \u00een zona etnografica a secuimii de pe Aries, a mai \u00eenclinat balanta \u00een favoarea raspunsului negativ. Sus la moti sau la Rimetea, sunt dezvoltate multe activitati complementare agriculturii si cresterii animalelor, \u00een special turismul si prelucrarea lemnului, ceea ce explica \u00een buna masura reticenta evidenta fata de RMGC.<br \/>\nNu pot trece mai departe fara sa subliniez ca orasul C\u00e2mpeni, capitala indiscutabila a Tarii Motilor, aflata la doar c\u00e2tiva kilometri de Rosia Montana, a avut o participare slaba la vot, de doar 34%. Dintre oamenii care si-au exprimat optiunea, 1.370 au raspuns cu NU \u00eentrebarii perfide de pe buletinul de vot, doar 1.079 spun\u00e2nd DA. Stau si ma \u00eentreb acum de ce nu doresc cei din C\u00e2mpeni \u201edezvoltarea\u201c propusa de RMGC? Nu sunt destul de aproape ca sa faca naveta la mina? Li se pare ca beneficiile pe termen lung pentru zona sunt nule, din punct de vedere economic, social si ecologic? Se tem de consecintele exploatarii cu cianuri? Au prea mult acces la Internet si se informeaza prea des pe cai necontrolate de propaganda RMGC? Sunt fideli pur si simplu unei traditii de lupta civica pentru drepturile motilor? Nu trebuie uitat ca prima rascoala a celor din C\u00e2mpeni dateaza din 1618, ca de acolo au plecat jalbele motilor spre guvernatorul de la Sibiu sau spre \u00eemparatul de la Viena la sf\u00e2rsitul secolului al XVIII-lea, ca aici a fost centrul revolutiei din 1784-85 si sediul lui Horea, sau cartierul general al lui Avram Iancu. Victoria de la C\u00e2mpeni, din 9 decembrie curent, are at\u00e2t o importanta concreta, cifrata \u00een numar de voturi, c\u00e2t si \u2013 mai ales \u2013 o miza simbolica.<br \/>\nCe s-a \u00eent\u00e2mplat \u00eensa la Rosia Montana? De ce n-am vorbit \u00eenca nimic de centrul nevralgic al votului, de localitatea a carei soarta se joaca fara \u00eencetare de cincisprezece ani \u00eencoace, \u00eentr-un joc \u00een care jucatorii din zona economica si de pe esichierul politic nu dau dovada de foarte multa responsabilitate si fair play? Am lasat-o la urma, pentru ca si aici au fost c\u00e2teva surprize! Prima surpriza a fost ca aproximativ 34% dintre localnici nu s-au prezentat la urne: acestia sunt opozantii de neclintit, cei care au declarat ca nu pleaca dec\u00e2t morti de pe pam\u00e2ntul stramosilor, ca-si doresc o viata normala si echilibrata la ei acasa, fara imixtiuni brutale din afara. Sunt cei care cred \u00een forta initiativelor civice si \u00een solidaritatea morala \u00een jurul unei idei, \u00een dezvoltarea durabila a Muntilor Apuseni, nu \u00een siluirea lor \u00een numele unor interese meschine.<br \/>\nLa Rosia, s-au dus la vot doar cei dependenti \u00eentr-un fel sau altul de RMGC, angajati temporari ai companiei, aspiranti la un \u201eloc de munca\u201c, profitori si oameni care nu-si \u00eenchipuie cu destula claritate ce-i asteapta. Proportia lor a dat o cifra surprinzatoare, pe care am citit-o de vreo 25 de ori, \u00een vreo 25 de surse diferite, ca sa ma asigur ca e reala: 66,06%. Mi-am spus asa: ateii pot sa se amuze de aceasta coincidenta si sa vada \u00een ea o farsa a hazardului, \u00eensa cei credinciosi ar trebui sa tremure p\u00e2na-n ad\u00e2ncul maruntaielor. Nu vreau sa interpretez lucrurile ca un teolog protestant fundamentalist, dar, totusi, e acolo, iesit din urne, numarul Fiarei din Apocalipsa, cu o precizie care nu lasa loc interpretarilor, cu at\u00e2t mai mult cu c\u00e2t \u00een textul biblic se vorbeste despre comert \u00een termeni foarte clari: \u201eSi pe toti, pe cei mici si pe cei mari, si pe cei bogati si pe cei saraci, si pe cei liberi si pe robi \u00eei face sa-si puna semn pe m\u00e2na lor cea dreapta sau pe frunte, \u00eenc\u00e2t nimeni sa nu poata cumpara sau vinde, fara numai cel ce are semnul: numele Fiarei sau numarul numelui Fiarei. Aici e-ntelepciunea! Cine are pricepere, sa socoteasca numarul Fiarei; ca e numar de om. Si numarul ei este sase sute saizeci si sase\u201c (\u201eApocalipsa\u201c, 13, 16-18; vezi si 14, 9-11; 16, 2; 19, 20; 20, 4).<br \/>\nExista fara doar si poate o justitie a \u00eent\u00e2mplarii, sau a unei forte mai presus de \u00eentelegerea noastra. \u00cen \u201eZiarul de Apuseni\u201c, nr. 426, din 6 decembrie, p. 8, era pusa la contributie \u00een favoarea RMGC si autoritatea intelectuala a celui mai important teolog rom\u00e2n al secolului XX, Dumitru Staniloaie, cu o introducere penibila, \u00een care falsitatea exprimarii se \u00eempleteste cu imbecilitatea argumentatiei si cu m\u00e2rsavia scopului urmarit de autorul respectivelor r\u00e2nduri: \u201eMarele nostru preot si teolog Dumitru Staniloae (1903-1993) vorbeste ca nimeni altul despre c\u00e2t de importanta este munca \u00een ochii lui Dumnezeu. \u00cen aceasta perioada, \u00een care ne pregatim sufleteste si trupeste pentru marea Sarbatoare a Craciunului, se cuvine sa luam aminte la ce ne \u00eenvata Parintele Staniloae. Cu at\u00e2t mai importante sunt vorbele sale cu c\u00e2t referendumul din Apuseni, de pe 9 decembrie, este legat \u00een primul r\u00e2nd de crearea de locuri de munca. \u00cen cele ce urmeaza vom vedea c\u00e2t este de important, prin prisma traditiei noastre crestin-ortodoxe stramosesti, sa avem posibilitatea unui loc de munca prin care sa ne c\u00e2stigam p\u00e2inea noastra cea de toate zilele. Parintele Staniloae aduce opt puncte de \u00eenvatatura legate de munca pe care vi le prezentam\u201c. Nu mai prezint cele opt argumente piratate de la Dumitru Staniloae, caci curiosii de pot gasi \u00een sursa citata. Dinamica obiectiva a faptelor le-a dat raspunsul celor de la sectia de propaganda teologica a RMGC: compania e Fiara si adeptii ei vor ram\u00e2ne \u00eensemnati pe veci (nu stiu daca aceasta formula e o simpla metafora). Sa mai conteze oare ca, la Rosia, 19,44% dintre votanti au spus NU proiectului (313 la numar), ca 1,80% sunt voturi nule? Conteaza doar prin umorul involuntar al gestului: multi dintre cei care au stampilat patratul cu NU sunt chiar oameni \u00eencalziti la s\u00e2n de RMGC, dar care \u2013 probabil \u2013 \u00eencep sa se sature de \u201ebinefacerile\u201c companiei. Sa mai conteze ca la Carpinis, unde s-a nascut Closca, 31% din cei 433 de oameni care au votat au spus, totusi, \u00een ciuda presiunilor, NU? Conteaza, desigur, pentru ca arata un mare potential de victorie pe termen lung.<br \/>\nCe concluzii se pot trage dupa avalansa de date si argumente din r\u00e2ndurile precedente? Vreo c\u00e2teva foarte scurte, anume ca la referendum a functionat o imensa masinarie de propaganda si de \u00eendemn la vot, ca principiile dupa care s-a organizat consultarea populatiei au fost arbitrare si netransparente, ca observatorii au jucat un rol central \u00een mentinerea legalitatii si a regulilor democratiei, si \u2013 mai ales \u2013 ca \u00een Tara Motilor, \u00een sens etnografic si cultural precis, raspunsul negativ a c\u00e2stigat. Da, asa cum voia liderul sindical de la Viitorul Mineritului, trebuie sa se tina seama de vointa oamenilor din Apuseni, dar a celor aproximativ 52.514 cetateni cu drept de vot, care fie au boicotat constient referendumul, fie au spus NU spolierii, umilirii si minciunii. O mobilizare civica exemplara, at\u00e2t la oamenii din Apuseni, c\u00e2t si la nivelul societatii civile, a \u00eenvins \u00eenca o data Fiara. Si, ca sa nu \u00eenchei pe un ton prea profetic, l-as cita pe Dan C. Mihailescu, a carui formula se potriveste de minune aici, desi a fost inventata \u00eentr-un context diferit: \u201eNu stiu daca ne vom mai regasi vreodata, dar sigur e ca \u00eenca nu ne-am pierdut cu totul\u201c.<\/p>\n<p>&nbsp;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>(referendumul cu privire la Rosia Montana, suite et fin) Poate ca n-as mai fi scris despre simulacrul de referendum organizat \u00een Muntii Apuseni \u00een legatura cu \u201erepornirea mineritului si cu exploatarea de la Rosia Montana\u201c daca n-as fi urmarit, \u00eencep\u00e2nd cu 10 decembrie curent, toata jalnica etalare de informatii false si de interpretari aberante din&hellip;&nbsp;<a href=\"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/deznodamantul-n-a-fost-tragic-iar-comicul-s-a-transformat-in-sublim\/\" rel=\"bookmark\">Cite\u0219te mai mult &raquo;<span class=\"screen-reader-text\">Deznodamantul n-a fost tragic, iar comicul s-a transformat in sublim<\/span><\/a><\/p>\n","protected":false},"author":3,"featured_media":0,"comment_status":"open","ping_status":"open","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"neve_meta_sidebar":"","neve_meta_container":"","neve_meta_enable_content_width":"","neve_meta_content_width":0,"neve_meta_title_alignment":"","neve_meta_author_avatar":"","neve_post_elements_order":"","neve_meta_disable_header":"","neve_meta_disable_footer":"","neve_meta_disable_title":"","jetpack_post_was_ever_published":false,"_jetpack_newsletter_access":"","_jetpack_dont_email_post_to_subs":false,"_jetpack_newsletter_tier_id":0,"_jetpack_memberships_contains_paywalled_content":false,"_jetpack_memberships_contains_paid_content":false,"footnotes":"","jetpack_publicize_message":"","jetpack_publicize_feature_enabled":true,"jetpack_social_post_already_shared":false,"jetpack_social_options":{"image_generator_settings":{"template":"highway","default_image_id":0,"font":"","enabled":false},"version":2}},"categories":[1],"tags":[8548],"class_list":["post-14465","post","type-post","status-publish","format-standard","hentry","category-mozaic","tag-referendum-pentru-rosia-montana"],"views":1396,"jetpack_publicize_connections":[],"jetpack_featured_media_url":"","jetpack_sharing_enabled":true,"jetpack-related-posts":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14465","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/users\/3"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=14465"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/14465\/revisions"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=14465"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=14465"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/revistacultura.ro\/nou\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=14465"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}